Capitolul 5

 - Hei, Wai, nu mă așteptam să te văd aici, îl salută o voce din spatele lui Atip, ceea ce îl făcu să se întoarcă și să vadă că erau angajații magazinului, inclusiv alte persoane, iar grupul lui Ding era, de asemenea, puțin uimit când văzu că persoana care stătea cu el era Atip. În secret, Atip se simte puțin plictisit și dezamăgit să-i întâlnească pe toți.

- Nu ați mers la magazinul obișnuit, nu-i așa?, a întrebat Wai, deoarece Ding îl invitase mai devreme să bea ceva, dar Wai refuzase.

- Păi... schimbare de atmosferă. Bună, Khun Atip, a răspuns Ding repede și s-a întors. L-am salutat pe Atip imediat, conform etichetei.

- Bună, a răspuns Atip scurt, pentru că nu știa ce să spună.

- Phi Ding, putem să ne așezăm cu Wai, a propus Poy, deși Atip era tensionat.

- Uh, sunt politicos cu Khun Atip. În cazul în care avem de discutat ceva legat de muncă cu Wai, a răspuns Ding, uitându-se ușor la Atip.

- Bine. Nu vorbim despre muncă. Veniți, stați jos și mâncați, a spus Atip, știind că probabil și alții voiau să stea, să bea și să se distreze cu Wai.

- Atunci... vă rog, să ne așezăm, spuse Ding înainte de a se așeza la aceeași masă cu Wai și Atip, simțindu-se puțin plictisit. Dar Atip nu a spus nimic. Poy s-a dus imediat să se așeze lângă Wai, deoarece Wai stătea în fața lui Atip. La început, nimeni nu a îndrăznit să se așeze lângă Atip, deoarece acesta părea tensionat, așa că Ding a trebuit să-și asume această sarcină. Noii veniți au comandat mai multă mâncare și băutură și s-au așezat să stea de vorbă în timp ce beau. Poy stătea lângă Wai și îl invita mereu pe Wai să vorbească într-o atmosferă informală.

Prima repriză a devenit imediat incomodă pentru Atip, dar el nu a spus nimic, doar a ridicat mâna și a continuat să bea, aruncând din când în când o privire rapidă către Poy și văzând apropierea dintre cei doi. Atip a simțit o durere în inimă.

- Vrei să mai comanzi ceva de mâncare, Khun Atip?, l-a întrebat Wai pe Atip, ceea ce l-a făcut pe Atip să ridice capul și să-l privească ușor. Și ceilalți au păstrat tăcerea.

- Nu, sunt sătul, a răspuns Atip cu normalitate.

- Deja ești somnoros? Vrei să ne întoarcem?, îl întrebă Wai, știind că Atip probabil voia să se întoarcă.

- Te întorci repede?, întrebă Poy imediat, agățându-se de brațul puternic al lui Wai.

- Mă întorc primul. Poți să rămâi să vorbești cu ceilalți, spuse Atip, știind că probabil toți voiau ca Wai să continue să bea împreună cu ei.

- Cum poți să vii cu mine și să nu te întorci cu mine? Și cum te vei întoarce? întrebă Wai cu voce calmă, uitându-se la fața lui Atip.

- Poți să-i dai mașina lui Khun Atip ca să se întoarcă primul. Eu te voi duce eu, se oferi Ding. Imediat, fața lui Atip se liniști.

- Tu decizi. Mă duc puțin la toaletă, spuse Atip, care voia să se grăbească și să-l lase pe Wai să se înțeleagă cu ceilalți înainte de a se despărți pentru a merge la toaletă. Imediat ce ieși din toaletă, se duse să plătească toată nota de plată, deoarece avea grijă de ceilalți, având o poziție mai înaltă. După ce plătise, se întoarse la masă.

- Am plătit deja mâncarea și băuturile. Voi stați liniștiți. Trebuie să mă scuz și să plec primul, a spus Atip.

- Ah, ești foarte atent, Khun Atip, a spus Ding în grabă, deoarece este mai în vârstă decât Atip.

- Nicio problemă, a răspuns Atip pe un ton normal. Gata să se ridice, Atip a aruncat o privire rapidă.

- Mă întorc primul cu Khun Atip. Nu vă îmbătați prea tare, le-a spus Wai tuturor, apoi s-a întors și i-a făcut semn lui Atip să meargă împreună, dându-i de înțeles lui Atip că Wai se va întoarce cu siguranță cu el.

- De fapt, poți să rămâi cu ceilalți, a spus Atip în timp ce se îndreptau spre parcare.

- Am venit la acest magazin pentru că nu vreau să fiu cu alte persoane. Vreau să fiu cu tine, a spus Wai, făcând inima lui Atip să bată puternic în piept, dar el încearcă să nu se gândească prea mult la asta.

- Dar probabil că ceilalți vor să rămâi cu ei, a spus Atip din nou.

- Te grăbești să te întorci? Wai nu a continuat discuția, ci a întrebat despre alte lucruri.

- Păi... nu mă grăbesc, a răspuns Atip cu o ușoară ezitare.

- Ar trebui să facem o plimbare pe plajă, să simțim briza?, întrebă Wai. Atip strânse buzele și făcu o grimasă gânditoare, apoi dădu din cap odată ce luă o decizie. Wai zâmbi ușor, satisfăcut, apoi cei doi se urcară în mașină și se îndreptară spre o plajă unde erau destul de mulți oameni care se distrau în seara aceea. Wai și Atip se plimbă o vreme. Vântul le bătea în față, iar sunetul valurilor care se spărgeau de țărm era clar. Atip se simțea mai relaxat decât atunci când stătea în restaurant.

- Știu că ești atent cu mine. De aceea am cerut să ne întoarcem, a spus Atip

- Nu sunt atent. Îmi pasă de sentimentele tale. Știu că te simțeai incomod vorbind cu ei. Așa că vreau să te scap de această incomoditate, a spus Wai, iar vocea lui blândă a făcut inima lui Atip să bată din ce în ce mai tare.

- Nu vreau să te schimbi pentru a te înțelege bine cu alte persoane. Poți fi tu însuți, nu faci rău nimănui. Continuă să fii foarte bun, a spus Wai din nou. În plus, s-a uitat și la fața lui Atip. Atip a rămas uimit de cuvintele lui Wai. Există cineva care poate accepta această latură a personalității sale? Chiar și fostul său iubit încă mai vorbește cu el uneori, de ce Atip nu învață să vorbească cu alte persoane și să socializeze mai mult.

- Nu crezi că nu merit deloc să am o întâlnire? Pentru că nu mă înțeleg cu nimeni?, a întrebat Atip direct.

- Dacă nu ai fi demn, de ce m-aș apropia de tine? Să zicem că nu te înțelegi bine cu nimeni. Asta e un lucru bun. Nimeni nu te va deranja prea mult, mă vor lăsa să fiu ocupat doar cu tine, a spus Wai cu un zâmbet ușor și s-a uitat la fața roșie a lui Atip, știind că Atip a înțeles semnificația cuvintelor sale.

- Nu te simți incomod, nu-i așa? întrebă Atip, doar pentru a fi sigur.

- Nu m-am simțit niciodată așa, răspunse Wai pe un ton serios. Atip strânse buzele și își îndreptă privirea de la ochii strălucitori ai lui Wai.

- Mulțumesc, răspunse Atip în șoaptă. Wai zâmbi blând și cei doi se plimbă și se jucară pe plajă încă puțin, fără ca nimeni să spună nimic. Se auzea doar sunetul valurilor care se spărgeau de țărm, dar Wai și Atip nu se simțeau deloc incomod. Ba chiar se simțeau mai relaxați.

- Cred că ar fi mai bine să ne întoarcem. Ai ochii atât de rotunzi încât pare că o să te îmbolnăvești, spuse Wai.

- Nu sunt atât de slab, spuse Atip în șoaptă. Dar se simțea bine să știe că există oameni care sunt atât de îngrijorați pentru el. Cei doi se întorseră la mașină, apoi se întorseră direct în cameră.



🌸🌸🌸🌸🌸🌸



Au trecut 2 luni


S-au întâmplat multe lucruri în ultimele 2 luni. Deși Day și Brick, proprietarii magazinului, s-au întors, Wai încă trebuie să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de magazin în timpul zilei, împreună cu Atip. Wai însuși vorbește încă ambiguu și lasă mereu să se înțeleagă ce simte. Obișnuiesc să iasă, să petreacă timp împreună și chiar să ia cina împreună. Acest lucru îi slăbește puțin inima lui Atip, deoarece acțiunile lui Wai îi tulbură mereu inima, deși își amintește că nu trebuie să se gândească prea mult la asta, dar numeroasele acțiuni ale lui Wai îl fac cu adevărat incapabil să gândească. Atip nu îndrăznea să întrebe.

- Wai, Poy a pregătit ceva de mâncare pentru a lua prânzul împreună, se auzi vocea unei tinere, ceea ce îl făcu pe Atip, care era pe punctul de a se îndrepta spre garaj, să se oprească ușor.

- Mulțumesc mult, Poy. Să mâncăm împreună lângă restaurant, răspunse Wai. Lângă restaurantul Day există o masă unde angajații pot lua prânzul sau se pot odihni. Angajații care își împachetează propriul orez vin și îl mănâncă ei înșiși sau îl cumpără din afară. De cele mai multe ori, ei stau și mănâncă aici.

- Bine, ne vedem la prânz, a spus femeia zâmbind. Înainte de a intra și de a se întâlni cu Atip. Acest lucru a speriat-o puțin pe fată, care a înclinat repede capul și s-a dus imediat la birou, de teamă că președintele va spune că nu lucrează, dar Atip nu a spus nimic.

- Oh, hei, ce se întâmplă cu fata asta? Aveți ceva secret? glumi vocea cuiva din garaj, ceea ce îl făcu pe Atip să nu intre încă. Pentru că vreau să știu ce va răspunde Wai.

- Care e problema? E o colegă, răspunse Wai.

- Ce colegă? Îți pregătește mâncare. În plus, întreabă deseori de tine, ne dăm seama că Poy este interesată de tine, a glumit din nou aceeași persoană, ceea ce l-a făcut pe Atip să se simtă puțin îngrijorat când și-a dat seama că Wai vorbea deseori cu tânăra. De obicei, Atip nu știe unde se duce Wai, pentru că el doar lucrează și vine deseori să mănânce sau să ia cina cu el în mod regulat. Cu excepția unor zile în care trebuie să iasă cu alte persoane.

- Sunt doar zvonuri, dar nu vorbi prea mult. Este o femeie, va suferi dacă o ataci cu gura ta, a răspuns Wai, făcându-l pe Atip să simtă că Wai protejează femeile, ceea ce este cu adevărat drăguț. Atip a respirat adânc înainte de a intra în garaj, iar toți cei care se aflau înăuntru s-au apucat imediat de treabă. Cât despre Wai, s-a ridicat în picioare și i-a zâmbit lui Atip fără să se simtă tensionat ca ceilalți.

- Am adus lista, a spus Atip, iar Wai a luat-o repede și a ținut-o.

- Nu ai ieșit azi?, a întrebat Wai, deoarece Atip are de obicei momente în care iese pe stradă pentru a face ceva pentru Hia Day.

- Nu am ieșit, a răspuns Atip cu voce calmă. A simțit o durere în inimă când a aflat de apropierea dintre Wai și Poy, dar a încercat să-și păstreze expresia calmă. Wai a ridicat puțin sprâncenele, pentru că simțea că Atip îi evita privirea.

- Khun Atip, ești bolnav?, a întrebat Wai pe un ton serios.

Atip îl privi cu ochi confuzi, dar dădu din cap.

- Sunt bine. Poți continua să lucrezi, îl întrerupse Atip înainte de a se întoarce înăuntru. De fapt, ar fi putut să ceară cuiva să-i aducă documentele repede, dar voia să vadă ce făcea Wai, așa că a ajuns să audă despre Wai și Poy. Când s-a întors la muncă, Atip nu s-a putut concentra prea mult până la ora prânzului. Atip s-a uitat în secret la Poy și a văzut-o pe tânăra luând o pungă de pânză, însoțită de sunetele batjocoritoare ale celor mai în vârstă din birou, care știau că Poy și Wai vor mânca în zona de odihnă a restaurantului. Atip a simțit că inima i se strânge și le-a cerut tuturor să iasă mai întâi să mănânce. Până când o persoană s-a întors la birou, el a ieșit să caute ceva de mâncare. Atip intenționa să meargă la un magazin de orez care nu era foarte departe de magazin. Când a ieșit, a găsit un loc unde angajații stăteau și se odihneau, l-a văzut pe Wai stând lângă tânăra și erau și alte persoane cu el. Atip a simțit că inima îi tremura.

- Khun Atip, unde te duci?, a întrebat vocea lui Wai. Acest lucru l-a făcut pe Atip să se oprească imediat. Mulți oameni l-au privit în secret.

- Mă duc să mănânc, a răspuns Atip în mod normal, încercând să nu arate nimic.

- Mănânci după toți ceilalți. Adevărul este că nu trebuie să aștepți ca ceilalți să mănânce. Poți să mănânci orezul mai întâi. Trebuie să mănânci la timp. Altfel, o să te îmbolnăvești la stomac, l-a avertizat Wai. În parte pentru că vrea ca toți să știe că Atip este o persoană dedicată muncii sale.

- Um, mulțumesc, a fost tot ce a spus Atip și s-a îndepărtat imediat. Pentru că nu știa cum să se comporte corect. Nu putea decât să se uite înapoi cu îngrijorare.

- Îndrăznești să-i dai ordine, ticălosule, a spus Dan, un student în ultimul an din garaj.

- Ce îi ordon eu? Sunt doar îngrijorat pentru el, a spus Wai direct.

- Oamenii ca el nu au de ce să-și facă griji, Phi Wai, a spus Don în glumă, făcând fața lui Wai să se tensioneze instantaneu.

- Te rog, spune-mi ceva, Dan. Știi că domnul Atip muncește mult mai mult decât tine? În timp ce tu termini treaba și pleci la timp, Khun Atip se întorcea să stea și să termine treaba făcând ore suplimentare și niciodată nu-și înregistra timpul ca ore suplimentare. Când mânca, aștepta ca alții să mănânce mai întâi, în timp ce el stătea și supraveghea biroul în caz că un client suna să întrebe ceva, el îl ajuta să se ocupe de treabă. Nu este deloc o persoană de care să te temi. Doar își ia munca în serios. Îl văd când lucrează, nu se plânge niciodată nimănui că face treaba, dar toți îl învinuiesc că este serios, nu-i așa?, spuse Wai supărat.

- Oh, te plângi de mine că îl apăr tot timpul, spuse Dan sec.

- Dan glumește. Nu-l învinovăți, spuse Poy.

- Dar nu e ceva de glumit, Poy. Atip a spus că era hotărât să muncească. Își ia munca în serios pentru ca atelierul Hia Day să funcționeze bine. Dar dacă ar ști că toți cei de aici nu sunt de acord cu el, s-ar simți rău sau poate că știe deja, dar nu vrea să spună nimic. Pentru că muncește din greu în loc să asculte bârfe, a spus Wai de data aceasta, făcând ca mulți oameni să tacă și chiar Poy nu a îndrăznit să mai spună nimic. Când a văzut că Wai începea să se simtă rău, Ding l-a invitat să vorbească despre alte lucruri pentru a schimba atmosfera.

Când pauza s-a terminat, toți s-au întors la muncă. Apoi, brusc, a început să plouă neașteptat, ceea ce l-a făcut pe Win să se îngrijoreze pentru Atip, care se ducea să mănânce, pentru că nu știa la ce magazin se va duce Atip și ploua foarte tare.

- Khun Atip încă nu s-a întors?, a întrebat Wai celorlalți din birou.

- Nu, probabil că e în ploaie, a răspuns o voce. Wai s-a dus să ia o umbrelă din magazin și s-a prefăcut că iese să-l caute pe Atip, dar mai întâi l-am văzut pe Atip alergând prin ploaie pentru a intra în birou

- De ce alergi prin ploaie?, a spus Wai cu voce severă.

- Dacă nu alerg, cum voi ajunge la timp la serviciu?, a răspuns Atip fără să se gândească.

- Poți să suni pe cineva să-ți aducă o umbrelă. Poți să mă suni pe mine, a repetat Wai.

- Nu vreau să deranjez pe nimeni, a spus Atip din suflet. Nu îndrăznea să deranjeze alți angajați. Wai s-a uitat la Atip înainte de a observa ușoare semne de convulsii, apoi l-a apucat de încheietură și l-a condus în camera din spatele lor.

- Așteaptă aici, a spus Wai când s-a oprit în fața camerei sale. Wai a intrat, a luat un prosop din cameră și i l-a dat lui Atip.

- Eu nu-l folosesc pe acesta. Poți să-l folosești tu, a spus Wai.

- O să mă duc sus și o să-l folosesc pe al meu, a spus Atip.

- De ce să te duci sus și să lași podeaua să se ude? Ai putea aluneca și cădea accidental pe scări. Scoate-ți hainele ude în baia de jos și apoi urcă, a spus Wai din nou. Atip a făcut o față confuză, fiind certat.

- M-am plâns pentru că sunt îngrijorat. Vrei să ți-o scoți singur sau să ți-o scot eu?, a întrebat Wai în cele din urmă. Acest lucru l-a făcut pe Atip să intre imediat în baia de jos. Wai l-a privit repede și a dat din cap până când Atip a ieșit îmbrăcat doar cu un prosop, pentru că și-a scos toate hainele ude. Wai a privit corpul lui Atip cu ochi strălucitori, făcându-l pe Atip să se înroșească. Fața lui s-a înroșit, la fel ca și corpul său, care avea aceeași culoare.

- Aș vrea să urc mai întâi în cameră. Du-te la muncă, a spus Atip. Când a terminat, a urcat imediat în cameră. În timp ce mergea, a simțit că ochii lui Wai îl urmăreau. În ceea ce-l privește pe Wai, când l-a văzut pe Atip urcând deja în cameră, s-a întors la muncă.