Capitolul 39

Brick a fost puțin surprins când l-a auzit pe Salmon vorbind, deoarece i se părea că băiețelul o respecta pe tânără.

„Deci mătușa Meen nu e frumoasă?”, a întrebat ea din nou, iar Salmon a dat din cap, negând, ca de obicei. Brick s-a întors apoi și i-a zâmbit lui Meen.

„Îmi pare rău, Meen”, a spus Brick.

„E în regulă, înțeleg. Salmon e încă mic”, a răspuns fata zâmbind, deși se simțea puțin dezamăgită. Day stătea cu brațele încrucișate, zâmbind cu subînțeles, până când Brick l-a privit tăios, făcându-l pe Day să ofteze.

„De ce ți se pare Nam mai frumoasă?”, l-a întrebat Day pe nepotul său.

„Nam e drăguță și face prăjituri delicioase... Nam e atât de frumoasă!”, a răspuns băiatul, exprimându-și sincer sentimentele. Asta l-a făcut pe Brick să zâmbească cu drag.

„E normal ca un copil care primește dulciuri de la cineva să spună asta. Pentru el, acea persoană e cea mai frumoasă și cea mai bună. Nu e de mirare că Salmon o preferă pe Nam, deocamdată nu o cunoaște pe Meen”, a spus Day, zâmbind ușor pentru a o face pe fată să se simtă mai bine.

„Dar oricum, nu ar trebui să pui la inimă cuvintele unui copil.” Ultima propoziție a sunat puțin tachinator la adresa tinerei.

„Day...”, l-a mustrat Brick pe iubitul său, dar Day a rămas impasibil.

„Meen!”, a strigat o voce feminină din depărtare.

„Ah, prietena mea a sosit. O să merg cu ea, Brick”, i-a spus tânăra.

„Oh... în regulă”, a răspuns Brick.

„O zi bună, P'Day”, s-a întors fata către Day cu aceeași politețe.

„La revedere”, a răspuns Day, înainte ca ea să plece grăbită. Brick s-a întors spre Day cu o privire mustrătoare.

„Să nu mai spui că eu mă port ca un copil, când tu faci exact la fel”, i-a spus Brick iubitului său.

„Crezi că cineva ar fi încântat ca partenerul lui să stea la discuții cu fosta?” a întrebat Day pe un ton scăzut. „Ție îți place când eu vorbesc cu Kim?”

„Nu, dar pot să înțeleg situația”, a răspuns Brick calm.

„Ei bine, eu nu pot și nici nu vreau”, a replicat Day. Recunoștea că este o persoană foarte posesivă. Dacă ar exista o cale prin care Brick să se gândească doar la el, Day ar face orice pentru asta. Brick a rămas fără cuvinte, dar în interior se simțea bine văzându-l pe Day gelos.

„Apropo de Kim, oare el ce mai face?” a întrebat Brick gânditor.

„Dacă își vede de treaba lui și nu mai cauzează probleme, va fi bine”, a spus Day nonșalant.

„Nu ești deloc îngrijorat pentru el, Day?” Brick era curios să afle ce simte cu adevărat.

„Nu, de ce aș fi?” Răspunsul lui Day, care arăta că nu-i mai păsa deloc de fostul partener, l-a făcut pe Brick să zâmbească, înțelegând cât de mult înseamnă el pentru Day.

„Unchiule Brick, înghețata s-a topit!” a strigat Salmon. Brick a chicotit, realizând că, din cauza discuției cu Day, uitase complet de micuț.

---

„Ai ales?”, l-a întrebat Day pe Salmon, care ținea o lopățică de nisip în magazinul de jucării.

„Unchiule Day, vreau două”, a spus băiatul încet.

„De ce vrei două?”, a întrebat Day.

„Vreau să-i dau una și unchiului Brick”, a răspuns micuțul. Day a zâmbit, impresionat de dorința lui Salmon de a împărți totul cu Brick.

„Nu e mai bine să cumpărăm una mare și să vă jucați împreună?” a sugerat Day. „Sau nu vrei ca unchiul Brick să se joace cu tine?”

„Ba da, vreau!” a decis băiatul. Day a zâmbit și l-a ciufulit pe cap.

„Atunci hai să luăm setul acesta mai mare”, a spus Day, iar Salmon a zâmbit fericit. După cumpărături, Day i-a dus la casa părinților lui Brick.

---

„Bunicule! Bunico!” Micul Salmon a alergat spre mama lui Brick, care l-a luat imediat în brațe.

„Bună, scumpule! Pe unde ați umblat?” a întrebat ea zâmbind.

„Unchiul Day mi-a luat costum de baie și o lopată uriașă de nisip! E în mașină, e foarte mare... și unchiul Day nu m-a certat deloc!” Salmon explica dând entuziasmat din mâini, făcându-i pe toți să râdă.

„Și unde plecați?”, a întrebat mama din nou.

„Îi duc pe Brick și pe Salmon la Koh Chang pentru trei nopți. Trebuie să mă asigur că totul e în regulă la magazin înainte de plecare”, a explicat Day.

„E o idee excelentă. Ai muncit până te-ai îmbolnăvit, Day. Ai nevoie de odihnă”, a spus mama zâmbind.

„Unde este tata?” a întrebat Day.

„E în birou. S-a ocupat el de tot cât ai fost tu bolnav”, a răspuns ea. Day i-a spus lui Brick să rămână cu mama lui și cu Salmon, apoi s-a dus la socrul său.

Day a bătut la ușă și a intrat.

„Ei, tigrule, te-ai însănătoșit?”, l-a salutat tatăl lui Brick zâmbind.

„Sunt și eu om, tată”, a răspuns Day așezându-se pe scaun. „Îi duc pe Brick și pe Salmon la plajă, așa că va trebui să te las pe tine să te ocupi de magazin câteva zile.”

„Nicio problemă. Cum a rămas cu fabrica domnului Kitcha?”

„Am decis să luăm doar o parte din produsele lor. Unele piese sunt mult prea scumpe față de concurență”, a explicat Day.

„Ai pregătit lista cu ce ne trebuie?”

„Da. Dacă te contactează cât sunt plecat, te rog să le răspunzi tu, dar semnarea contractului o păstrez pentru când mă întorc. Vreau să verific personal totul”, a spus Day serios.

„În regulă, ocupă-te de familie și nu-ți face griji pentru afaceri”, a conchis tatăl. Day s-a întors în casă, unde i-a găsit pe Brick și Salmon luând o gustare.

„Unchiule Day, gustă și tu!” Salmon a alergat spre el cu o bucățică de desert într-o furculiță de plastic.

„Biscuiți cu jackfruit?”, a întrebat Day analizând desertul.

„Bunica i-a făcut, sunt delicioși!” a spus băiatul zâmbind.

„Brick, tu l-ai pus să mă hrănească cu dulciuri?” a întrebat Day.

„Nu l-am pus eu. Vrea el să guști, nu-i frânge inima acum”, a râs Brick. Day l-a privit pe Brick cu subînțeles, apoi a mâncat desertul oferit de Salmon, făcându-l pe cel mic fericit. Mama lui Brick i-a adus imediat o cafea amară, știind că ginerelui ei nu-i plac dulciurile.

„Mulțumesc”, a spus Day, clătindu-și gura cu cafeaua.

„E karma, Day! Habar n-ai ce pierzi refuzând dulciurile”, l-a ironizat Brick.

„Dacă toți am avea gusturile lui Salmon, lumea ar fi într-un război continuu”, a replicat Day, înainte de a urca să pregătească bagajele.

---

„Brick, te muți de tot acolo?” a întrebat Day, privindu-și partenerul care scosese mormane de haine pe pat.

„Să te ia naiba... doar încerc să aleg ce să port”, a mormăit Brick.

„Și nu puteai alege direct din dulap? Cine crezi că o să le pună pe toate la loc?”

„Le pun eu, nu te mai plânge atâta”, a replicat Brick.

„Să te văd eu... Unde e Salmon?”

„E în sufragerie, își sortează jucăriile”, a spus Brick. Day s-a dus să verifice și a oftat văzând dezordinea.

„Ce faci aici, Salmon?”

„Îmi aleg jucăriile pentru vacanță”, a răspuns băiatul, înconjurat de piese împrăștiate pe podea.

„Și cine le strânge pe restul?”

„Tot eu”, a răspuns micuțul sigur pe el.

„Să le strângi pe toate, altfel nu mai plecăm nicăieri”, l-a avertizat Day, deși zâmbea în sinea lui. S-a întors în dormitor și i-a spus lui Brick: „Copilul ăsta o să-ți preia toate obiceiurile proaste dacă mai stă mult cu noi.”

„Ce vrei să spui cu asta?” a întrebat Brick ofensat. „Vrei să-ți aleg și ție hainele?”

„Nu, mulțumesc, mă descurc singur. Mi-e teamă că-mi golești tot dulapul”, a râs Day. A luat o geantă mare pentru ei doi și una mică pentru Salmon, organizând totul eficient. Apoi, s-a dus în bucătărie să pregătească cina.

---

„Gata cu televizorul, mâine ne trezim devreme”, le-a spus Day lui Brick și Salmon după ce au terminat masa și dușul. S-au mutat cu toții în dormitor, unde unchiul și nepotul au continuat discuțiile în șoaptă.

„O să vedem pești, unchiule Brick?”

„Trebuie să-l întrebi pe unchiul Day. Dar locul e superb”, a spus Brick, arătându-i imagini pe iPad.

„Putem să înotăm?”

„Vom vedea când ajungem”, a răspuns Brick.

„La culcare, acum! Altfel mâine nu vă puteți trezi”, a intervenit Day. Day a stins luminile și s-a urcat în pat lângă Brick, punându-i mâna pe cap.

„Ești la fel de agitat ca el, nu-i așa?” l-a întrebat Day pe Brick.

„Poate puțin”, a recunoscut Brick zâmbind.

„Salmon, închide ochii”, a spus Day, acoperindu-i ochii micuțului cu o mână, în timp ce cu cealaltă l-a tras pe Brick pentru un sărut pasional.

„Ăăă... de ce mi-ai acoperit ochii?” a întrebat Salmon, reușind să se elibereze. Brick era roșu ca focul.

„Chiar de față cu el?” a șoptit Brick jenat.

„Ce-ați făcut? Nu am văzut nimic!” s-a plâns Salmon.

„Nimic, unchiul Day făcea o glumă. Acum dormi, altfel pleacă singur mâine și noi rămânem aici”, l-a păcălit Brick. Salmon a închis ochii imediat, iar Day l-a îmbrățișat pe Brick pe la spate, strângându-i pe amândoi la piept.

---

A doua zi dimineață, Day i-a trezit devreme. Salmon era încă somnoros, așa că Day l-a așezat pe bancheta din spate, printre perne, ca să-și continue somnul.

„Dacă adorm și eu, cine te ajută la drum?” a întrebat Brick urcând în față.

„E în regulă, cunosc drumul foarte bine”, a spus Day.

„Nu ți-e somn?”

„Beau o cafea și-mi revin”, a răspuns Day pornind mașina.

„Dacă obosești, spune-mi să trec eu la volan”, a insistat Brick, privindu-l cu drag.

„Dormi, Brick. De ce zâmbești așa?”

„Zâmbesc pentru că mă simt norocos”, a spus Brick.

„Norocos?”

„Norocos că te-am întâlnit și că ești în viața mea. Nu-mi pot imagina cum ar fi fost acum dacă nu eram împreună”, a mărturisit Brick sincer.

„Nu te mai gândești la tot ce ți-am făcut în trecut?” a întrebat Day, cu ochii la drum.

„Nu. Pentru că acum tot ce faci este să mă faci fericit. Trecutul a fost șters”, a spus Brick, făcându-l pe Day să zâmbească.

„Și dacă în viitor o să mă port iar urât?” a glumit Day.

„Dacă o faci pentru că mă iubești, pot să suport. Dar dacă o faci pentru că nu mă mai iubești... atunci m-ar durea”, a șoptit Brick. Day i-a mângâiat ușor capul.

„Culcă-te”, a spus el, iar Brick a închis ochii liniștit.

S-au oprit la o benzinărie pentru o pauză. Day l-a rugat pe Brick să-l ducă pe Salmon la baie, în timp ce el mergea să ia ceva de băut. Salmon s-a trezit imediat, plin de energie.

„Unchiule Day! Vreau să-l mănânc pe domnul Iepuraș!” a strigat micuțul alergând spre Day în magazin.

„Domnul Iepuraș? Ce e aia?”

Salmon a arătat spre raftul cu produse de patiserie. „Uite, Iepurașul Alb cu cremă! E delicios!”

„Comandă-i doi iepurași, Brick”, a spus Day, în timp ce el se uita spre raionul de tutun. Brick a observat imediat și i-a șoptit lui Salmon ceva la ureche.

„Unchiule Day, nu ai voie să fumezi!” a strigat băiatul tare, făcându-i pe ceilalți clienți să zâmbească.

„Ah... m-ai prins. Bine, nu mai iau”, a cedat Day. Salmon și Brick au rânjit victorioși.

„Dacă fumezi măcar o țigară în excursia asta, Day, mă mut la tata o săptămână și nu te las să vii după mine”, l-a amenințat Brick.

Day l-a privit amuzat, apoi, când Salmon nu era atent, l-a sărutat rapid pe Brick pe obraz chiar în mijlocul magazinului.

„Să te ia naiba... ne vede lumea!” s-a fâstâcit Brick.

„Stai liniștit, nu fumez. Am glumit”, a spus Day relaxat.

Și-au continuat drumul. Brick îl hrănea pe Day cu fursecuri în timp ce acesta conducea, iar Salmon se juca vesel în spate.

„La ce oră ajungem?”

„Pe la 10 ar trebui să fim la feribot.”

„Trecem cu tot cu mașină?”

„Da, urcăm mașina pe platformă”, a explicat Day.

Brusc, telefonul lui Brick a sunat. Era Ball. Day a aruncat o privire spre ecran.

„Chiar și în vacanță te urmărește tipul ăsta?” a întrebat el iritat.

„Probabil vrea ceva legat de muncă”, a spus Brick, ezitând să răspundă de teamă să nu-l enerveze pe Day.

„Dă-mi-l mie.” Day a luat telefonul. „Salmon, răspunde tu. Cineva sună iar să flirteze cu unchiul tău Brick.”

„Day! Nu-i spune așa copilului!” a protestat Brick, dar era prea târziu. Salmon răspunsese deja la apel.