CAPITOLUL 4



Atunci de ce plângi? întrebă Belle vinovată.

- Huk... Beam se teme de asta

---P'Belle nu îi spune lui P'Day... huk... - spuse Beam scuze.

Belle îl bătu ușor pe spate.

- Poti sa imi spui? Cine este aceasta persoana? întrebă Belle.

Beam nu a răspuns, doar a plâns. Belle oftă frustrată.

- Bine, dacă nu ești pregătit să-mi spui, e bine. Dacă ai ceva ce vrei să-mi spui, poți să vii și să spui asta, știi? Nu ține în tine, a avertizat Belle.

Deși în inima ei nu credea ce spusese Beam la început. Dar Belle nu voia să fie nesăbuită, când l-a văzut cum plângea .

- Huh. - răspunse Beam cu o voce tremurătoare, uitându-se la Belle.

- - P'Belle nu îi va spune lui P'Day, nu-i așa? întrebă Beam din nou.

Belle dădu din cap.

--- Du-te, spală-te pe față și schimbă-ți hainele. Deci poți merge la muncă și nu trebuie să te gândești prea mult, bine? spuse Belle încet, înainte de a-i permite lui Beam să se schimbe.

Cât despre Belle, a început să fie stresată mergând la muncă.

După ce s-a îmbrăcat, Beam a început serviciu.

- Beam, ai auzit că Bee se întâlnește cu fratele lui Graf? întrebă Belle.

Făcându-l pe Beam să-și oprească mâna în timp ce îndoia prosopul.

- Huh. – răspunse micuțul pe un ton înăbușit.

- E ciudat, de când s-au întâlnit? Kan este oarecum celebru, dar nu am auzit niciodată o veste că ar fi cochetat cu ea. - a spus Belle în timp ce se gândea.

- Nici eu  nu știu. Am aflat abia de curand. - spuse Beam din nou, simțindu-se vinovat și rănit în același timp.

- Deci, nu ți-ai adus bicicleta? Să plecăm de la muncă, te iau eu. - spuse Belle ca de obicei, pentru că obișnuiește să-l ia pe Beam când el nu vine cu bicicleta.

Beam acceptă, pentru că nu știe dacă Kan va veni sau nu după el. Atunci, Beam nu a răspuns gata să continue lucrul.

Tunde...

Sunetul deschiderii ușii magazinului. Beam se întoarse și ridică surprins o sprânceană.

- Ce cauți aici, Graf? - l-a întrebat Beam pe cel mai bun prieten al său.

- Ei bine, o să aștept să-l duc pe Beam acasă. Astăzi am avut prima zi de antrenament la  fotbal, așa că am ajuns târziu. M-am întors acasă să fac un duș și apoi îl voi scoate pe Beam să mănânce înainte de a mă duce acasă. - spuse Graf zâmbind, înainte de a se așeza lângă Beam.

Acum mișcarea este lentă, deoarece este aproape de ora de închidere.

- Deci de ce nu te odihnești? Nu trebuie să mă iei, mă pot întoarce singur. - a spus Beam înapoi.

- Ei bine, vreau să compensez . Nu te plânge, nu sunt foarte obosit. - spuse Graf zâmbind înainte de a se întinde în poala lui Beam pe canapea.

Beam a tresărit ușor. Dar nu a spus nimic, pentru că, în mod normal, lui Graf îi place să doarmă în poală  lui și să joace așa în mod regulat.

- Hei! Graf, nu face asta. Sunt gelos keke. - a glumit Belle, în timp ce se uita la starea lui Beam.

Beam a râs ca de obicei, fără a se comporta altfel.

- Deci Graf ar trebui să doarmă în poala lui Belle? - îl tachinează Graf zâmbind.

Trr... Trr.. Trr..

Telefonul mobil al lui Beam sună în buzunarul rucsacului.

- Graf, ridică-te. Voi răspunde la telefonul mobil. spuse Beam.

Beam s-a ridicat și și-a deschis ghiozdanul și apoi și-a scos telefonul mobil, cu o față surprinsă. Pentru că nu este familiarizat cu numărul.

- Buna ziua? - Beam a răspuns la apel.

---Ești aproape de a termina munca?
întrebă o voce adâncă. Îi făcu să tremure inima lui Beam, pentru că și-a amintit a cui voce era.

- Phi... P' Kan. - strigă Beam încet, înainte de a se întoarce să se uite la Graf care îl privea surprins.

Beam a plecat apoi și a vorbit în bucătărie.

--Am întrebat dacă ți-ai terminat treaba ? a întrebat Kan pe un ton ferm.

- Oh... e aproape. - răspunse Beam speriat, pentru că nu este obișnuit să fie strigat de nimeni.

---Ei bine, vin să te iau în curând , a spus din nou Kan.

- Uh... dar... - protestă rapid Beam, înainte ca Kan să închidă.

--Ce? a întrebat Kan cu o voce profundă.

- Ei bine... Graf așteaptă să mă ia . - răspunse Beam încet, înainte de a auzi un mormăit.

--Spune-i să se întoarcă! a spus Kan.

- Dar Graf a venit după mine.  Nu-l pot da afară pe Graf ,spuse Beam, pentru că îi părea rău să-l trimită înapoi pe cel mai bun prieten.

--Dacă vrei să mă cunoști, încearcă. spuse Kan amenințător.

Îl face pe Beam să tremure, pentru că nu știe ce plănuiește Kan să facă. Când Beam a răspuns imediat, Kan a încheiat apelul.

- Cu cine vorbești, Beam?  Se auzi vocea lui Graf.

Beam se uită la el și văzu că Graf intra în bucătărie.

- Hmm... vorbesc cu  fratele Day. Graf ce sa întâmplat?

Beam a spus în grabă o minciună și a făcut o expresie normală.

--- Nu, nu e nimic. Am văzut că  a durat ceva timp. Încă sunt atât de îngrijorat pentru tine Nu  ti-ai revenit încă de la febră?  spuse Graf.

Beam a zâmbit la îngrijorarea celui mai bun prieten al său.

- Nu am nimic. Să-i ajutăm pe bătrâni să închidă mai întâi salonul. Ne vom intoarce. - spuse Beam zâmbind, înainte de a pleca să o ajute pe Belle să curețe holul.

- Calcă cu grijă, Beam. – spuse Belle la sfârșitul zilei, înainte ca Beam să se urce pe motocicleta lui Graf și să plece.

- Să mâncăm mai întâi, Beam. Platesc eu ,spuse Graf, în timp ce mergea cu motocicleta la piața de noapte, unde este un restaurant stradal în mijlocul orașului de provincie.

- Nu, plătesc. - a argumentat Beam înapoi, pentru că nu voia să profite de Graf care conducea .

- Dar... - Graf nu ar fi de acord.

- Dacă Graf refuză, voi lua un mototaxi acasă. spuse Beam.

Asta l-a făcut pe Graf să tacă.

- Oh, bine.

Graf a fost în cele din urmă de acord. Asta îl făcu pe Beam să zâmbească de satisfacție.

Cei doi au găsit o parcare și au mers la restaurantul în care mănâncă în mod regulat, înainte de a comanda fiecare farfurie cu orez.

- Da, Beam! Mâine băieții vor dormi la mine ca să mă ajute să fac un raport pentru profesorul Kai. Beam, vino și dormi la mine acasă. Îi voi întreba pe părinții tăi pentru tine. - spuse Graf, făcându-l pe Beam pe gânduri.

Pentru că dacă merge la casa lui Graf, va trebui să-l întâlnească pe Kan și să  retrăiască imaginile din ziua aceea.

Beam nu știe cât de mult își poate controla mintea.

--Uh... Cred că mă voi duce acasă să dorm, Graf. - i-a spus Beam celui mai bun prieten al lui.

- De ce? - întrebă imediat Graf.

- Păi... vei fi cu mulți prieteni, vreau doar să fiu singur . De asemenea, casa mea este departe. Mai bine mă întorc singur. spuse Beam.

- Poți să mergi acasă și să dormi, dar nu trebuie să mergi singur. Am venit să te iau . Cum poți să mergi acasă târziu în noapte ? Ah... nu te certa, fii de acord, altfel voi fi foarte supărat. - Graf și-a strâns pumnii, făcându-l pe Beam să dea din cap indignat.

Când orezul a venit să fie servit, cei doi s-au așezat să mănânce și au vorbit și ei. Îl face pe Beam să uite puțin de legătura cu Kan. Până când Graf salută pe cineva...

- O, hei! Ce faci aici? - salută vocea lui Graf, făcându-l pe Beam amorțit, pentru că știe cu cine a vorbit Graf.

Inima lui Beam a sărit  neîndrăznind să se întoarcă pentru a privi înapoi. Mâna care ținea lingura s-a cutremurat imediat.

- Cu cine ai venit, Graf? strigă vocea altui bărbat.

Lingura din mâna lui Beam a căzut imediat în farfurie, pentru că a recunoscut clar vocea unuia dintre prietenii lui Kan.

Acum, cei trei s-au mutat pentru a fi în raza vizuală a lui Beam, făcându-se ghemuit silueta mică. Știe că prietenul lui Kan își amintește de el, dar s-a prefăcut că îl întreabă pe Graf.

- Numele prietenului meu este Beam. Beam, ei sunt P'Audi și P'Ray, prietenii lui  Kan.  Graf îi prezintă, făcându-l pe Beam să ridice încet capul.

Fața micii siluete a devenit palidă, văzând zâmbetul sarcastic al lui Kan și al prietenilor săi.

- Bună, micuţule Beam. - a salutat Audi cu un zâmbet, dar cu ochi răutăcioși.

- Huh. - răspunse Beam încet, neîndrăznind să privească pe nimeni.

- Hei Kan, mă gândeam să mănânc la acest restaurant, hai să stăm la aceeași masă cu Graf. - spuse Ray, cu un zâmbet ușor pe buze.

- Hei, putem sta aici? - Kan - a întrebat fratele mai mic.

- Toate bune. – spuse Graf, înainte de a se așeza lângă Beam.

Kan se așează în capul mesei lângă Beam. Ray și Audi stau vizavi de Beam și Graf. Beam simți o strângere în piept. Vrei să plângi din atmosfera ciudată acum.

- Graf, sunt plin și mi-e somn, vreau să merg acasă. - Beam se întoarse să-i spună lui Graf cu o voce rugătoare.

- Beam ai mâncat puţin. Să mâncăm totul mai întâi. - răspunse Graf, pentru că a văzut că orezului din farfuria lui Beam nu lipsea aproape nimic.

Dar... - Beam va găsi o scuză pentru a scăpa de Kan.

Mmmm!

Beam încremeni când mâna puternică a lui Kan întinse mâna și strânse strâns genunchiul lui Beam. Pe care nimeni nu l-a văzut, pentru că Kan l-a strâns sub masă.

- Mai întâi să mâncăm împreună. Unde te duci atât de grăbit? întrebă Kan pe un ton normal.

- Oh... da... Beam are o durere de stomac. Eu vreau sa merg acasa. - Beam încă mai căuta o scuză.

- Când ți-a început durerea de stomac, Beam? Spune-mi. - întrebă imediat Graf șocat.

- Mă îndoiesc că poate mânca acum. Graf, du-te și cumpără niște pastile pentru dureri de stomac de la farmacia aia de după colț . Kan a vorbit.

-Ah, nu-ți face griji... Beam poate merge acasă și ia medicamentul în curând. - răspunse Beam grăbit.

- Nu, am auzit-o pe mama ta spunând că  mai ai febră. Trebuie să vă grăbiți și să vă luați medicamentul. Graf să mergem. Eu voi avea grijă de Beam. – i-a spus Kan fratelui său mai mic.

Graf ezită puțin.

- Beam, nu fi încăpățânat. Mă voi întoarce curând. – spuse Graf, îngrijorat.

- Hei, te rog ai grijă  de  Beam pentru mine. – i-a spus Graf fratelui său fără să-și dea seama că pune carnea în gura tigrului.

- Gr... Graf... - Beam nu a putut striga pe cel mai bun prieten al lui, pentru că Graf a alergat să cumpere medicamente pentru Beam.

Beam stătea tremurând de frică.

- Huh... esti un mincinos. Chiar mi-a luat inima, Kan. - a spus Audi în glumă, Beam s-a îndepărtat imediat de Kan.

- Ce este asta? Oricum, Audi și cu mine nu ne putem atinge de  Beam până când nenorocitul ăla te lasă, spuse Ray.

Beam, cu lacrimi curgându-i pe față, nu îndrăzni să spună nimic.

--Mmmm!

Beam s-a uitat imediat la Kan, când Kan l-a prins de încheietura mâinii lui Beam.

- Dacă vine Graf, spune-i că l-am luat pe băiatul ăsta. – le-a spus Kan prietenilor săi și Beam a clătinat din cap.

- Beam se va întoarce cu Graf! – spuse tânărul în grabă. Kan se uită la Beam cu ochi furioși.

- Dar nu te las să te întorci, ți-am spus să nu-mi mai seduci fratele. Nu-ţi aminteşti?spuse el pe un ton stins, dar nu prea tare pentru ca cineva din afara mesei să poată auzi.

Înainte ca Beam să fie târât violent de Kan, ducându-l pe Beam la mașina lui.

- Nu coborî. Altfel, îi voi spune lui Graf despre tine și despre mine, bine? spuse Kan amenințător, Beam clătină nervos din cap.

- Deci, unde  mă  vei duce ? întrebă Beam, cu vocea tremurândă.

Dar Kan nu răspunse. S-a apropiat și s-a așezat în partea șoferului înainte de a porni motorul și de a se retrage imediat. Beam stătea cu inima tremurândă.

Kan a condus de fapt la casa lui Beam. Kan a parcat mașina în fața casei, Beam și-a prins rapid rucsacul și s-a pregătit să coboare din mașină.

Brusc !!

Lovitură!!

Fața dulce primește o palmă.

Înainte ca Beam să coboare din mașină, Kan și-a apucat brațul subțire pentru a-l plesni pe Beam peste față atât de tare încât i-a crăpat colțul gurii.

- Huh... De ce m-ai  pălmuit ?  a întrebat tânărul cu lacrimi în ochi.

- Pedeapsa pentru nerespectarea ordinelor mele. Nu ai făcut ce am comandat și te-ai întors la Graf, spuse Kan cu o voce severă.

- Dar Graf este fratele tău mic ... huk... iar Graf este prietenul meu. P'Kan, nu pot să nu-l văd pe Graf. spuse Beam cu o voce plângătoare.

-Eu nu mă supăr. Dacă data viitoare nu vei asculta din nou ordinele mele, vei fi bătut și mai mult. Coboară, coboară!! strigă Kan tare.

Beam a deschis imediat ușa mașinii. Apoi, a deschis în grabă ușa casei și a intrat înăuntru fără măcar să se întoarcă să se uite la mașina lui Kan.

Când Beam a urcat în cameră, a auzit mașina lui Kan plecând. Silueta mică a căzut și a plâns . Nu credea că Kan va fi crud cu el pentru un astfel de motiv.

În curând, a sunat telefonul lui Beam. Beam îl ridică și văzu că era numărul lui Graf, așa că încercă să-și ajusteze vocea la normal.

- Ce e, Graf? a răspuns Beam la apelul celui mai bun prieten al său.

--Unde ești, Beam? De ce ai fugit  și  nu  ai asteptat? a întrebat  Graf .

- Ei bine, mă doare stomacul. Așa că l-am rugat pe P'Kan să mă ia. Îmi pare rău, Graf. - spuse Beam, reținându-și lacrimile.

--Ce este asta? Vocea ta nu este deloc bună, întrebă Graf din nou.

- Nu-i nimic, mi-e somn. - spuse Beam, în timp ce se preface că căscă pentru ca Graf să audă.

--Hmm, atunci nu mă deranjezează. Fă un duș și mergi la culcare. Pune-ți o pătură groasă, încă nu ti-ai revenit de la febră. Nu uita ,a spus Graf.

- Am înțeles, tată. - a glumit Beam pentru ca Graf să nu-și facă prea multe griji.

---Așteaptă, acum du-te să faci un duș și să dormi. Ne vedem mâine , încheie Graf înainte de a încheia apelul.

Așa că Beam s-a așezat pe pat o vreme înainte de a face duș și a se schimba în pat. Beam se uită la rana de la colțul gurii și îl durea inima.

- De ce este P'Kan atât de rău? - îşi spuse Beam, înainte de a adormi.

+++++++++++++++++++++++++++++

- Serios, ce sa întâmplat cu gura lui Beam? - întrebă Phon, pentru că era curios să-l întrebe pe Beam încă de dimineață.

Aproape de orele de școală Beam a răspuns în natură.

- Am alunecat în baie și m-am lovit cu gura de podea. - Beam a răspuns. Dar Phon nu a vrut să creadă.

- Ce întrebi, Phon?  l-a întrebat Graf.

- Nu, vreau doar să știu. - el a răspuns.

---Atunci când mergem la tine acasă, Graf? - întrebă Phon, în timp ce își punea cărțile în rucsac.

- Te iau după antrenamentul de fotbal. Nu va dura mult. - spuse Graf, înainte de a se întoarce către Beam.

--- Beam, lasă-mă să te iau de la salon când îți termină treaba. – spuse Graf. Beam dădu din cap.

Deși în inima lui nu voia să meargă la casa lui Graf, dar grupul de prieteni s-a adunat pentru un proiect școlar.  Făcându-l inevitabil pentru Beam.

După ce a terminat cursurile, a mers la salonul de înfrumusețare. 

- P'Day, salut. - Beam și-a fluturat mâna fericită pentru a îl saluta pe Day.

- Hei, sora Belle a spus că nu te  simți bine. Esti bine? zise Day.

- Sunt mai bine. Dar P'Night? - Beam a întrebat despre frate al lui Day.

- În câteva zile  se va  întoarce în Thailanda. În acest timp, trebuie să organizez facultatea. E bine că  ai ajutat-o  pe sora Belle . Dacă e ceva, sună-mă și spune-mi, știi? zise Day.

Beam avea un zâmbet larg pe buze.

- Ce sa întâmplat cu gura ta? întrebă Day, observând gura lui Beam.

- Uh... Beam a alunecat și a căzut. – a răspuns Beam .

Day și-a micșorat puțin ochii pentru că nu-i venea să creadă.

- Ai grijă data viitoare. Să mergem la treabă. Ah, te duc în seara asta. zise Day, știind că Beam nu a venit cu  mașina.

- Beam trebuie să meargă să facă raportul la casa lui Graf. spuse Beam.

---Atunci de ce ai venit la muncă ? Ei bine, vei termina devreme azi, nu trebuie să îți faceți griji. Eu însumi te voi duce la casa lui Graf, zise Day.

Ceea ce știe Beam este că nu poate contracara Day , așa că trebuie să accepte și să  îl sune pentru a-l informa pe Graf.

Beam lucrează până la ora 13, așa că Day îi spune să-și oprească slujba și să se pregătească să-l ia.

- În casa prietenului tău Graf, există un frate pe nume Kan? a întrebat Day în timp ce ieșea cu mașina din hol, pentru că auzise numele lui Kan, dar nu-și amintea mare lucru.

- Huh. - răspunse Beam încet.

- Ce e în neregulă cu tine? întrebă Day.

- Nimic... - spuse Beam dând din cap.

Nu după mult timp, Day a venit să parcheze în fața gardului lui Graf.

- Mulţumesc, P'Day. Beam flutură o mână în semn de salut, înainte de a deschide ușa mașinii.

Day sa întors să vadă portofelul lui Beam întins pe pământ, așa că l-a luat imediat și a deschis ușa mașinii pentru al striga pe Beam.

- Beam, ți-a căzut portofelul. Nu fi neatent. mormăi Day,  în timp ce îi întinde portofelul lui Beam.

- Oh... mulţumesc P'Day. Beam a mulțumit din nou repede.

Day clătină din cap înainte de a întinde mâna să-l frece pe Beam.

- De fapt, trebuie să-mi fac multe griji pentru tine. - spuse Day cu afectiune.

- Day ...frate, ah...  nu sunt un copil. - a spus Beam înapoi.

- Dragă, ai doar 17 ani, așa că ai grijă. Să nu crezi niciun cuvânt, știi? Când te gândești, gândește-te cu atenție. Oamenii din ziua de azi nu sunt de încredere. Unii dintre ei sunt drăguți și vorbăreți, dar există multe obiceiuri proaste.

Day a primit ocazia să-l învețe pe Beam, pentru că nu vrea ca un copil drăguț ca Beam să se confrunte cu aceleași lucruri rele pe care le-a întâlnit fratele lui .

Night chiar a trebuit să fie expediat în Anglia pentru a trece peste tot și acum este programat să se întoarcă.

Huh... – răspunse Beam încet.

Pe lângă faptul că îi răspundea mental lui Day că era deja prea târziu.

- Beam, intră primul. - el a spus

Chiar înainte de a suna soneria,
grădinarul a venit să deschidă poarta.

-- Graf încă nu s-a întors de la antrenamentele de fotbal, spune grădinarul.

Când Day a văzut că Beam a intrat în casa unui prieten, s-a întors. Beam merge la casa mare în care Graf locuiește cu părinții săi.

- Uh, uh, grozav. Cum de  seduci atât de mulți bărbați? Chiar si aici. - se auzi o voce profundă.

Îl face pe Beam să tresară puțin, înainte de a se întoarce să se uite la proprietarul vocii care stă pe poteca care duce la casa lui Kan.

Beam nu a răspuns, dar a încercat să intre în casa mare pentru că grădinarul a dispărut. Dar Kan l-a prins primul de încheietura mâinii și l-a târât în propria casă.

- Eliberează-ma P'Kan... ah... nu face nimic ! – strigă tânărul cu frică

- Nu-mi mai cere să te las, vrei? Știi că nu te voi lăsa să pleci ușor. Deci, de ce îți irosești energia în continuare? Dacă continui să lupți, ai face bine să te culci cu mine. - spuse Kan, făcând ochii lui Beam să se mărească.

- Oh, nu, nu...  nu te voi lăsa să îmi faci asta din nou  – spuse băiatul, pentru că nu voia să simtă mai multă durere pentru sora lui.

Kan îl târăște pe Beam în propria casă, unde nu este nimeni . Îl apucă de gâtul pe  Beam și îl strânge cu putere.

- Doare...  doare, P'Kan. – spuse tânărul.

- Îndrăznești să mă întrerupi?! - strigă Kan cu o voce aspră.

- Nu vreau să facă greşeli  față de   P'Bee... P' Kan, te rog... P'Kan... Nu face nimic . – spuse tânărul implorând.

- Heh heh. Nu vrei să o jignești pe Bee, așa că lasă-mă să aud de la tine că nu mă mai iubești. Spune că nu te mai gândești la mine spune că Kan

Beam făcu o pauză, simțindu-se blocat.Vrea să o spună cu voce tare, dar rămâne fără cuvinte. Pentru că inima lui Beam încă iubește această persoană rea.

În ciuda a  cât de grav a fost rănit, Beam nu s-a putut opri să-l iubească pe acest bărbat. Kan rânji la tăcerea lui Beam. Se auzi doar un țipăt de durere strâns în ceafă.

- Unde este Beam? - Strigătul lui Graf a răsunat în fața casei lui Kan.

Îl face pe Kan să mârâie ușor  înainte de a da drumul lui Beam și de a merge să deschidă ușa casei.

- Hei, l-ai văzut pe Beam? Unchiul Sin a spus că Beam a sosit, dar nu l-am văzut în cameră ,l-a întrebat Graf pe fratele său.

Beam a plecat încet să-l găsească pe Graf, deși inima îi năvălea de teamă că prietenul său va deveni bănuitor și va fi prins.

- Oh Beam, ce cauți aici?  întrebă Graf confuz.

-- Am venit să vorbească despre Bee. Am terminat de vorbit. – răspunse Kan cu o expresie calmă pe față. Graf dădu din cap în semn de recunoaștere.

- Oh... am crezut că te-am pierdut. Să mergem în dormitor, Beam. Nenorociții ăia așteaptă. - i-a spus Graf lui Beam zâmbind.

---Să mergem întâi, frate ,i-a spus Graf fratelui său, înainte de a se îndepărta, ținându-l de mână pe Beam.

Bang!

Sunetul lui Kan care sparge ușa de sticlă îi făcu pe Beam și pe Graf să se întoarcă să se uite.

- Scuze. Ușa glisantă era rigidă, așa că am pus ceva forță asupra ei. - spuse Kan înapoi, uitându-se la mâna lui Graf care ținea mâna lui Beam.

Tânărul știe ce înseamnă atitudinea lui Kan. Încet, și-a tras mâna de cea a lui Graf și a intrat în casa mare, cu Graf urmându-l în tăcere.