Special 1- Bun venit acasă 🔞

 ⚠ Avertisment privind conținutul sensibil, recomandat pentru vârsta de peste 18 ani. ⚠

În acea noapte, credea că visează. Totuși, senzația de furnicătură din abdomenul inferior îi confirma că nu era un vis.

- Chiar ești tu? întrebă Dean, gâfâind, în timp ce degetele răutăcioase continuau să se învârtă fără oprire în interiorul lui.

- Tu ce crezi? spuse proprietarul corpului palid, așezându-se deasupra iubitului său înainte de a-l săruta profund, transmițându-i sentimente care depășeau cuvintele. Dean scoase un suspin ușor înainte de a-și înfășura brațele în jurul lui Alan, închizând și deschizând ochii de câteva ori, până când Alan râse și îl întrebă: - Ce s-a întâmplat?

- Mi-e teamă că vei dispărea... La fel ca atunci când îl visa pe Alan, oricât de real părea, când deschidea ochii, se trezea singur în dormitor, simțindu-se pustiu.

Alan mângâie fața ascuțită a lui Dean, trecând cu degetele pe marginea umedă a ochilor lui.

- M-am întors, Dean.

- Alan! Tânărul sări să-și îmbrățișeze iubitul cu putere, plângând cu voce tare. Alan îl ridică în poală, înfășurându-și brațele în jurul lui cu afecțiune. Dean slăbise, dar pielea lui bronzată și ochii lui albaștri erau la fel de atrăgători ca întotdeauna.

- Idiotule, m-ai lăsat singur! Am ales să fiu cu tine! îl certă Dean, dar brațele lui rămăseseră în jurul lui Alan, refuzând să-i dea drumul, îngropându-și fața în colțul parfumat al gâtului lui Alan.

Alan îl sărută pe Dean pe tâmplă pentru a-și cere scuze, în timp ce îi mângâia ușor spatele neted pentru a-l liniști. Dean inspiră adânc înainte de a-și îndepărta fața pentru a privi direct frumusețea lui Alan. Acesta nu se schimbase deloc. Mâna aspră și puternică a lui Dean alunecă peste obrajii palizi ai lui Alan, ca zăpada. Alan își sprijinise fața în palma aceea, exact ca atunci când trebuiseră să se despartă acum șapte ani.

Ah... au trecut șapte ani.

Dean tocmai își dădu seama că îmbătrânise, în timp ce bărbatul din fața lui rămăsese înghețat în timp. Acest lucru îl făcu să se simtă rușinat de propriul corp și voia să găsească o pătură cu care să se acopere, dar Alan nu-l lăsă.

- De ce, mi-ai lipsit atât de mult încât mă doare, spuse Alan, strângând și masând ușor mugurele ușor excitat al lui Dean, în glumă.

- Nu! Dean a închis picioarele, nefiind dispus să-l lase pe Alan să-l atingă. Nu cu mult timp în urmă, stomacul lui era frumos sculptat, coapsele lui erau tonifiate, iar fundul lui era ferm. Acum, apropiindu-se de treizeci de ani, probabil că nu mai era la fel de ferm ca înainte. Indiferent unde îl atingea, nu mai simțea la fel. Alan observă expresia supărată a lui Dean și nu se putu abține să nu-i muște obrazul de culoarea mierii, făcându-l pe Dean să se retragă și să-l lovească pe Alan în umăr din rușine.

- Nu-ți mai face griji.

- Îmbătrânesc, spuse Dean, cu un ton adorabil de supărat. Alan îl împinse să se întindă pe spate, înfășurându-și picioarele lungi în jurul taliei lui Alan. Dean putea simți penisul puternic și lung frecându-se de intrarea lui umedă, iar obrajii îi ardeau de căldură. Pieptul lui ușor bronzat era mândru, iar penisul lui Dean răspundea și el. Alan observă reacțiile inocente ale lui Dean și zâmbi.

- Nu văd deloc că îmbătrânești. Ești al naibii de sexy. Alan îi șopti aproape de urechea care se înroșise, îi apăsă buzele în timp ce limba îi alunecă înăuntru. Dean gemu ușor, simțindu-se nervos, dar își desfăcu picioarele pentru a-i permite lui Alan să se apropie și mai mult. Buzele frumoase îi sărutară și îi sugeau gâtul bronzat, lăsând în urmă urme de mușcături de dragoste pe care numai Alan i le putea da. Apoi, Alan împinse încet vârful umflat în interiorul intrării primitoare. Dean își mușcă buza din cauza unei ușoare înțepături, dar pe măsură ce primea îngrijirea blândă din partea bărbatului de deasupra lui, se relaxă treptat.

- Ah!

Gemetul tânărului răsună prin cameră într-un sunet de plăcere pură, urmat de lacrimi de extaz. Dean își înclină capul, sărutând buzele pline ale lui Alan înainte de a-și aluneca limba înăuntru, corpul său mișcându-se în ritm cu șoldurile lui Alan.

- Haa...

Respirațiile lor se amestecau, într-un singur ritm comun. Burta goală a lui Dean era acum complet umplută, lungimea fierbinte și tare a penisului lui Alan umplând fiecare punct sensibil. Vârful umflat și roșu pulsa, părând să împingă pentru o penetrare mai profundă. Mâinile albe ale lui Alan apucară picioarele bronzate ale lui Dean, sărutându-le înainte de a le trage în sus și peste umerii lui. Fesele frumoase ale lui Dean și crăpătura întunecată dintre ele, pulsând de excitare, erau complet expuse pentru ca Alan să le vadă. Alan își mișca șoldurile rapid, zgomotul ritmic al corpurilor lor fiind puternic și răsunător. Lichide limpezi se scurgeau, corpurile lor fiind alunecoase de umezeală.

Bum! Bum! Bum!

- Ah ah Alan, la naiba! Nu pot! E... ah! Adânc! Haaa!

Gura lui Dean se deschise, limba lui era un punct rigid de plăcere, copleșit de senzații care nu puteau fi descrise în cuvinte.

- La naiba, ești atât de strâmt, Dean... ahh, așa, gemu Alan cu satisfacție, un mârâit joasă răsunând în gâtul lui. După atâta timp despărțiți, penisul lui Alan încă se potrivea perfect cu Dean. Interiorul era ca catifeaua; extrem de confortabil.

Mâinile albe ale lui Alan se jucau cu carnea întinsă a corpului lui Dean. Dean, copleșit de plăcere, se zbătea și se contorsiona în strânsoarea lui, aproape de punctul de colaps. Alan văzu asta și mări ritmul împingerilor, mângâind penisul lui Dean în timp ce folosea cealaltă mână pentru a-i frământa testiculele moi.

- Alan... hm... eu... ha... o să... ah ah ah!

Un torent de plăcere a izbucnit din vârful roz al lui Dean, stropind corpul lui Alan. Corpul lui s-a convulsivat, picioarele tremurând în strânsoarea lui Alan. Un val de căldură l-a cuprins, un zâmbet fericit jucându-se pe buzele lui. Realizând că Alan nu terminase, și-a îndeplinit datoria de iubit, continuând să împingă până când a scos din el ultima picătură de plăcere a lui Alan.

- Când ai devenit atât de îndrăzneț? Te-a învățat cineva cât am fost plecat? întrebă Alan, respirând prin gură în timp ce privea cu dragoste persoana de sub el. Nu s-ar fi supărat dacă Dean s-ar fi culcat cu altcineva cât a fost plecat, dar dacă Dean ar fi recunoscut, atunci ar fi vrut să știe cine era, ca să se ocupe de asta.

- Nu mai face fața aia răutăcioasă. Ugh, nu mă culc cu nimeni! Ah! răspunse Dean gemând. Era deja excitat din nou, dar tipul ăsta încă nu dădea semne că ar fi terminat, continuând să se miște leneș înăuntru și afară, ca și cum ar fi prelungit intimitatea lor.

- Serios? Frumoasa mea soție e atât de loială, se plânse Dean.

Nici el nu voia să recunoască că era fidel; doar că nu putea să-l folosească în acel moment. Gândindu-se la asta, se simțea destul de jenat.

- Ah, Alan, uh, e prea adânc. Huh. Dean gemu cu gura tremurândă când fu apucat și așezat în poala lui Alan. Dragonul alb alunecă înăuntru și afară cât de adânc putea. Alan

își învârti degetele albe în jurul fantei roșii și umflate care îl înghițea, ștergând lichidul alb, lipicios și tulbure care curgea afară. Era excitant. Așa că Dean îl apucă de umeri, își desfăcu larg picioarele și își balansează rapid șoldurile împotriva corpului său puternic.

- Ahh. Frumosul chip se îngropă în gâtul transpirat, inhalând parfumul dulce al corpului, gemând încet lângă urechea lui Dean. Dean știa că era aproape să ejaculeze, așa că încercă să accelereze ritmul, suptând mai puțin abdomenul puternic al lui Dean pentru a se lăsa să termine din nou. Alan sărută clavicula care avea urme de mușcături, înainte de a se ridica în genunchi, ambele mâini apucând picioarele lui Dean și înfășurându-le în jurul taliei, sărind în sus și în jos într-o poziție semi-portantă.

- Adânc, oh, atât de adânc. E atât de palpitant. E atât de palpitant încât nu pot suporta.

Alan sărută din nou gura care gemea, alternând cu suspine, pentru că strânsoarea îi făcea să-i furnice întregul penis, până când, în cele din urmă, dragonul malefic scuipă venin în cavitatea moale, revărsându-se pe gambe. Același lucru se întâmplă din nou, el eliberă fiecare picătură din sucul său de dragoste înainte de a se prăbuși, epuizat.

- Nu mai poți? Alan a făcut o mișcare pentru a-l introduce din nou, deoarece penisul său uriaș încă nu era moale, era tare ca piatra, arătându-și bărbăția chiar în fața lui.

- Ahhh!

Dean a țipat când căldura i-a sfâșiat din nou stomacul gol. Nu a negat, pentru că visase la acest moment atât de mult timp încât nu credea că va deveni realitate. Cele două mâini și cele două picioare ale sale îl înconjurau strâns pe cel de deasupra lui. Când Alan a văzut asta, i-a părut rău pentru Dean și l-a iubit și mai mult. A făcut totul cu blândețe, înainte de a crește treptat căldura în funcție de satisfacția celeilalte persoane. Actul sexual a continuat mult timp, până în dimineața zilei următoare...

..

..

Își dădu seama că era treaz, dar nu voia să deschidă ochii.

Rămase întins pe pat, nemișcat, pentru ca durerea și mirosul lui Alan să rămână. Poate că totul era doar un vis trecător. Dacă ar fi deschis ochii, totul ar fi dispărut și ar fi trebuit să se trezească pentru a trăi o viață singuratică pe insula îndepărtată Vanilof. Gândul acesta îl făcu pe tânăr să tremure din cap până în picioare. Lacrimile îi curgeau pe față, udând perna, și plângea de frică până când a fost strâns în brațe.

- De ce plângi?

- Alan. Dean a deschis în sfârșit ochii după ce a auzit vocea profundă și s-a aruncat în brațele înalte îmbrăcate în halat.

- Nu visez, nu-i așa?

Alan a suspinat când a fost întrebat asta, dar i-a mângâiat cu afecțiune spatele gol al lui Dean.

- Te-am luat toată noaptea până când fundul tău s-a umflat așa, și tot crezi că e un vis? spuse el, apoi apăsă cu vârful degetului pe bobocul roșu de lotus care se deschidea. Lichidul alb și lipicios se acumulă, iar Dean simți că i se înroșește fața. Atingerea ilicită de mai înainte încă îi lăsase o senzație de furnicătură la intrarea dorinței sale.

- Unde ai fost? întrebă Deen, pentru că după ce se trezise, îl căutase pe Alan, dar nu îl găsise, lăsându-l să zacă acolo cu ochii închiși, rugându-se. Alan sărută apoi fruntea persoanei din brațele sale.

- Am făcut o plimbare în jurul casei, am verificat grădina și am văzut ce ai făcut. E o casă foarte frumoasă. Îmi place, spuse Alan.

- Serios? Nu e la fel de luxoasă ca castelul tău, Sir Alano. Îți plac și ție astfel de lucruri?

Casa construită de Dean este o structură cu un singur etaj, construită în întregime din cărămizi, vopsită în alb, cu multe ferestre pentru a lăsa lumina să intre, astfel încât să nu se simtă prea singur când era singur. În jurul casei se află o grădină cu plante cățărătoare care creează o atmosferă umbroasă. Inițial, casa avea doar două dormitoare, dar după ce s-a mutat la Celeka, amețit de noii membri adăugați – Frederick și gemenii – Dean a extins casa pentru a avea patru dormitoare. Acum, nu mai putea fi numită o căsuță mică; era o casă plină de căldură.

- Serios, de ce aș minți?

Dean se uită la chipul frumos al lui Alan, conștient că Alan locuise odată în Castelul Kuche, care avea peste două sute de camere, cu o mulțime de servitori care îl serveau. Iubea obiectele de lux, purta doar haine scumpe, croite cu măiestrie de artizani pricepuți, și lua masa la restaurante de cinci stele. Ura murdăria și nu muncise niciodată cu adevărat din greu.

Văzând privirea lui Dean, Alan își dădu seama că era privit cu dispreț, așa că, în semn de răzbunare, îl mușcă jucăuș de buzele umflate ale lui Dean.

- Îmi place orice loc în care ești tu, chiar dacă e pe stradă.

- O să dormi pe stradă cu mine?

Alan zâmbi, cu o expresie ușor dureroasă.

- O să cumpăr strada și o să construiesc un conac luxos. De ce am dormi pe stradă?

Dean a râs pentru că Alan era, ei bine, Alan. După aceea, și-au apropiat din nou fețele, schimbând un sărut pasional, înainte ca Dean să fie sărutat până la inconștiență de frumosul lui iubit de încă trei ori, până când a leșinat din nou.

..

..

- Alan, uh, mănâncă mai întâi, spuse Dean în timp ce zăcea întins pe masa din sufragerie, cu corpul îmbrăcat doar într-un tricou suflecat până deasupra pieptului. Alan, pe de altă parte, era complet dezbrăcat și își împingea corpul puternic în crăpătura caldă a lui Dean din spate.

- Lasă-mă să te mănânc mai întâi, îi șopti el aproape de urechea lui Dean, în timp ce mâna lui dreaptă se întinse să mângâie membrul rigid al lui Dean.

- Ah... Totuși, mi-e foame, protestă Dean, dar își ridică șoldurile pentru a întâmpina penisul încins al lui Alan, mișcându-se în ritm.

- Atunci mănâncă; te pot hrăni eu, răspunse Alan, luând pâinea caldă, ducând-o la gură și folosindu-și limba pentru a o împinge în gura lui Dean.

Era cu siguranță bine că copiii lor erau la conac în acest moment, pentru că de când se întorsese Alan, nu făcuseră altceva decât să facă dragoste. Alan recuperase complet timpul pierdut cu Dean, iar mesele nu mai erau considerate mese; chiar și când mergeau la baie, Alan îl lua întotdeauna și pe Dean cu el. În fiecare seară, după lăsarea întunericului, Dean nu dormea pentru că era obosit de avansurile neîncetate ale lui Alan.

Trecusera aproape două săptămâni și încă nu era niciun semn că demonul pofticios se va opri.

- Hah, hah, hah, gâfâia Dean greu, închizând ochii în timp ce lichidul îi pătrundea în abdomen, cald și indescriptibil de plăcut. Tot corpul său se prăbuși pe masa de dining din piatră, pictată în stilul artistic autohton al insulei Vanilof. Proprietarul magazinului spunea că era o masă foarte robustă. Dean credea asta astăzi.

Alan îl ridică la pieptul său și intră în baia mare a casei, așezând corpul bronzat al lui Dean în cadă înainte de a începe să-l spele.

- Uite, e atât de roșu aici de la atâta ejaculare, spuse Alan în timp ce ridica vârful lui Dean, făcându-l pe Dean să-i stropească apă în față. Alan zâmbi frumos înainte de a se așeza în spatele lui Dean, sărutându-i fruntea în timp ce mâinile sale curățau corpul musculos și tensionat. În ochii lui Alan, Dean nu se schimbase prea mult; era încă frumos și cineva care îl putea excita întotdeauna.

- Nu... ajunge acum, Dean își îndepărtă umărul de buzele care coborau, dar dacă ar fi fost înainte, Alan nu ar fi ascultat și ar fi încercat să-l farmecă până când acesta ar fi cedat. Dar de data aceasta, se părea că Alan era și el mulțumit de dragostea pe care o împărtășiseră în ultimele zile și era de acord să nu facă altceva decât să se îmbrățișeze și să se sărute.

- Dean...

- Da?, răspunse cel care era pe punctul de a adormi, fără prea mult entuziasm.

- Nu ai spus că vor veni și gemenii? De ce nu i-am văzut deloc?

Dean văzu pe chipul frumos al lui Alan o expresie de confuzie amestecată cu îngrijorare, care îl făcu să-i vină să râdă, dar nu putu, pentru că era prea obosit.

- Tocmai ți-ai amintit că avem copii împreună?

De fapt, Alan nu uitase complet; doar că în ultima vreme fusese prea concentrat pe Dean.

- Ești gata să mergem să-i luăm? întrebă Dean, cuibărindu-se în brațele lui Alan, care îl strânse mai tare și dădu din cap în semn de răspuns.

- Vom locui cu toții împreună în casa asta. Alan îi mângâie ușor sprâncenele groase ale lui Dean cu degetul mare. Dean zâmbi înainte să adoarmă în cele din urmă, trezindu-se odihnit a doua zi dimineață târziu și găsindu-l pe Alan dormind lângă el ca un copil nevinovat.