Biblioteca Asiatică

  Capitolul 40 La naiba cu el!     Tăițeii udon se înmuiaseră, așa că You Shulang a ieșit să cumpere un alt bol. Înainte de a pleca, l-a întrebat gânditor pe Fan Xiao dacă ar fi în regulă să stea singur o vreme. Bărbatul s-a rezemat de ușă, privirea lui fiind fixată asupra lui You Shulang, vocea lui fiind joasă și sugestivă. -Ce-ar fi dacă directorul You mi-ar lăsa costumul? I-a luat lui You Shulang un moment să reacționeze, înainte de a mormăi un „La naiba” încet, apoi a închis ușa în urma lui și a ieșit   să cumpere tăițeii. Până s-a întors, trecuseră douăzeci de minute. Fan Xiao părea perfect normal, cu excepția momentului în care s-a întors cu spatele, o urmă de amărăciune rece încă îi persista între sprâncene. -Vino să mănânci niște tăiței. După ce s-a schimbat în haine de casă, You Shulang încă mai purta o răcoare persistentă de apă între degete, după ce spălase și clătise tacâmurile sub jet de apă înainte de a se așeza pe o parte a mesei joase. A lua...

 Capitolul 21 ⁠☆ Ziua Concursului Stea și Lună.        Sunetul tonului de apel, a animat atmosfera. Mi-am dus o mână la frunte și am oftat în timp ce stăteam pe bancheta din spate a mașinii lui Ploy, holbându-mă la ecranul telefonului meu. Numărul ăla... Nici măcar nu a fost nevoie să-l salvez în contacte. Știam exact cine era,   fără îndoială. -De ce nu răspunzi la apelul faen-ului tău? -Huh? În momentul în care Ploy a spus asta, telefonul mi-a alunecat din mână și a căzut cu zgomot pe podeaua mașinii. -Ei bine, am atins un punct sensibil, nu? Doar o singură menționare a adevărului și ești complet emoționat, m-a tachinat ea. -Nu-l mai   tachina, a întrerupt-o Rin. Nu, răspunde odată la apelul lui P’Sun. Sună de când am plecat de la apartamentul tău. Îmi pare rău pentru el. -Exact. Răspunde acum și termină cu asta. Mă enervez, serios, telefonul tău vibrează non-stop de ore întregi. Ține minte ce-ți spun Nu, va veni ziua în care te vei îndrăgo...

    Nu știu ce se întâmplă cu mine în ultima vreme ... mă tot gândesc la Ai Sun. De fapt, mă simt... bine, felul în care e mereu prin preajmă, mereu alergând după mine. Dar, în același timp, doare. Mă doare când văd pe altcineva apropiindu-se de el.    Mai ales când P'Jenny l-a sărutat pe obraz, m-am simțit groaznic. Chiar posesiv. Nu știam de ce, dar nu am putut suporta. Imaginea aceea este încă întipărită în mintea mea. Și apoi a fost acel mesaj de la o fată pe nume Dream... I-a spus că nu poate uita sărutul pe care l-au împărtășit în acea dimineață. Asta... Asta m-a durut cel mai tare. Dacă numai gândul la asta mă face să mă simt așa... Atunci nu există nicio șansă să suport să-l văd sărutând pe altcineva. În niciun caz nu aș fi de acord cu asta.    Nu știu cum pot numii aceste sentimente. Nu știu cum să le explic. Tot ce știu este că încă din momentul în care mi-a pus acel colier la gât... În momentul în care m-a rugat să fiu iubitul lui... În mom...

 Akira a dus-o pe Bina să stea în grădina conacului bunicului său. Servitorii le-au adus ceai, iar cei doi au început să bea în liniște. Bina îl privea pe furiș pe Akira, cu o admirație evidentă în ochi. „Cred că știi motivul pentru care bunicul meu m-a rugat să te aduc aici, la ceai,” a spus Akira cu o voce calmă. Tânăra s-a simțit imediat stânjenită auzind asta. „Ei bine… da, știu,” a răspuns ea, conștientă că ambii lor bunici își doreau ca ei să se cunoască mai bine și, eventual, să se apropie. Akira a privit-o în tăcere. Pentru el, ea nu era altceva decât o soră mai mică. „Ești dispusă?” a întrebat Akira direct. Tânăra și-a plecat ușor capul, evitându-i privirea. „Dar tu, Akira? Tu ce simți?” a întrebat ea, în loc să răspundă. „Bina, îmi pare sincer rău, dar chiar dacă am aproape 40 de ani, nu am de gând să mă căsătoresc și să îmi întemeiez o familie prea curând,” i-a spus Akira cu onestitate. Nu voia să dezvăluie faptul că avea deja pe cineva pe care îl iubea, pentru că asta n...