Postări

CAPITOLUL 30

  Capitolul 30 Incapabil să joc jocul omului drept.      You Shulang s-a întors pe pat, simțindu-se încă   inconfortabil. Tot ce i-a întâmpinat ochii era întuneric, atât de adânc încât nici măcar o umbră slabă a nopții nu se putea vedea. Perdelele erau groase, cel puțin trei straturi, blocând orice sursă de lumină. În mod ciudat, păreau destul de potrivite pentru Fan Xiao. Întinzând mâna, You Shulang a pipăit noptiera până când degetele sale, au atins telecomanda perdelei. A apăsat o dată pentru a porni, apoi din nou pentru a întrerupe. Perdelele s-au dat încet la o parte, deschizând o fantă îngustă. Lumina argintie a lunii s-a revărsat imediat ca un pârâu curgător, scăldând dormitorul nefamiliar într-o strălucire blândă și caldă. You Shulang dormea în camera de oaspeți a casei lui Fan Xiao. În urmă cu o jumătate de oră, Fan Xiao se uita la You Shulang, care stătea lângă intrare pregătindu-se să plece, cu o expresie serioasă. -Shulang, e prea târziu a...

CAPITOLUL 29

 Capitolul 29 Desfacerea nasturilor.   Când Fan Xiao a apăsat cifrele parolei de la ușa sa, You Shulang și-a întors politicos privirea. Ultimul număr s-a aprins și cu un clic ușor, încuietoarea s-a deblocat. Fan Xiao și-a folosit mâna nevătămată pentru a deschide ușa. -Domnule Director, faptul că astăzi îmi vizitați umila locuință este o onoare. Prezența dumneavoastră face cu adevărat să strălucească acest loc jerpelit. Când ușa s-a deschis larg, aerul din interior și cel din exterior s-au amestecat, purtând cu el urme slabe ale unei arome lemnoase care se împleteau și pluteau, mângâind ușor nările lui You Shulang. Acest parfum, unde îl mai simțise? De unde îl știa? -La ce te gândești? Intră. Fan Xiao stătea în hol așteptându-l, ochii lui păstrând o strălucire ascunsă chiar și în orele obositoare ale miezului nopții. You Shulang a ezitat o clipă înainte de a intra în cameră. Fan Xiao își rănise mâna  destul de grav, de fapt, se alesese cu o fractură transve...

Capitolul 17

  Capitolul 17 Mâinile jos de pe soția mea!☆   -Ai Nu! -Uau!      Era să fac un atac de cord când, de nicăieri, a apărut Ploy și m-a apucat de la spate exact când mă grăbeam să urc scările pentru ultima noastră repetiție în auditoriu, înainte de selecția din ziua următoare, pentru reprezentantul facultății noastre. Și vă spun, îmi luaase o veșnicie să ma feresc de Sun și să mă strecor în clădirea facultății. P’Ruj a trebuit să conducă în cerc iar și iar ca Sun să-l piardă din ochi. În cele din urmă, a trebuit să mă lase în spatele clădirii. Am petrecut o câteva minute bune, târându-mă prin tufișuri și escaladând nenorocitul de gard din spatele facultății ca să intru. Nici nu mă întrebați de ce a trebuit să mă târăsc prin garduri vii și să mă urc peste gardul ăla portocaliu ca să mă strecor înăuntru. Imaginați-vă, chiar în fața clădirii, nenorocitul ăla de Sun și trei dintre huliganii lui stăteau parcați acolo, de parcă ar fi fost stăpânii locului. Și m...

Capitolul 16

  Capitolul 16 Micul Sun ☆ Parte narativă Nu. -Dumnezeule!! De ce nu mi-ai spus de la început, dragul meu? -Și tu, Ploypailin cum ai putut să-i dai apă la temperatura camerei? Naruttam, dă-mi asta. Ia sticla mea. Apa rece te va răcori mai bine! Acum zâmbește. Doamne, ești cel mai drăguț lucru din lume! Aceasta era deja a doua oară   azi, când Ajarn mă apucase de obraji și se juca cu ei. I-am aruncat un zâmbet rigid, stângaci, încă puțin amețit   de tot ce se întâmpla. Ceea ce m-a uimit și mai mult a fost Ploy, care stătea încremenită, cu gura larg deschisă, ochii rotunzi ca niște farfurioare, holbându-se direct la mine, complet șocată. Narin, așezată lângă mine, părea la fel de confuză ca și mine, privind înainte și înapoi între mine și Ajarn Ratsami cu o expresie nedumerită. -Ăăă... mulțumesc, Ajarn. -Oh, pentru ce să-mi mulțumești, Naruttarn? E doar o sticlă de apă! Acum, hai să luăm o pauză de cinci minute. După aceea, urcați-vă înapoi pe scenă și așteptați...

THARN TYPE (2015)

Imagine
 THARN TYPE (2015)  THARN TYPE - VOLULMUL 1 REZUMAT: „Urăsc gay-ii!” Pentru  Tiwat , un tip conservator și plin de prejudecăți, viața ia o turnură neașteptată atunci când se mută în cămin și ajunge să împartă camera cu  Tara  — un tânăr toboșar extrem de atrăgător, jumătate thailandez, jumătate american. Oriunde apare Tara, fetele roiesc în jurul lui fără ezitare, convinse că este genul de bărbat „super masculin”, un adevărat cuceritor care a trecut deja prin jumătate din facultate. Așa că șocul vine ca un pumn direct în față atunci când adevărul iese la iveală: „Da, Tara a cucerit jumătate din facultate… dar nu femei. Bărbați. Pentru că este gay!” Iar ca situația să fie și mai clară, Tara o spune fără ocolișuri: —  „Da. Sunt gay.” În acel moment, Tiwat înțelege pe deplin sensul unei vechi zicale: „Ce urăști cel mai tare, exact aia ajungi să primești.” De aici începe o conviețuire plină de tensiuni, conflicte, replici acide și situații absurde, în care gran...