CAPITOLUL 4

 Văzând asta, Win s-a îndepărtat repede, supărat, iar prietenul său a alergat după el. Cât despre Two, care se pierduse pentru o clipă în sărut, s-a trezit brusc la realitate și a simțit un val de furie, împingându-l imediat pe Ohm.

- Ohm! Cum ai putut să faci asta?, a țipat Two la el, simțind că inima îi bate cu putere, dar a crezut că probabil era mai mult din cauza furiei decât din orice altceva.

- Aveam nevoie doar de puțin ajutor, a răspuns Ohm cu un zâmbet.

- Ajutor cu ce? De ce m-ai târât în problemele tale cu copilul tău? La naiba, nu trebuia să te cunosc! După ce a spus asta, Two s-a întors și a plecat.

- Two, de ce ești atât de supărat? A fost doar un sărut, a spus Ohm.

- Du-te naibii!, spuse Two aspru și se îndreptă direct spre mașina lui. Ohm își luă lucrurile pentru a-l urma, dar era prea târziu. Se gândi că se vor întâlni din nou la apartament, așa că se îndreptă spre propria mașină. Odată înăuntru, Ohm nu se putu abține să nu-și atingă buzele, surprins că un tânăr care părea atât de ușor de enervat și mai în vârstă decât el putea fi atât de dulce. Asta i-a făcut inima lui Ohm să bată mai repede. A zâmbit ușor înainte de a ieși din parcare, fără să știe că Two alesese să conducă acasă în loc să se întoarcă la apartament.

......

Sunetul unui mesaj LINE de la Two a vibrat în timp ce el era întins pe patul din casa părinților săi în acea seară.

OHM_OHO >> Nu te întorci în camera ta, Two?

Văzând mesajul lui Ohm, Two s-a simțit din nou iritat, încă supărat că fusese sărutat. Chiar dacă nu era primul său sărut, sărutul lui Ohm îl frustra din motive pe care nu le putea identifica.

Nr. 2 >> Treaba mea

În ciuda iritării sale, Two a răspuns la mesajul lui Ohm.

OHM_OHO >> Încă ești supărat pe mine pentru sărut?

Nr. 2 >> Nu mai aduce vorba despre asta

OHM_OHO >> Bine, nu o să mai aduc vorba. Te sun eu.

Nr. 2 >> Mă duc să dorm și îmi închid telefonul.

OHM_OHO >> Bine, bine, putem vorbi când nu mai ești supărat.

După ce a văzut ultimul mesaj al lui Ohm, Two nu a răspuns, iar Ohm i-a trimis un sticker cu - noapte bună. Frustrat, Two și-a oprit telefonul. Pe lângă faptul că era supărat că Ohm îl folosea ca scuză, era și enervat că inima îi bătea cu putere din cauza sărutului lui Ohm și că nu simțea deloc dezgust, chiar dacă nu mai sărutase niciodată un alt băiat.

- La naiba, ce naiba se întâmplă? Two și-a trecut mâna prin păr și s-a prăbușit pe pat, simțind încă senzația persistentă a buzelor lui Ohm pe ale sale. Dar trebuia să scape de acel sentiment pentru a putea dormi, deoarece a doua zi trebuia să-și ia cel mai bun prieten de acasă și să-l ducă la aeroport.

.......

Ohm s-a trezit dimineața, pentru că trebuia să-și ia prietenii de la aeroport. S-a oprit mai întâi la camera lui Two, dar a constatat că acesta nu se întorsese. A încercat să-l sune, dar a realizat că telefonul lui Two era închis. Neavând răbdare să aștepte, a plecat cu mașina să-i ia pe Nan și Mack pentru a-și întâmpina prietenii care soseau din străinătate.

........

- Ce ai azi dimineață?, l-a întrebat Kin pe prietenul său, în timp ce Two îl ducea pe prietenul său la aeroport.

- Nimic, sunt doar puțin obosit, a răspuns Two cu nonșalanță. Noaptea trecută, nu reușise să scape de sentimentele provocate de sărutul lui Ohm și abia dimineața reușise să adoarmă.

- Te rog să mă lași în față, apoi poți merge direct la birou, a sugerat Kin, simțindu-se puțin vinovat față de el.

- Nu-i nimic. O să iau și eu o cafea. O să rămân cu tine până intri. Dacă mă duc la birou acum, va trebui să mă așez și să încep să lucrez imediat.

În plus, i-ai spus lui P'Dull să mă lase să intru mai târziu, așa că o să o iau mai ușor pentru o vreme, spuse Two zâmbind. Kin râse. În scurt timp, ajunseră la aeroport. Two găsi un loc de parcare și intră împreună cu prietenul său. Așteptă ca Kin să se înregistreze și să-și lase bagajele înainte să găsească o cafenea unde să stea împreună.

- Cred că e timpul să intrăm, spuse Kin când observă că se apropia ora îmbarcării.

Bine, mă duc mai întâi la toaletă și apoi mă întorc și eu. Călătorie plăcută și, dacă nu ai cu ce să te întorci, sună-mă și vin să te iau, spuse Two. Kin dădu din cap în semn de

aprobare și cei doi se despărțiră la cafenea, în timp ce Two se îndreptă spre toaleta din interiorul aeroportului.

În aeroport...

- Scuzați-mă, spuse Two când se ciocni de cineva care ieșea din toaletă.

- Two, îl strigă o voce, făcându-l să se oprească.

Ridică privirea și îngheță când îl văzu pe Ohm. Nu se așteptase să-l întâlnească pe Ohm aici, iar Ohm simțea la fel.

- Uh-huh, Two îi făcu cu capul lui Ohm în semn de salut, dar în interior, inima îi bătea cu putere, pentru că încă se simțea iritat de Ohm și se simțea ciudat în legătură cu el însuși.

- Ce faci aici?, Ohm îl apucă pe Doi de braț și îl trase spre toaletă. Doi îi smulse ușor mâna lui Ohm de pe brațul său.

- Treaba mea. De ce mă tragi aici? Trebuie să merg la muncă, spuse Doi, cu voce aspră. Ohm îl privi și zâmbi ușor.

- Te comporți ca o fetiță, îl tachină Ohm, făcându-l pe Two să se încrunte imediat.

- Ce fetiță? Ai grijă ce spui, altfel te pocnesc, replică Two.

- Păi, te comporți ca una chiar acum. Doar pentru că te-am sărutat, mă eviți ca o fetiță timidă, îl tachină Ohm, știind că trebuie să spună lucrurile potrivite pentru ca Two să revină la normal.

- Nu te evit!, replică repede Two.

- Ești sigur? Nu te comporți ca de obicei. Ce s-a întâmplat? Sunt primul tău sărut sau ceva de genul ăsta?, întrebă Ohm, făcându-l pe Two să roșească. Nu era sigur dacă era din cauza furiei sau a altceva.

- Nu, răspunse Two.

Era adevărat că Ohm nu era primul său sărut, dar era primul băiat pe care îl sărutase vreodată. Cu toate acestea, Two nu avea intenția să dezvăluie acest lucru, deoarece nu voia ca Ohm să-l enerveze și mai mult.

- Gândește-te că este doar un salut. În țările străine se face asta tot timpul, spuse Ohm, ridicând ușor din umeri.

- Nu se salută cu un sărut pe buze, replică Two, în timp ce Ohm zâmbi ușor.

- Oh, așa se salută? După ce spuse asta, Ohm se aplecă și îl sărută repede pe Two pe ambii obraji, alternând între ei, ceea ce îl lăsă pe Two înghețat pe loc. Ohm se bucură să vadă expresiile enervate și agitate de pe fața lui Two.

- Ohm! Odată ce Two și-a recăpătat calmul, a ridicat piciorul să dea un șut, dar Ohm a sărit din cale la timp.

- Nu folosi violența. Doar te salutam, a răspuns Ohm. Two și-a dus mâna la propriile obraji.

- Nu trebuie să vorbești cu mine, la naiba, a spus Two înainte de a ieși repede din baie.

- Hei, te sun mai târziu; răspunde la telefon, bine? strigă Ohm după el.

- Nu!! strigă Two imediat, dar Ohm doar râse. În adâncul sufletului, voia să-l urmeze și să-l tachineze pe Two încă puțin, dar prietenii lui urmau să sosească în curând, așa că plecă să-i ia împreună cu Nan și Mac.

Cât despre Two, se îndreptă spre o altă toaletă din aeroport. Se privi în oglindă și se simți iritat când își văzu fața înroșită.

- Ce naiba? De ce m-a sărutat pe obraz? se plânse Two de Ohm. Dar când se întrebă dacă se simțea dezgustat sau nu, își dădu seama că nu simțea deloc repulsie, ceea ce îl enerva și mai mult. După ce se liniști în toaletă, Two ieși și se îndreptă spre parcare. Pe drum, se întâlni cu Nan și Mac.

- Bună, Nan! Mac! Ce vă aduce pe aici?, i-a salutat Two.

- Am venit să luăm niște prieteni. Tu ce faci?, a întrebat Mac. Two și-a amintit brusc că prietenii lui Mac erau și prietenii lui Ohm, așa că s-a întors spre grupul de oameni care stăteau acolo, observând că Ohm zâmbea și gesticula de parcă voia să-l cheme din nou, ceea ce i-a întărit puțin expresia lui Two.

- Am venit să las un prieten și tocmai voiam să plec. Ne vedem mai târziu, a spus Two înainte de a pleca repede. Ohm a privit amuzat, în timp ce Two se îndrepta direct spre serviciu. Ohm și-a dus prietenii la casa lui Nan înainte de a se despărți pentru a se ocupa de niște treburi.

........

Sunetul soneriei de la ușa lui Two se auzi, făcându-l să se încrunte ușor în timp ce stătea și își termina treaba. Verificând ora, își dădu seama că era deja 1 dimineața.

- Cine e?, mormăi Two în sinea lui înainte de a se ridica să se uite prin vizor, încruntându-se când văzu că era Ohm la ușa lui. Two ezită, neștiind dacă să deschidă, dar Ohm continua să sune la sonerie.

- De ce suni atât de mult la sonerie, Ohm? Cât e ceasul? Two a țipat imediat la Ohm când a deschis ușa, doar pentru a-l vedea pe Ohm zâmbind timid. De asemenea, putea simți mirosul de alcool pe Ohm.

- Pot să intru? a întrebat Ohm. Era adevărat că băuse, dar nu era beat până la punctul de a-și pierde simțurile.

- Să intru? Ar trebui să te întorci în camera ta și să dormi, a răspuns din nou Doi.

- Haide, știam că nu dormi încă. Ți-am adus niște tăiței, a spus Ohm, ridicând punga cu tăiței pe care o cumpărase în drumul de întoarcere de la casa lui Nan.

- Nu mănânc, a răspuns imediat Doi.

- Mănâncă cu mine, insistă Ohm. Two îl privi cu o expresie nemulțumită, deoarece era încă supărat din cauza sărutului și a săruturilor pe obraz.

- Am venit aici să-mi cer scuze, știi, spuse Ohm din nou. Two se încruntă imediat.

- Să-ți ceri scuze? Pentru ce?, întrebă Two.

- Păi, pentru că te-am supărat cu sărutul pe obraz și cu sărutul..., explică Ohm.

- Nu mai vorbi, îl întrerupse repede Two, făcându-l pe Ohm să zâmbească ușor.

- Serios, de ce mă deranjezi?, întrebă Two curios.

- Chiar ai de gând să stai aici și să vorbești?, întrebă Ohm. Two se uită la Ohm pentru o clipă. Deși era supărat, nu știa de ce simțea că poate avea atâta încredere în Ohm. Așa că se întoarse în camera lui, ceea ce îl făcu pe Ohm să zâmbească imediat.

Intră repede în camera lui Two și închise ușa în urma lui.

- Lasă-mă să ți le pun într-un bol, spuse Ohm în timp ce se îndrepta spre bucătăria lui Two. Two se uită doar, nedumerit de ce Ohm se amesteca în treburile lui. Ohm aranjă tăițeii într-un bol și îl așeză pe masa din sufragerie.

- Vino să mănânci, îl îndemnă Ohm. Two se apropie fără tragere de inimă și se așeză.

- - O să-mi răspunzi la întrebare?, a întrebat Two.

- Hai să mâncăm și să vorbim în același timp, a răspuns Ohm. Two a suspinat ușor înainte de a accepta să mănânce tăițeii cumpărați de Ohm, deoarece și lui îi era foame.

- E bun?, a întrebat Ohm. Two a dat din cap, dar nu a spus nimic. Ohm l-a privit pentru o clipă.

- Motivul pentru care te deranjez este că simt o legătură cu tine. Vreau să fim prieteni, spuse Ohm cu seriozitate.

- O legătură cu mine? Chiar dacă ne-am certat la început?, întrebă Two, confuz.

- Da, și tu. Chiar dacă ne-am certat de când ne-am cunoscut, nu mă urăști cu adevărat, nu-i așa? Altfel, nu ai vorbi cu mine și nu m-ai lăsa să intru în camera ta așa. Am dreptate?, spuse Ohm.

Acest lucru îl făcu pe Two să tacă pentru o clipă, deoarece ceea ce spunea Ohm era adevărat. Pentru Two, dacă ura pe cineva, nici măcar nu se uita la acea persoană, nu vorbea cu ea și nu o lăsa niciodată să intre în spațiul său personal în felul acesta. Se uită la Ohm pentru o clipă, încruntându-și sprâncenele în timp ce se gândea de ce îi permitea lui Ohm să vină la el atât de ușor.

- Uite, am cumpărat asta ca să-mi cer scuze. Trebuie să o accepți. Nu poți refuza și nu spune că eu sunt încă student, iar tu lucrezi. Și eu am venituri suplimentare, spuse Ohm înainte de a pune o altă pungă pe masa din sufragerie. Two îl văzuse pe Ohm ținând-o, dar nu îi dăduse atenție, crezând că era doar a lui Ohm. Această pungă de hârtie, pe care o recunoscu, era de la un brand cunoscut.

- Ce este?, a întrebat Two.

- Deschide-o și vezi, a răspuns Ohm. Two a luat cu reticență punga de hârtie și s-a uitat înăuntru.

- Asta este..., Two a încruntat imediat sprâncenele când a văzut că Ohm cumpărase parfumul pe care îl încercaseră împreună ieri. Dar Two ezitase să-l cumpere pentru că era puțin prea scump pentru el.

- Am crezut că ți se potrivește bine, așa că l-am cumpărat ca să-mi cer scuze, a spus Ohm zâmbind.

- E scump, a spus Two pe un ton serios.

- Îmi permit. Nu căuta scuze să refuzi. Nu sunt genul care să se chinuiască să cumpere ceva pentru cineva. Nu mă afectează, așa că acceptă cadoul, a răspuns Ohm. Two a tăcut pentru o clipă.

- Dar abia ne-am cunoscut. Cum poți să-mi cumperi ceva atât de scump?, întrebă Two.

- Ți-am spus deja, simt o legătură cu tine. În plus, obiectul pe care l-am cumpărat ți se potrivește perfect. Ai de gând să contrazici asta?, spuse Ohm. Two rămase tăcut pentru o clipă. O parte din el voia să-l înapoieze, dar bănuia că Ohm nu ar fi acceptat asta.

- Bine, îl accept. Mulțumesc.

O să găsesc ceva cu care să fac schimb cu tine mai târziu, a răspuns Two, considerând că aceasta era o ocazie reală de a se cunoaște mai bine. Ohm a zâmbit ușor când a văzut că Two nu refuza.

- Asta e, a spus Ohm cu un zâmbet.

- Deci, tocmai te-ai întors?, a întrebat Two.

- Da, am fost la Nan și mi-am dus prietenii să petreacă noaptea acolo. Mâine trebuie să-i scot din nou, spuse Ohm. Two dădu din cap în semn de răspuns.

- Dar tu? De ce nu te culci? continuă Ohm.

- Am de terminat niște treabă, răspunse Two pe un ton normal, dar în mintea lui se întreba de ce era atât de blând cu Ohm. După ce terminară de mâncat, Ohm se oferise să spele vasele, în timp ce Two se întoarse la treabă.

- Mă întorc în camera mea. Nu sta treaz până târziu, a spus Ohm după ce a spălat vasele pentru Two.

- Uh-huh, a răspuns Two încet înainte de a se ridica să-l conducă pe Ohm la ușă.

- Mulțumesc pentru parfum, a spus Two. Ohm a zâmbit ușor în răspuns, apoi s-a aplecat să-l sărute din nou pe Two pe obraz și a alergat repede spre lift.

- Ohm! Ce naiba?! a înjurat Two, strigând numele lui Ohm, dar, ciudat, nu se simțea supărat sau enervat ca înainte. S-a gândit să-l urmărească pentru a-l lovi, dar era îngrijorat de celelalte camere, așa că a rămas în fața camerei sale, arătând doar spre Ohm, în timp ce acesta îi făcea cu mâna și se grăbea spre lift.

- Ce pacoste, mormăi Two înainte să închidă ușa. Își ridică mâna să-și atingă obrazul, apoi își ciufuli părul.

- Ce naiba e cu mine? se înjură Two înainte să decidă să nu mai lucreze și să se ducă în camera lui să se odihnească, pentru că oricum nu se putea concentra la muncă.

........

După acea zi, Ohm nu l-a mai văzut prea des pe Two, deoarece trebuia să-și scoată prietenii în oraș, dar îl suna frecvent. La început, Two nu voia să răspundă, dar Ohm continua să sune fără încetare. Așa că nu a avut de ales decât să răspundă, iar asta a dus la faptul că răspundea la apelurile lui Ohm în fiecare zi. În prezent, Ohm își ducea prietenii într-o excursie la plaja din regiunea sudică.

Ding... ding.

Telefonul lui Two a sunat în mijlocul nopții, iar astăzi, ca de obicei, își adusese munca acasă. Când a răspuns la telefon, a văzut că era un apel video de la Ohm și a răspuns ca de obicei.

- Ce faci?, a întrebat Ohm. Two s-a uitat la fața lui Ohm și a încruntat ușor sprâncenele.

- Ce s-a întâmplat? Te-ai bătut sau ceva de genul ăsta? a întrebat Two, pentru că a văzut că colțul gurii lui Ohm era vânăt și crăpat. Ohm și-a atins ușor colțul gurii.

- Ai observat, nu? a spus Ohm râzând.

- Desigur, a răspuns Two. A lăsat mâinile de pe lucrarea sa pentru a se așeza și a vorbi cu Ohm.

- Am avut doar o mică ceartă cu un prieten. Spunea lucruri care nu-mi plăceau, așa că am ajuns să ne lovim reciproc. spuse Ohm cu nonșalanță, pentru că se certase cu Jeff după ce Jeff îl acuzase că îl place pe Mac. Fiind puțin amețit de alcool, Ohm se enervase și se descărcase pe propriul prieten.

- Ce? Ți-ai lovit propriul prieten? întrebă Two.

- Păi, m-a acuzat că îmi place Mac și apoi mi-a spus că îl plac., a spus Ohm, părând supărat.

- Cine a început?, a întrebat Two, fixându-și privirea pe vânătaia de pe gura lui Ohm.

- Eu, dar, sincer, el a spus niște lucruri nepoliticoase și m-a împins primul. Eram deja iritat, așa că nu m-am putut abține., a explicat Ohm.

- Ești un tip destul de dur, nu-i așa? spuse Two, fără să fie chiar serios, iar Ohm chicoti ușor.

- Deci, ce faci? Nu-mi spune că ai adus din nou munca în camera ta? întrebă Ohm cu subînțeles.

- Da, și ar trebui să știi că îmi întrerupi timpul de lucru, răspunse Two cu nonșalanță, iar Ohm chicoti ușor.

- Acesta este timpul tău liber, nu timpul de lucru. Știu că vrei să termini repede, dar trebuie să ai grijă și de tine. Poți să iubești organizația, dar trebuie să te iubești și pe tine. Dacă ți se întâmplă ceva, ei pot găsi pe altcineva să te înlocuiască, dar tu nu poți să-ți iei un corp nou.) spuse Ohm dintr-o suflare.

Nu mă învăța ca și cum ai fi tatăl meu. Sunt mai în vârstă decât tine, să știi, replică Two, fără să se simtă deranjat de sfatul lui Ohm. De fapt, se simțea oarecum bine să aibă pe cineva care să-și facă griji pentru el.

(- Sunt doar tatăl tău, dragule) glumi Ohm, ceea ce îl făcu pe Two să se oprească pentru o clipă. Își dădea seama că Ohm doar glumea, dar, din nu știe ce motiv, asta îi făcea inima să bată mai repede. Two recunoscu că, atunci când Ohm îl suna să glumească, se simțea bine, deoarece era singur în apartamentul său și uneori se simțea singur. Întoarcerea acasă ar fi fost prea departe de serviciu, iar ceilalți prieteni ai săi nu îl sunau în fiecare zi să discute așa.

- Deci, ai lămurit lucrurile cu prietenul tău? schimbă Two subiectul.

(- Nu încă. O să rezolv mâine. În seara asta sunt încă puțin amețit; probabil că nu voi obține răspunsuri clare.) Ohm a răspuns sincer. Two a dat din cap în semn de aprobare, iar Ohm a continuat să vorbească

despre una, alta, până când a încheiat convorbirea, spunând că va suna din nou a doua zi. Two a rămas uitându-se la telefonul său, suspinând ușor, simțind o goliciune bruscă în piept când Ohm a închis.

- Cred că sunt prea singur, își spuse Two înainte de a pleca de la serviciu și de a se îndrepta spre camera sa pentru a se odihni, deoarece începuse să-și facă griji pentru sănătatea sa, așa cum îi sfătuise Ohm.

........

- Ce-i cu tine? Te uiți la telefon tot timpul. Ai o nouă iubită sau ceva de genul ăsta? îl tachină Kin într-o după-amiază, în timp ce Two și Kin inspectau un șantier din periferia Bangkokului.

Trecusera aproape două zile de când Ohm se certase cu prietenul său și nu-l mai sunase pe Two de atunci, ceea ce îl enerva puțin pe acesta. Dar se gândea că Ohm probabil se distra cu prietenii lui. Nu știa ce să spună dacă l-ar fi sunat.

- Nimic, doar verificam ora, răspunse Two.

- Dacă ai o întâlnire, spune-o, îl tachină Kin din nou.

- Nu am nicio întâlnire, bine? Deci, ne întoarcem la birou?, întrebă Two, încercând să schimbe subiectul.

- Da, trebuie să raportăm progresul nostru lui P’Dull. În plus, nu uita că am parcat la birou și am venit cu tine, spuse Kin.

Two dădu din cap în semn de înțelegere. Recunoscu că nu era foarte concentrat astăzi și știa de ce. Nu putea înțelege de ce Ohm avea o astfel de influență asupra lui, mai ales că se cunoșteau de mai puțin de o lună și își petreceau timpul tachinându-se reciproc.

După ce termină inspecția la fața locului, Two îl duse pe Kin înapoi la birou. Amândoi intrară să raporteze progresul și se pregătiră să se întoarcă la cazare, deoarece programul de lucru se terminase.

Ding, ding!

Telefonul de la birou a sunat, determinându-l pe Two să se apropie pentru a verifica cine sună. A constatat că era departamentul de relații publice al companiei.

- Alo, a răspuns Two imediat.

(- Ești Two? Sunt P’Ning.) Se auzea vocea ușor tensionată a unei colege mai în vârstă. Two i-a recunoscut vocea.

- Eu sunt, P’. S-a întâmplat ceva?, a întrebat Two.

- Este o fată în hol care spune că este iubita ta și plânge foarte tare. Poți să vii să vezi ce se întâmplă?, a spus femeia, făcându-l pe Two să ezite puțin.

- Nu am o iubită, P', a răspuns Two, apoi a tăcut pentru o clipă, gândindu-se la ceva.

- O să mă duc să verific eu însumi, a spus Two înainte de a închide.

- Ce se întâmplă?, a întrebat Kin.

- P’Ning tocmai m-a sunat să-mi spună că o fată plânge jos și pretinde că e iubita mea. Pun pariu că e Som, a spus Two cu un ton îngrijorat. Kin părea puțin surprins.

- Serios? Atunci hai să mergem să vedem ce se întâmplă, a sugerat Kin. Așa că Two și Kin s-au grăbit să coboare și au descoperit că era într-adevăr Som. Mai mulți angajați își terminau treaba și o priveau cu curiozitate pe tânăra femeie.

- O cunoști, nu? întrebă Ning când Two se apropie.

- Da, e fosta mea iubită. Ne-am despărțit deja, spuse Two serios.

- Atunci, Two, ocupă-te tu de asta. La început, voiam să chem paza să o scoată afară, dar am așteptat să vii tu mai întâi, spuse Ning din nou. Two dădu din cap în semn de înțelegere înainte de a se îndrepta spre tânăra femeie.

- Som, ce faci aici?, o întrebă Two cu seriozitate. Ea lipsise din viața lui de ceva vreme și el credea că ar fi trebuit să-și fi văzut de viața ei până acum. Nu se aștepta ca ea să vină încă să-l caute în felul acesta.

- Two... sniff... te rog, nu mă părăsi. Te iubesc, spuse tânăra cu voce tare, grăbindu-se să-l îmbrățișeze pe Two.

- Som, nu face asta. Ne-am despărțit, a încercat Two să-i îndepărteze brațele cu blândețe.

- Nu!...sniff... Nu mă voi despărți. Nu poți să mă folosești și apoi să pleci!, a exclamat ea cu voce tare, făcând ca mulți oameni să se întoarcă și să se uite la Two.

- Som, cred că am discutat destul despre asta, a spus Two cu voce tensionată.

- Nu înțeleg. Ce vrei să îmbunătățesc? Spune-mi! Voi face orice, bine?, spuse tânăra într-un mod oarecum haotic, determinându-l pe Kin să intervină pentru a ajuta.

- Som, te rog, calmează-te, spuse Kin.

- Nu te băga!, strigă tânăra furioasă la Kin, determinând mai mulți spectatori să simtă că ceva nu era în regulă cu comportamentul ei.

- Som, putem discuta despre asta în altă parte. Nu ar trebui să vii așa la locul meu de muncă, o avertiză Two. Ning se apropie de Two pentru a ajuta la calmarea situației.

- Să chem paza?, șopti Ning, iar deoarece Ning îi șoptea lui Two, Som îi consideră pe cei doi foarte apropiați, ceea ce o determină să o împingă pe Ning cu atâta forță încât aceasta cade pe spate și aterizează pe podea.

- P’Ning!, a exclamat Two șocată, întorcându-se spre Som cu nemulțumire.

- Din cauza acestei târfe, nu-i așa? De asta te-ai schimbat. Nu voi permite asta! Aaaaah!!!, a strigat tânăra, ridicând vocea într-un țipăt, determinând agenții de securitate să intervină după ce au observat o vreme.

- Vă rog să o scoateți de aici. De acum încolo, nu o mai lăsați să intre, le-a spus Two agenților de securitate, chiar în momentul în care fratele lui Som a sosit, după ce a localizat-o prin GPS-ul telefonului ei.

- Dă-i drumul surorii mele! Som, vino acasă cu mine, a spus fratele ei, apucând-o repede de mână. Între timp, Two a ajutat-o pe Ning să se ridice. Fratele lui Som a condus-o afară, însoțit de suspinele continue ale lui Som.