CAPITOLUL 5🔞
⚠ Avertisment privind conținutul sensibil, recomandat pentru vârsta de peste 18 ani. ⚠
- Domnul Day știe că l-ai adus aici ? întrebă Frog.
- Nu este vorba de Day. L-am adus eu însumi. spuse Nan răspicat.
Frog s-a simțit puțin stânjenit, dar nu a îndrăznit să-l avertizeze. Când subalternii lui Nan au încălzit mâncarea Nan a intrat în bucătărie.
- Ai fost azi la pistă? întrebă unul dintre subalternii lui Nan în timp ce Nan mânca.
- A mai fost cineva pe pistă? întrebă Nan din nou.
- Sigur.
Subordonatul lui Nan a răspuns.
- Hm... lasă fiecare să aibă grijă de ei înșiși. Nu lăsa pe nimeni să provoace necazuri. Mi-e prea lene să chem pe cineva să ridice cadavrul. spuse Nan cu o voce monotonă. Apoi a continuat să mănânce, după ce a mâncat s-a întors în camera lui.
Mac stătea pe canapea, sărind când auzi ușa deschizându-se și silueta înaltă a lui Nan intră în cameră. Nan s-a uitat la Mac pentru o clipă înainte de a deschide dulapul pentru a lua un prosop.
- Când ai de gând să mă trimiți acasă? întrebă Mac curios și se uită la el cu grijă pentru că îi era teamă că va interveni și îi va face ceva.
--De ce?spuse Nan calm
înainte de a-și scoate cămașa.
Mac apucă repede pernele și le îmbrățișează cu frică. Deși știa că pernele nu-l ajută deloc pe Mac, vrea totuși să creadă în ceva care l-ar ajutat pe Mac să-și scape o parte din frica din inima lui.
- Atunci de ce mă ţi aici? a întrebat Mac, Nan a zâmbit, dar nu a spus nimic. Silueta înaltă și-a dat jos pantalonii, făcându-l puțin tulburat pe Mac.
- Ha... a chicotit Nan la expresia lui Mac.
Asta îi spune lui Nan că Mac este încă îngrozit de ceea ce a făcut acum două luni. Mac își întoarse imediat privirea, dar cu colțul ochiului încă se uită la Nan în caz că se apropia.
-- O să fac un duș, așează-te mai întâi. Să nu te gândești să fugi dacă nu vrei ca subalternii mei să te prindă și să te facă soția lor.
Nan la amenințat pentru că știa că Mac se temea de asta mai mult decât orice în acest moment. Mac strânse din dinți, voia să înjure cu voce tare, dar se temea că cealaltă parte îl va răni dacă o spunea. Nan a dispărut în baie purtând doar lenjeria .
Mac se încorda pentru că încă nu înțelegea pe deplin situația lui actuală. Mac a lipsit de ceva vreme. Nan a ieșit cu picături pe tot corpul și doar un prosop înfășurat în jurul taliei ei. Mac se întoarse să-l privească în panică. Nan s-a dus să ia un alt prosop ca să se usuce de parcă ar fi fost singurul din cameră, ca de obicei.
.......
Mac sa întors imediat după ce Nan și-a dat prosopul și s-a dezbrăcat pentru a se îmbrăca.
- Păcat, nu am deloc rușine. spuse Nan cu un râs malefic. Întorcându-se, îl văzu pe Mac mișcându-se și privind în altă parte.
- Este casa ta, răspunse Mac, neîndrăznind să se uite înapoi la el.
Nu era ca și cum n-ar fi văzut niciodată un bărbat gol înainte. Dar cu Nan, Mac nu îndrăznea să se uite, pentru că cu cât se uita mai mult, cu atât se gândea mai mult la trecut.
--Huh.
Psihopatul a chicotit suficient de tare pentru a fi auzit, înainte să termine de îmbrăcat.
- Poţi să te întorci, mă voi îmbrăca. Nan l-a strigat pe Mac. Mac s-a uitat la el o clipă înainte de a vedea că cealaltă persoană era de fapt îmbrăcată apoi a răsufla uşurat.
--Dacă vrei să faci un duș și să te schimbi, atunci fă . Hainele din dulap pot fi purtate. Ah, orice vrei din frigider, mănâncă.
Mac aruncă o privire spre micul frigider din colțul pe care Nan îl adusese în caz că îi era prea lene să meargă la bucătărie.
- Te asigur că nu te droghez. spuse Nan cu un zâmbet care l-a făcut pe Mac ușor uluit.
--Mă duc să văd un pic stadionul, mă întorc noaptea târziu, poți să te întinzi și să te joci pe play station. Nan pe un ton normal al vocii.
- Nu înțeleg, de ce m-ai adus aici? Dacă ai ceva de spus, spune-mi clar. Mă simt inconfortabil. Vreau să merg acasă, nu vreau să fiu aici. Mac ridică mâna, părând frustrat.
--Dar vreau să rămâi, tu trebuie să stai mai întâi, să-ți amintești ce s-a întâmplat în această cameră și apoi putem vorbi.
Nan tocmai a spus asta și a părăsit camera fără a uita să încuie ușa ca de obicei. Mac își ridică mâna la tâmplă. Acest lucru nu clarifică absolut nimic. În acest moment Mac este foarte stresat, extrem de speriat, dar nu poate găsi soluții.
--De ce trebuie să trec prin asta?
mormăi Mac și rămane nemișcat.
Nan s-a dus la biroul de lângă circuitul său de curse, chemându-și subalternii să le dea ordine.A început să lucreze o vreme până când sa întunecat. A ieșit să-și întâmpine cunoscuții care își aduceau mașinile la curse.
- Hei, vine și Morris. Unul dintre subalternii lui Nan a intrat și i-a șoptit.
- Fii cu ochii pe el. Nu-l lăsa să te deranjeze prea tare. Dar dacă te deranjează și nu se oprește, vino să-mi spui.spuse Nan calm, pentru că grupul lui Morris era un grup destul de zgomotos.
În plus, ei au mereu aventuri cu alți oameni de pe pistă .Fuseseră avertizați de Nan, dar tot îl enerva din nou și din nou.
- Da.
Subordonații lui Nan au fost de acord înainte de a merge să le spună celorlalți subordonați să se împrăștie și să păstreze ordinea pe pista lui Nan.
- P'Nan. O voce feminină a venit din spate, făcând-l pe Nan să se întoarcă când a văzut o fată drăguță cu un corp dolofan mergând spre el.
- Ce este, Melon? întrebă Nan înapoi, uitându-se la fată cu ochi orbitori. Fata a făcut un pas înainte și l-a prins de braț.
- Îți amintești ce i-ai spus lui Melon ieri? fată cerșind. Pieptul fetei se lipi de brațul puternic al lui Nan.
- Îmi amintesc, cine a uitat? spuse Nan zâmbind.
- Sunt atât de mulți oameni, nu ar trebui să avem grijă mai întâi unul de celălalt?
Nan a apucat fata, astfel încât fata sa întors spre el. El și-a înfășurat brațele în jurul taliei ei subțiri, îmbrățișând strâns corpul fetei.
--Astăzi chiar nu pot să părăsesc terenul. Mai poți amâna încă 2-3 zile? Cu siguranță nu o voi mai amâna. spuse Nan din nou. O mână puternică a mângâiat ușor fundul fetei.
- Desigur, dacă amâni din nou, Melon nu va mai accepta. fata vorbește pentru că știe când să se retragă sau să atace.
- Bine. spuse Nan, înainte de a săruta fata cu pasiune, indiferent câți oameni erau acolo. La urma urmei, acestei domnișoare nu îi este rușine de nimic.
- --Oi!
Țipetele celorlalți nu prea au rezonat când l-au văzut pe Nan sărutând fata înainte de a pleca.
- Ei bine, Melon se va întâlni mai întâi cu prietenii mei. spuse fata din nou. Nan dădu din cap înainte ca fata să se întoarcă să se alăture grupului ei de prieteni. Nan a zâmbit înainte de a se întoarce să se uite la juniori.
--Hei, nu te duci cu Melon? Păcat, a spus subordonatul lui Nan când l-a auzit pe Nan vorbind cu o fată.
- Dacă nu ar trebui să-mi pese de nenorocitul ăla Morris, probabil că aș mânca și pepene galben. E chiar mai bine decât atât,Nan a râs.
De fapt, nu îi păsa și nici nu prețuia aceste fete tinere, pentru că aproape în fiecare seară venea cineva să-i propună non-stop, nu doar fete, veneau și bărbați să flirteze cu el. Dar Nan nu s-a gândit niciodată să fie cu un bărbat.
Tocmai am început să o fac ca Day, atâta tot.
- Deci, ce ai pregătit pentru cina din aceasta seara? întrebă celălalt în glumă.
Nan tăcu o clipă înainte de a zâmbi.
--Am o gustare care mă așteaptă acasă, spuse Nan, încurcându-i puțin pe băieți, deoarece știe că Nan nu aduce niciodată pe nimeni acasă.
Chiar și femeile prezentate, Nan doar le-a dus în camerele din biroul lui. Toți cei care vin trebuie să se întâlnească în privat la birou, deoarece acest loc seamănă cu casa lui Nan.
- Hei, ai o prietenă și nu mi-ai spus? întrebă celălalt suspicios.
--Ce prietenă nebunule, este doar o gustare, spuse Nan nonşalant.
- Te distrezi, dar nu-l aduci acasă?
--Întrebi prea multe, du-te să verifici starea mașinii. Sunetul motorului este puțin slab, verifică-l.
Nan a spus să întrerupem scenariul. Subordonații lui Nan au fugit să verifice imediat pentru că Nan este foarte bun la auzirea sunetelor motoarelor, Nan este șofer de cursă de mulți ani, așa că poate distinge sunetul motorului.
Pe de altă parte, Mac a stat nemișcat de mult timp, simțindu-se plictisit și epuizat. Din cauza stresului situației actuale. Mac s-a ridicat de pe canapea și a deschis dulapul pentru că voia să se spele. În dulapul după cum spusese Nan, mai erau încă în cutie un tricou alb nou, pantaloni cu talie înaltă și lenjerie nouă. Se pare că a fost cumpărat recent. Mac și-a dat jos lenjeria
și a văzut că era cu o mărime mai mare decât ceea ce purta el.
- Există șansa să nu fie atât de leneș? îşi spuse Mac în timp ce se gândea să facă un duş. Nu suporta să poarte aceleași haine pe corp mereu.
Odată ce a obținut ceea ce își dorea, Mac a alergat repede la baie să facă duș, pentru că îi era teamă că Nan se va întoarce primul. După ce a făcut un duș, s-a îmbrăcat. Mac deschise încet ușa băii și răsuflă uşurat când nu îl văzuse pe Nan în dormitor. Mac se duse să pornească televizorul și se întinse pe canapea, dorind ca sunetul televizorului să-i trezească conștiința în tot acest timp. Mac nu a vrut să adoarmă înainte de a se întoarce Nan, dar oboseala cauzată de stres l-a făcut pe Mac să adoarmă.
- În seara asta, Morris nu a făcut nimic, acum s-a întors cu prietenii lui.
Era în jurul orei 2 dimineața când subalternii lui Nan au intrat în birou și i-au spus. El a dat din cap.
- Ei bine, cred că va fi din nou acolo. spuse Nan, înainte de a se întinde pentru a se scutura de oboseală.
--Cred că poți să te întorci și să te odihnești mai întâi. Să vedem restul mai târziu, unul dintre subalternii lui Nan spuse, Nan încă se gândea, înainte de a da din nou din cap.
Nan a spus:
--Bine, să mă urmărească toată lumea acasă.
--Da.
Subordonații lui Nan au fost de acord înainte ca Nan să se ridice și să meargă în spatele biroului. Nan a putut să meargă pe jos până la casa lui principală, la aproximativ 300 de metri, pentru că nu a condus.
--Toată lumea, vă rog să fiți cu ochii pe casă.
Nan le spune subalternilor săi care beau în curtea din față .
El nu le interzice nimic , mulți oameni locuiesc aici, unii nu au unde să meargă, asa ca i-a primit intr-o casa cu etaj special pentru ei, dar Nan alege doar oameni în care poate avea încredere .
...
- Da, Domnule.
Subordonații lui Nan au reacționat imediat.
Nan a intrat în casă și s-a dus direct în dormitorul lui. Deschide ușa încet și vede că camera nu are luminile aprinse ci doar o lumină de televizor. Mac dormea ghemuit pe canapea. Un mic zâmbet îi apăru .
--Hei, cred că și eu sunt obosit. Se gândi în sinea lui înainte de a închide ușa și de a merge ușor spre Mac. Nan s-a ridicat și s-a uitat la Mac care era adormit, ia privit chipul pe care l-a lovit. Lumina slabă de la televizor, îi contra corpul..de la fața până la gât... până la vârful degetelor de la picioare, Nan i-a privit corpul, un corp care îi amintește cât de bine s-a simțit când a intrat în el...
După ce sa culcat cu Mac înainte de a-l duce acasă, el a făcut sex și cu alte fete în ultimele două luni, dar simte că indiferent de ceea ce face, nu este mulțumit. Deci este adesea iritabil.
- Vreau să știu dacă mă poți ajuta? spuse Nan cu o voce monotonă, înainte de a-și scoate încet cămașa și pantalonii, dar încă purtând lenjerie intimă. S-a așezat pe marginea canapelei iar zgomotul canapelei l-a trezit pe Mac .
- -A ....! Mac țipă șocat.
Ochii i s-au luminat imediat. Surprins, Mac se ridică de pe canapea pentru a se îndepărta de Nan.
Hmm...
Mai întâi, Nan îl apucă de braț apoi îl trage spre el.
--Unde te duci? întrebă Nan în glumă. Dar Mac nu putea să râdă.
--Lasa-ma, nu ma atinge!Mac și-a mișcat brațul de parcă l-ar fi lovit ceva fierbinte, dar Nan s-a ținut strâns.
--Poți să stai nemișcat? De ce vrei să te forțez? Vocea lui Nan era tristă.
- Nu ....Lasă-mă. Mac și-a mișcat din nou brațul, iar Nan a scos un oftat lung înainte de a-l arunca pe Mac în pat.
Lovitură...
Fața lui Mac îl durea. Dar a intrat în panică când și-a dat seama că stătea întins pe patul lui Nan, Mac zburase de cealaltă parte. Dar Nan întinse mâna înainte
și apucă glezna lui Mac.
- La naiba! Lasă-mă să plec!!
Mac a aterizat pe burtă, picioarele încă pe pat, cu ambele mâini ale lui Mac sprijinite pe podeaua dormitorului. Mac nu se mai putea mișca pentru că Nan îl apuca de gleznă.
- Ajunge! Lasă-mă, fiule de căţea! strigă Mac prin cameră.
Celălalt picior a fost lovit până când Nan a fost nevoit să ridice cealaltă mână pentru a strânge piciorul lui Mac.
--Mac prostule! Oprește-te!țipă Nan, făcându-l pe Mac să tresare, dar nu s-a oprit din lovitură de teamă. Nan scoase un oftat lung înainte de a-l apuca de gleznele cu ambele mâini, apoi îl trage pe Mac înapoi pe pat.
Atingeți...
--La naiba ticălosule, idiotule, dă-mi drumul!
Mac a strigat la Nan speriat în timp ce Nan îl târa înapoi în pat. Brațele și picioarele lui continuau să-l împingă.
- La naiba, te chinui să-ți găsești tatăl? Nan blestemă furios înainte să sară și să se așeze pe pieptul lui Mac. Apoi apucă brațul care îl lovea și apăsă încuietoarea de deasupra capului lui Mac. Mac respiră adânc, nu putea lupta cu nimic acum. Doar picioarele lui puteau să se miște dar oricum nu putea face nimic pentru că Nan să stea pe pieptul lui.
- Hm... gemu Mac de durerea din gât. Nan și-a folosit cealaltă mână pentru a-i strânge bărbia.
--Destul! Nu te panica.strigă Nan, Mac sări și se uită la el cu ochi tremurând. Sentimentele lui Mac erau pline de frică.
- Ești genul de persoană căruia îi place durerea? spuse Nan cu o voce severă. Ochii lui se îndreptară spre Mac cu o privire enervată.
- Lasă-mă să plec... te rog... te implor.
spuse Mac cu o voce răgușită pentru că Nan continua să-i ciupească bărbia.
--Mă implori acum. De ce nu ai spus asta înainte să începi să intri în panică? spuse Nan. Corpul lui Mac se cutremură.
--Nu-mi face nimic. Îmi pare rău. Nu voi lupta sau mă voi supăra ,spuse Mac din nou. Apoi Nan îi eliberă bărbia.
--Știu că nu poți scăpa. De aceea ti-am cerut să ieși, spuse Nan batjocoritor.
- Mă doare, nu pot să respir. Mac vorbi din nou pentru că Nan nu era blând și stătea pe piept. Acum nu există lumină în cameră, doar lumina de pe ecranul televizorului.
- Nenorocitule... m-ai epuizat și pe mine. Nan sa plâns . Cu părul ud de sudoare, inima lui Mac bătea de frică. Nan a folosit ambii genunchi pentru a-i elibera greutatea în timp ce s-a așezat ușor pe pieptul lui Mac, dar asta nu a fost suficient pentru ca Mac să încerce să se elibereze. Nan și Mac au tăcut o clipă. Doar Mac tremura. Nan s-a uitat la Mac care se simțea fierbinte peste tot.
Brusc...
- NU SUNT!
Mac țipă din nou când mâna liberă a lui Nan se întinse înapoi și încercă să dezlege cureaua pe care Mac o legase în jurul taliei. Mac și-a închis imediat picioarele.
- Hmm, nu te încurca. se auzi o voce joasă. Mac s-a zbătut din nou, ambele picioare încercând tot posibilul să se protejeze de Nan să-i tragă pantalonii în jos.
- Huh.
Nan a izbucnit imediat într-un zâmbet când a desfăcut fermoarul pantalonilor lui Mac. Acesta a simțit că i se slăbește cureaua si a intrat în panică. Lacrimile curgeau imediat.
- Nu... nu... ...nu-mi face nimic. spuse Mac tremurând.
--Taci... atât a spus Nan ca răspuns înainte ca o mână puternică să apuce de tivul chiloților lui Mac.
Făcându-l pe Mac să se certe în interior pentru că s-a scufundat în haine atât de ușor de purtat.
- Este ușor să porți lenjerie intimă mai mare decât dimensiunea corpului tău, spuse Nan sarcastic.
Mac se zvârcoli până când nu îi mai rămăsese putere să se tragă în continuare. Un fulger rece de lumină s-a format dedesubt, făcându-l pe Mac să-și dea seama că pantalonii scurți i-au fost scoși, așezându-se pe tibie.
--La naiba, te implor, nu-mi face nimic. Spune-mi ce vrei, iti dau tot, spuse Mac neputincios.
- Te vreau. spuse Nan încet. Mac clătină imediat din cap.
- Mi-e frică, nu-mi face nimic.
Mac avea vocea răgușită iar Nan a zâmbit ușor.
- Nu merge asa Mac, ce pierdere de timp. Ți-am dat timp să mă implori. Ar trebui să începi să te plângi.
Spuse Nan înainte de a îi da drumul la piept și de a folosi o mână pentru a-i scoate lenjeria în timp ce îl ținea cu celălaltă mâna.
S-a frecat chiar între picioarele lui Mac înainte de a păși și a elibera brațul lui Mac. Acest lucru i-a dat lui Mac ocazia să folosească ambele mâini pentru a-l împinge, dar Nan s-a bazat pe acea viteză pentru a pune un genunchi sub șoldul lui Mac și a împinge corpul lui Mac spre capul patului.
Asta la făcut pe Mac să se aplece înainte, lăsând șoldurile să iasă în evidență. Nan îl apucă pe Mac de gât cu o apăsare ușoară, de avertizare.
- Calmează-te sau îți rup gâtul. spuse Nan cu o voce severă și cu ochi strălucitori care l-au făcut pe Mac să se oprească. Corpul lui tremura incontrolabil. Ambele bare fierbinți sunt în aceeași poziție.
- Dacă vrei continua să lupți, o să te doară mai mult. Dar dacă îți place durerea, continuă să lupți... a ameninţat Nan.
- -UM, nu.
Spuse Mac cu o voce joasă, tremura când Nan i-a luat în mână penisul și îl mișca sus și în jos. În ciuda fricii că ar putea intra în panică, când mâna caldă a lui Nan a mișcat penisul acesta a crescut involuntar în dimensiune .
Mac se simte fierbinte ,inima ii bate cu putere... se urăște pentru că se simte așa.
- Ți-am spus să taci! Nan puse mâna lui Mac înapoi deasupra. S-a dus lângă pat și și-a mișcat rapid penisul lui și al lui Mac. Mac și-a mușcat buza pentru a nu scoate niciun sunet jenant.
--Hmmm... gemu Nan , în timp ce penisul său fierbinte urca până la capăt. Mac era epuizat să reziste, își amintește că Nan este mult mai puternic decât el și că nu poate rezista acestei puteri. Și înainte de a se termina, Nan i-a dat drumul penisului , a întins mâna peste noptieră și a tras ceva. Mac a clătinat imediat din cap când a văzut lubrifiantul și prezervativul.
--Nu Nu NU.
Mac scutură din cap, cu vocea tremurândă, dar există undeva unde să poată fi auzit? Nan și-a înfășurat brațele în jurul picioarelor lui Mac, trăgându-l ușor de pe pat și ridicându-l în sus, șoldurile și fundul lui ieșeau in evidență. Nan l-a prins de piciorul și s-a aplecat înainte, asta la făcut pe Mac să se aplece din nou. Spatele este mai vizibil, Mac se zvârcește, dar Nan îl oprește ca de obicei.
- Uffff, nu.
Mac a continuat să repete acele cuvinte în timp ce ridica mâna pentru a-l împinge. Nan mușcă pachetul de prezervative și și-l puse rapid pe penis înainte de a turna lubrifiantul în mica gaură a lui Mac și pe propriul penis fierbinte, gata de luptă.
- Dar te voi lua. spuse el răguşit. Starea lui de spirit era complet schimbat. Nici el nu intelege. De ce este atât de multă emoție ?
Cu cât se uita mai mult la fundul lui Mac, cu atât Nan își dorea mai mult să intre și să încerce din nou.
- Aaa...retragere...nu...aaa... strigă Mac, în timp ce Nan își introduce încet penisul în el. De data aceasta nu a fost violent și nu l-a lovit la fel de tare ca înainte.
Dar Mac nu s-a relaxat și corpul lui a răspuns provocându-i dureri în spate.
-Nu te stresa, stresul va face să te doară mai mult.
Corpul lui tânjea după un gust plin. Mac clătină jalnic din cap. Doar glandul penisului lui Nan lipit de el îi dădea senzația că corpul era pe cale să izbucnească, deși fusese invadat înainte, trecuseră mai bine de două luni. Rănile care au fost vindecate în timp sunt pe cale să reapară.
-Nu pot... să dau drumul... um... țipă Mac, lacrimi dureroase căzând necontrolat. Mac nu credea că ar putea fi atât de slab.
- Ți-am spus... spuse Nan din nou înainte de a-și împinge din nou șoldurile.
-Aaa... doare...strigă Mac din nou. Strânse din dinți pentru că gaura lui mică i-a strâns vârful penisului lui Nan.
Lovitură 🔞 Lovitură 🔞 Lovitură 🔞
Comentarii
Trimiteți un comentariu