CAPITOLUL 31

  L-a lăsat pe Mac să-și aleagă mai întâi hainele de lucru, Nan îl aștepta pe canapeaua din magazin, dar ochii lui erau întrepta-ti periodic pe Mac.

Mac își alege hainele de ceva timp Pentru că acordă atenție curățeniei și hainelor de purtat, spre deosebire de Nan care poate purta orice.

Mac a ales niște haine pentru o vreme, apoi Nan s-a ridicat să se uite și l-a văzut pe Mac stând încruntat întorcând pantalonii pe care îi ținea.

- Ce ai alege?

A întrebat pe un ton normal, Mac s-a întors să se uite puțin la el înainte de a-i înmâna pantalonii lui Nan.

- Țesătura acestor pantaloni este bună, Dar cusăturile nu sunt frumoase. Vreau uni care să aibă o cusătură aici, și să arate ca acesta, a spus Mac, explicându-i ce voia, sprâncenele lui Nan s-au încruntat împreună.

- Ce naiba ai ales? Sunt confuz, e și acesta un pantalon, e la fel pe picioare. De ce faci atâtea tam tam? Nan a mormăit puțin.

- Trebuie să alegi cu înțelepciune, nenorocitule.... Nu înțelegi a strigat Mac înapoi, nu prea tare.

Nan s-a întors să ridice pantalonii împăturiți care erau plasați în apropiere și a privit .

- Ce e în neregulă cu cusăturile? Sunt doar niște pantaloni care se poartă peste picioarele goale ... Odată ce îi dai jos, vei fi complet dezbrăcat.

Nan a mormăit, în timp ce întorcea pantalonii înainte și înapoi și apoi îi punea la locul lor inițial.

- Hei, dă-mi voie să te întreb, Dacă îți cumperi lenjerie intimă, alegi atât de mult?

Nan nu s-a putut abține să nu-l întrebe pe Mac, făcându-l pe acesta să se întoarcă și să se uite la el cu ochii mari.

- Trebuie să aleg sau tu nu alegi o mărime, nu alegi culoarea?a întrebat Mac înapoi.

- Aleg o mărime, dar orice culoare pot purta pentru că este înăuntru nu o arăt nimănui, ah, cu excepția ta. Deci, important este să nu zgârii ouăle, asta e suficient pentru mine, a spus Nan cu o expresie normală, dar oficialii care erau acolo, toți se înroșeau și râdeau în secvență, Mac era stânjenit.

- Nenorocitul ăsta nu se rușinează de ceilalți, a spus Mac, ridicând ușor din umeri.

- De ce aș fi jenat? Eu spun adevărul. Alege repede, mi-e foame, îți dau o jumătate de oră să alegi, dacă e târziu, nu-ți mai cumpăr a amenințat Nan, pentru că altfel sigur ar fi stat toată ziua în acest magazin.

După ce a spus asta, Nan s-a dus să se așeze și să aștepte în același loc. Mac s-a întors și i-a zâmbit vânzătorului, Apoi s-a grăbit să aleagă imediat hainele pe care le dorea .

Cât despre Nan, acesta s-a așezat și a așteptat în același loc.

- Omule, Mac s-a apropiat de el, l-a privit pe Mac fără să se îngroape.

- Cum mă cheamă?

Nan s-a prefăcut că întreabă, Mac a mormăit puțin,

- Te fac ticălos, vino și plătește nota de plată, am ales deja, a spus Mac.

Apoi Nan s-a ridicat și s-a îndreptat spre casierie.

- Cât costă? Nan a întrebat prețul, înmânând o pungă de hârtie cu haine.

- Total 10.800 bath, a răspuns funcționarul, făcându-l să se întoarcă imediat să se uite la Mac.

Notă: 10.800 bath thailandeze înseamnă 1,429.0976 de lei .

- Care sunt hainele dumneavoastră de lucru? De ce este atât de scump? a întrebat Nan, dar i-a înmânat cardul de credit, pe care îl folosea rar pentru uz personal.

- De ce spui asta cu voce tare?2 pantaloni 3.200 bucata, 2 cămăși 2.200 bucata.

Mac i-a spus lui Nan, care s-a încruntat ușor. Apoi se întoarse pentru a semna chitanța și luă cardul de credit pentru a-l păstra.

Mac ținea în mână o geantă cu haine.

Notă: *Fiecare pantalon a costat 423, 57 de lei, iar fiecare bluză 291, 20 de lei.

- Știi? Dacă te duci și cumperi o cămașă de lucru de la 300 la 400 bucata, câte vei cheltui? E mai bine să cumperi de la magazinul din afară, nu mai cumpăra din mall dacă e atât de scump.

Nan a mormăit în timp ce a ieșit din magazin împreună cu Mac.

- De ce te plângi? Tu m-ai adus aici și mi-ai spus că mi le vei cumpăra, a replicat Mac.

- Pentru că am spus că ți le voi cumpăra, de aceea am reda mei și mi-am irosit banii", a continuat Nan să mormăie.

- Când echipa ta se duce să cumpere accesorii pentru mașină, nu te plângi că e o risipă de bani? a replicat Mac puțin, pentru că mai devreme se dusese să cumpere echipament pentru a decora mașina, aproape cincizeci de mii a cheltuit.

Notă*6616.00 lei românești.

- Asta este preferința mea personală, a replicat Nan.

- Astea sunt hainele mele de lucru, răspunse prompt Mac, făcându-l pe Nan să zâmbească ușor.

- Huh, o să dau din cap în jos: Nan s-a prefăcut că pleacă, Chiar nu a făcut asta.

- Vreau și pantofi de lucru, a spus Mac, făcându-l pe Nan să înghețe un pic.

- Am venit să-ți iau totul

Nan a reluat, În acest moment, Mac a îndrăznit să întrebe sau să spună ceva pentru că Nan nu se mai supără ca înainte.

- Haide, vreau să cumpar totul, a răspuns Mac.

- Bine, cum vrei tu. Dacă ar fii banii tăi ...cei pe care ți i-am dat ieri ....Ai vrea să mai cumperi?

Nan s-a prefăcut că întreabă, Mac era încă un pic confuz.

- Nu, a răspuns Mac, din moment ce banii erau restrânși, Mac a încercat să economisească .

În trecut, el obișnuia să creadă că 20 de baht sau 100 de baht erau doar o fracțiune de bani, dar acum îi adună .

- Atunci du-te și cumpără mai întâi, apoi hai să mergem să mâncăm ceva .

- Chiar vrei să îmi cumperi? a întrebat Mac repede, doar ca să se asigure că aude bine.

- Ah, dar îți dau o jumătate de oră să alegi, e prea târziu, mor de foame.

I-a stabilit și lui Mac o limită de timp, altfel Mac ar fi stat probabil toată ziua în magazinul de pantofi.

- De ce trebuie să stabilești o limită de timp? Mac a bombănit.

- Ai de gând să accepți sau nu?a întrebat Nan pe un ton tăcut.

- Haide!!!

Mac a strigat imediat la el, cu gândul de a cumpăra o pereche de pantofi foarte scumpi.

Mac a ales o pereche de 4.500 de baht și 3 perechi de șosete, pentru care Nan a plătit totul.

Notă*595.90 lei românești.

- Mi-e foame, a spus Mac când a ieșit din magazinul de încălțăminte.

- Huh, ia ce vrei, și mie mi-e foame.

Nan s-a prefăcut că pleacă.

- Te plângi că ți-e foame, nu-i așa? i-a răspuns Mac.

- Hai să mergem să mâncăm în oraș, a spus el.

- Iar mă duci la același restaurant, a bombănit Mac, pentru că se gândea că Nan îl va duce la restaurantul cu curry la care obișnuia să-l ducă în mod regulat.

- De ce? a întrebat Nan ridicând o sprânceană în semn de întrebare.

- Aș vrea să mănânc altceva? a răspuns Mac.

- Bine, hai să luăm altceva de mâncare, a spus Nan cu reticență, înainte de a-l conduce pe Mac spre parcare.

Mac a mers cu el, uitându-se la lucrurile pe care le avea în mână.

- Unde este punga cu șosete? Mac s-a uitat în jur după punga cu șosete.

- Ce?a întrebat el înapoi.

- Nu găsesc punga în care erau separate șosetele, nu cred că le-am luat pe toate, a spus Mac, cu fața puțin supărată.

- Mai ești aici, du-te și ia-o. Te aștept în mașină, Grăbește-te, a spus el cu o voce calmă, Mac i-a lăsat apoi geanta cu toate lucrurile sale în ea, apoi s-a întors din nou la mall.

- Îmi pare rău, nu le-am luat pe toate, i-a spus Mac personalului, când membrul personalului i-a înmânat punga pe care Mac o uitase.

Mac părăsește magazinul și se îndreaptă spre ieșirea din parcare.

- Mac, a strigat o voce, făcându-l pe Mac să se întoarcă și să se uite la el înainte de a fi uimit să-l vadă aici.

- Uh... salut, frate Eua.

Mac i-a făcut semn cu mâna în semn de salut, El a acceptat-o și a zâmbit.

- Nu cred că a fost o coincidență... Acesta este Mac care vine la cumpărături? l-a salutat, Mac a dat din cap cu un zâmbet ușor

Inima lui Mac se grăbește acum pentru că se gândește că dacă Nan îl vede pe Eua, cum va reacționa?

- Deci, ce ai venit să cumperi?a întrebat Mac.

- Ah, am venit să cumpăr o curea.

A ridicat o pungă cu curele de marcă celebră pentru ca Mac să o vadă, Mac a zâmbit.

- Deci, cu cine ai venit Mac? Vrei să iei prânzul cu mine?

L-a invitat la etaj, Mac a fost puțin jenat.

- Am venit cu un prieten, a răspuns Mac pe un ton scăzut, întorcându-se la stânga și la dreapta.

- Unde s-a dus prietenul tău? a întrebat Eua, pentru că l-a văzut pe Mac mergând singur.

- Ma așteaptă în mașină, am uitat ceva la magazin, așa că m-am întors să îl iau singur. Ăăă... cred că mai bine mă scuzi....

Mac a spus si se întorce, se temea că dacă Nan îl găsește și se va înfuria din nou când va vedea că era cu el.

- Lasă-mă să merg cu tine, a spus Eua, apropiindu-se, făcându-l pe Mac să ezite puțin.

- Te-am făcut de rușine? a întrebat Eua, văzând expresia lui Mac, Mac a clătinat imediat din cap.

Nu, vreau să spun... că... am venit cu Nan. Și el așteaptă, a decis Mac să spună.

Pentru că a crezut că Eua ar trebui să înțeleagă de ce Mac are atitudinea de a nu vrea ca Eua să meargă pe jos până la mașină. Eua se opri.

- Nan nu vrea să te întâlnești cu mine, nu-i așa? a întrebat Eua.

- Ei bine, Nan și cu mine nu suntem de acord unul cu celălalt, nu vreau să ne certăm, a răspuns Mac, înainte de a se încrunta când l-a văzut mergând drept spre el.

- Ce naiba e asta?Mac s-a gândit în secret în mintea lui, Credea că Nan era acolo doar pentru o clipă, nu credeam că va merge așa repede.

Mmm...

- Înapoi

A apucat încheietura mâinii pe Mac, cu o voce calmă înainte de a-l trage pe Mac să meargă imediat, fără ca Mac să spună ceva.

- Cățea, mă doare

Mac a spus în grabă, Când Nan i-a strâns încheietura cu toată forța. Nan a făcut un pas înainte, mergând nepăsător......, a mers mai întâi la baie, dar îl vede pe Eua stând cu Mac.

Asta la făcut foarte furios, S-a apropiat în grabă și l-a tras pe Mac.

- Nan!!! Mac este rănit, vezi? Și unde crezi că o să fugi de mine?

Sunetul vocii lui Eua în spatele lui l-a făcut pe Mac să se întoarcă și să vadă că Eua îl urmărea pe el și pe Nan.

♦ ......................................................

Nan a fost uimit când a auzi vorbele, S-a întors să se uite la Eua, cu ochii mari.

- Nu trebuie să-ți faci griji pentru el, Și cine a fugit de tine?!a strigat Nan prin parcarea cu mâna lui ținând încă încheietura lui Mac.

- Nu poți să-mi vorbești într-un mod mai bun?a întrebat Eua pe un ton incet.

- De ce trebuie să vorbesc frumos cu tine? Ești tatăl meu? În plus, o persoană umilă ca mine vorbește așa, oamenii nobili ca tine nu suportă să audă asta, așa că nu te pune cu mine.

Mac a trebuit să-l țină de mână ca să-l împiedice să alerge spre el.

- Unde îți vei duce mândria? A trecut mult timp, a spus Eua cu un zâmbet batjocoritor pe buze.

- Chiar și după 50 sau 60 de ani, nu voi uita niciodată ce a făcut familia ta familiei mele, îmi voi aminti până la moarte, a spus Nan cu fermitate, privindu-l în ochi în timp ce Mac nu știe despre ce vorbesc cei doi, dar se pare că Nan este foarte supărat pe familia lui Eua.

- Nan, a strigat Mac încet.

- CE?!

Nan a răspuns cu voce tare, până când Mac s-a speriat un pic.

- Nu poți să vorbești frumos cu Mac? Mac nu știe nimic, o să îl intimidezi, a spus imediat Eua.

- Ți-am spus că nu trebuie să fii băgăcios, pot să vorbesc cu el oricum, pentru că e dreptul meu, e persoana mea.

Nan s-a întors să vorbească cu Eua, vocea lui fermă provocând o mică pauză.

Paznicul care se ocupa de parcare a intrat și i-a privit pe cei trei.

- Ce se întâmplă? a întrebat paznicul.

- Nu e nimic, m-am certat puțin cu vărul meu.

Eua s-a întors și a răspuns pe un ton normal.

- Nu sunt sunt vărul tau ,a argumentat Nan imediat .

- Nan hai să ne întoarcem.

Mac l-a tras pe Nan și l-a invitat înapoi, nu voia să se afle în această situație jenantă. Și nu voia ca Nan să se enerveze și mai tare.

- Frate, te rog. Ține-l... ah...

Mac era pe cale să-i spună lui Eua ca o să vorbească cu el a doua zi, Dar Nan l-a tras mai întâi în mașină.

Neputând suporta să vadă cum Mac era târât, Eua s-a dus direct să-l apuce de braț pe Mac. Cealaltă parte i-a făcut pe Nan și Mac să înghețe puțin.

Lovitură!

Imediat a rămas uimit când s-a întors și i-a dat un pumn în față lui Eua fără sa se gândească.

- Frate Eua!

Mac l-a strigat pe Eua șocat, prefăcându-se că se mișcă pentru a-l sprijini, dar a fost tras înapoi de Nan În timp ce agentul de securitate a alergat să-l sprijine rapid.

- Ești îngrijorat de asta, Mac? Nan a strigat la Mac.

- Atunci de ce ești atât de violent Nan, Hai să vorbim calm, a spus Mac, înainte de a îl trage ușor spre el.

Eua s-a apropiat de Nan odată stabilit.

Lovitură

Nan a primit și el un pumn în față, făcându-l pe Nan să se îndepărteze puțin.Apoi cei doi au fugit unul spre celălalt.

Mac s-a repezit imediat să-i oprească pe cei doi.

- Oprește-te... Ticălosule, oprește-te... frate EUA... Oprește-te...

Mac a strigat tare.... a încercat să îl tragă pe Nan, iar paznicul a încercat să îl tragă pe Eua.

Mac ia interceptat de amândoi, făcându-l să se ferească, dar a fost forțat să se oprească, așa că Mac a decis să-l îmbrățișeze din față și să-l împingă înapoi.

- Domnilor, dacă nu vă opriți, voi chema poliția, a spus agentul de securitate, făcându-i pe amândoi să se oprească pentru o clipă

S-a înecat furios, cu o privire tăioasă în ochi.

- Vă reamintesc să nu vă mai puneți cu mine sau cu Mac, a spus Nan cu o voce severă, arătându-și supărarea înainte de a-l trage pe Mac în mașină.

Mac la urmat și el rapid forțat de tragere. Când a intrat în mașină, Nan a plecat imediat, așezându-se și privindu-l cu indignare.

Mac stătea în mașină, nervos. Pentru că era încă furios, până când mașina a oprit la un semafor roșu. Mac s-a uitat la el cu ochii tensionați, Nan nu a spus nimic Dar a strâns din dinți este ca și cum ar fi încercat să-și reprime emoțiile.

- Calmează-te.

Mac nu s-a putut abține să nu spună asta. Nan s-a întors să se uite ușor la Mac. Dar nu a spus niciun cuvânt și a continuat să conducă, Mac a rămas tăcut pentru că nu voia să provoace frustrarea lui Nan.

- Nu te duci acasă? a întrebat Mac surprins, văzând că Nan nu conducea spre casa lui.

- Ți-e foame, nu-i așa?

Nan a spus cu voce joasă, Fața lui era încă încruntată. Ceea ce l-a făcut pe Mac să fie puțin tăcut pentru că nu credea că Nan va continua să-l ducă să mănânce așa cum a menționat mai înainte. Credea că Nan se va duce acasă pentru că vremea nu e bună.

- Ei bine... mi-e foame... dar am crezut că te duci acasă, a spus Mac cu voce joasă, Nan nu a spus nimic.

- Unde mă duci să mănânc?a întrebat Mac, căci părea să iasă din Bangkok.

- Bangsaen ,a răspuns Nan scurt, lăsându-l pe Mac și mai uimit.

Nu credeam că Nan va mânca atât de departe.Pe drum, Nan s-a oprit la o benzinărie lăsându-l pe Mac să meargă la toaletă.

Mac a ieșit din nou și a văzut că Nan fuma cu o expresie serioasă pe față.

- Gata, a spus Mac, stând lângă el.

- Așteaptă

Nan a spus scurt, pentru că încă fuma, s-a ridicat și s-a uitat la Mac, înainte de a se încrunta din nou. Cu mâna care nu ținea țigara ținută pe brațul lui Mac, Mac s-a ridicat ușor în șoc.

- Stai nemișcat ,a spus cu o voce severă, înainte de a îi ridica brațul lui Mac .

- Vânătaia asta, este de când m-ai blocat cu nenorocitul ăla? a întrebat Nan, văzând că brațul lui Mac era vânăt.

Mac se uită în jos la brațul său, pentru că pur și simplu nu știa că brațul său era rănit.

- Um, probabil , a răspuns Mac.

- Atunci de ce te-ai amestecat?

Nan a spus pe un ton aspru, dar palma lui ia mângâiat ușor vânătaia de pe brațul lui Mac ,făcându-l pe Mac să simtă imediat o căldură caldă în inima lui, iar acolo unde Nan mângâia, se simțea ciudat de cald.

- Și de ce te-ai certat cu el? a întrebat Mac.

- Căutam ceva să mă descarc , a răspuns Nan cu o expresie normală pe față,.

Mac nu era sigur sigur dacă Nan glumește sau spune adevărul.

- Ce este în neregulă cu tine? a întrebat Mac curios, Nan a tăcut o vreme, pe lângă faptul că a aruncat țigara în vasul cu nisip.

- Haide, mi-e foame

Nan nu a răspuns, dar i-a spus să continue. Mac nu s-a gândit să mai întrebe nimic, înainte de a merge la mașină Nan a condus până la un restaurant pe malul mării unde atmosfera era bună.

Cei doi au intrat în restaurant .Când s-au așezat la masă, Nan i-a cerut lui Mac să comande mâncarea.

- Chiar vrei să comand? Și dacă comand ceva scump? a întrebat Mac prefăcut, pentru că știa că dispoziția lui Nan începuse să se stabilizeze.

- Ți-am ordonat să comanzi mâncarea independent, dar mă tachinezi fii atent, a spus Nan cu o voce calmă.

Mac a tresărit ușor înainte de a comanda fructe de mare la grătar, calamar prăjit cu ouă sărate, găluște de creveți prăjite, crab cu carapace moale sărat cu pudră de curry și calamar cu ouă la aburi, cu suc de lămâie, împreună cu un bol de orez.

- Calmarul cu ou fiert la abur cu lămâie, are usturoi. Cum poți să mănânci așa ceva? a întrebat Nan când și-a amintit după ce Mac a comandat mâncarea.

- Îl vei mânca tu, nu eu, a răspuns Mac, încruntându-se .

- Ei bine, eu te-am rugat să mănânci, a spus Mac cu voce joasă, făcându-l pe Nan să zâmbească ușor.

Cei doi au stat și au așteptat mâncarea o vreme, totul a fost servit iar Mac i-a cerut funcționarului o ceașcă de sos de piper, Nan s-a uitat surprins

- Ce ai de gând să mănânci cu sos de piper? a întrebat Nan.

- Aceste fructe de mare la grătar, nu le pot înmuia în sos are usturoi, a spus Mac și a clătinat din cap.

- Este foarte greu să mănânci ceva aici, a spus Nan, înainte ca cei doi să înceapă să mănânce împreună.

Mac părea să aibă o poftă de mâncare deosebită, Curând mâncarea de pe masă s-a terminat.

- Este atât de sățioasă, este delicioasă, a spus Mac cu încântare.

- Te pricepi, termină de mâncat și pregătește-te, a spus Nan. făcându-l pe Mac să se uite cu suspiciune.

- Să mă pregătesc pentru ce?a întrebat Mac înapoi.

- Pregătește-te să speli vasele, nu-mi pot permite mâncarea. Te voi lăsa să speli vasele în loc de masa asta. Nan a spus cu un zâmbet.

- Idiotule la certat Mac când și-a dat seama că Nan îl tachina.

- Stai puțin, o să-ți dau o palmă... s-a prefăcut că ridică mâna, făcându-l pe Mac să se ridice. A chicotit puțin înainte de a chema echipa să ridice banii și a ieșit din restaurant.

- Unde te duci acum? a întrebat Mac.

- Mergem să stăm puțin pe plajă, a spus Nan, înainte de a se urca în mașină și de a se îndrepta direct spre plaja Bangsaen.

A parcat mașina pe marginea drumului și s-a așezat pe nisip sub un cocotier, Mac urmându-l și așezându-se lângă el.



Mac își așeză pantofii lângă el.Nu au scaunele de plajă și umbrelele aranjate? a întrebat Mac, pentru că nu mai fusese la Bangsaen de mult timp.

- Sunt rearanjate ,a răspuns Nan, privind spre mare

Briza mării îi sufla în față. Nan a scos o țigară și a aprins-o din nou, Mac simțea că avea ceva în minte. Dar nu a îndrăznit să întrebe pentru că nu știa dacă era sau nu în măsură să întrebe despre afacerile sale personale.

- Știu că sunt chipeș, nu trebuie să te holbezi atât de mult, a spus Nan, făcându-l pe Mac să se oprească pentru o clipă...din greșeală, se holba la acel chip de mult timp.

- Atât de narcisist, a răspuns Mac, cu un ușor chicotit .

- Eu sunt narcisist, e normal, iar tu..... Ești îndrăgostit de mine?a întrebat Nan, făcându-l pe Mac să se încălzească.

- Ce naiba, cine e îndrăgostit de tine? a strigat Mac grăbit.

- Ei bine, știu că începi să te îndrăgostești de frumusețea mea, a glumit Nan.

- Îmi vine să vomit, cum îndrăznești să spui că ești frumos, a spus Mac cu reticență.

- Este adevărat, a spus Nan din nou, Mac a clătinat din cap la aroganța și narcisismul lui Nan.

Dar i-a dat de înțeles lui Mac că era într-o dispoziție bună ca întotdeauna, altfel nu l-ar fi deranjat în felul acesta.

Nan a fumat o țigară și a stins-o, Cei doi au stat încă o dată în tăcere, Sunetul valurilor oceanului și vântul care îi sufla pe corp pe lângă faptul că stomacul lui era plin de mâncare.Asta la făcut somnoros pe Mac, ochii îi se închideau , dar încerca să se stăpânească. Nan s-a întors să se uite la el cu un zâmbet.

- Mac, e ca un copil răsfățat, după ce mănâncă, îi vine somnul. Haide, ridică-te și vino înapoi, a spus Nan, văzând că Mac era aproape adormit.

Nan s-a ridicat și l-a tras de braț pe Mac ca să-l urmeze și s-a întors la mașină, Când a intrat în mașină, Mac a adormit imediat. Nan s-a dus imediat direct acasă.

************** **************

- Unde s-a dus Mac?

Nan și-a întrebat subordonații care treceau pe acolo la sfârșitul noii zile. Pentru că Nan s-a trezit și nu l-a văzut pe Mac în camera lui, când a coborât scările s-a dus să se uite în grădină, dar nu l-a găsit.

- În garaj cu ticălosul, a răspuns subordonatul lui Nan, Nan s-a încruntat.

Avea un garaj transformat pentru a verifica starea propriei mașini. Nan s-a dus imediat la garaj.

L-a văzut pe Mac ghemuit în fața capotei mașinii, cu Wei în picioare pentru a-i înmâna sculele.

- Ești sigur că faci asta? a întrebat Wei, aplecându-se să se uite în interiorul capotei.

- Sigur, dacă nu mă crezi, du-te și caută-ți vărul și vezi dacă am dreptate sau nu, a spus vocea lui Mac, Wei s-a încruntat și s-a aplecat să se uite mai de aproape la ceea ce făcea Mac.

Când Mac s-a apropiat, capul lui Wei aproape că i-a atins capul lui Mac. Nan s-a încruntat imediat.

- Ce naiba faci?!a întrebat Nan cu o voce gravă, făcându-i pe Mac și Wei să se sperie.