CAPITOLUL 14

  - Ei bine, mănâncă atunci, răspunse Mac înainte de a ieși din bucătărie, dar Nan îl apucă de braț.

- Unde te duci?

- Mă duc să mă culc, mâine mă duc la muncă; a spus Mac sec pentru a ascunde furnicăturile din inimă.

-Stai jos, am ceva de vorbit cu tine, a spus Nan cu seriozitate.

Mac s-a încruntat ușor, dar a fost de acord să se așeze pe celălalt scaun.

Nan i-a dat drumul brațului lui Mac și s-a dus să mănânce. Mac s-a uitat la el neîncrezător.

- Despre ce ai de gând să vorbești cu mine?a întrebat Mac curios.

Nan l-a privit pe Mac pentru o clipă.

- Mănânc, nu poți să aștepți? Dacă mănânc și vorbesc, tăițeii instant se vor bloca în gât și mă voi sufoca, a răspus Nan, făcându-l pe Mac să se încrunte și să se enerveze din nou.

-Bine, chiar ai ceva de vorbit cu mine sau vrei doar să mă enervezi?a spus Mac, cu vocea stinsă.

- Așteaptă până când termin de mâncat mai întâi.

Mac era și el aplecat pe scaun, cu brațele încrucișate, privindu-l pe Nan cum mănâncă.

- Du-te și adu-mi niște apă, a spus Nan, arătând spre frigider.

Mac s-a ridicat în picioare și i-a turnat niște apă cu o expresie firavă.

- Frate, ce faci?

A răsunat vocea lui Frog și Nan s-a întors să se uite.

- Nu te-ai dus la culcare, Frog?

Nan și-a întreba subalternul.

- Dormeam, dar m-am ridicat să mă duc la baie și am văzut că lumina era aprinsă, așa că am intrat să verific, a răspuns Frog.

Mac a pus un pahar cu apă pe masă și s-a așezat.

- Căutam ceva de mâncare. Asta a fost tot ce a spus Nan.

- Frate, de ce nu m-ai sunat ca să gătesc pentru tine?, a răspuns Frog.

- Mac a făcut asta, a răspuns Nan.

Frog s-a uitat puțin la Mac, care stătea liniștit, fără să fie atent când a văzut privirea de dezaprobare a lui Frog pentru că Mac era motivul pentru care Nan trebuia să se ridice în mijlocul nopții pentru cină.

- Du-te la culcare, voi face eu curat, a spus Nan.

- Da, a fost de acord Frog înainte de a pleca.

Nan a mâncat tot castronul de tăiței apoi i-a dat castronul lui Mac în timp ce acesta își bea paharul cu apă.

- Ia-l și spală-l, a spus Nan.

Mac s-a ridicat a luat castronul si sa îndreptat spre chiuvetă, era un pic iritat. Nan a rămas nemișcat uitându-se la spatele lui Mac.

- Unde te-ai dus astăzi?Nan a întrebat încet făcându-l pe Mac să înghețe pentru o clipă și apoi s-a întors să se uite la el.

- Despre ce vorbești?, a întrebat Mac din nou, doar ca să fie sigur.

- Am întrebat unde te-ai dus cu prietenul tău în această după-amiază?. Nan a întrebat din nou.

- Despre asta ai vrut să vorbești cu mine?a întrebat Mac.

- Da, răspunde-mi

Nan a spus cu o voce severă. Mac s-a întors să spele vasele, încruntat, gândindu-se că ar fi fost ceva mai serios despre care să vorbească cu el.

- Ne-am oprit pentru cină, a răspuns Mac, cu vocea nu foarte tare, dar Nan îl putea auzi.

- Huh,mi- a mâncat toată mâncarea, a spus Nan sarcastic.

Mac a spălat castronul și s-a întors să se șteargă pe mâini înainte de a se întoarce să se uite la el.

- Cum adică ți-a mâncat mâncarea? a întrebat Mac cu neîncredere, pentru că înainte de asta, Nan a spus ca și cum Mac avea o aventură cu Dew

- Ce înseamnă pentru tine să mănânci? a răspuns Nan.

Mac și-a mușcat buza cu furie.

- Hmmm mâncare este gustoasa..., voi intra mai târziu în cameră. Nan a spus din nou, făcându-l pe Mac să se înroșească la gândul cum la examinat .

- Te gândești numai la lucruri rele.

Mac l-a certat furios, Nan a ridicat un zâmbet pe buze.

- Ți se potrivește. Tu și cu mine suntem destul de compatibili. Tu ești rău, eu sunt rău. a răspuns Nan.

- Dar eu nu sunt ca tine, a argumentat Mac.

- E un lucru bun că nu ești așa.

Nan a răspuns, făcându-l pe Mac, să devină imediat frustrat.

- Dacă vrei să vorbești cu mine despre prostiile astea, mai bine mă duc la culcare.a spus Mac în timp ce se prefăcea că pleacă din bucătărie.

- Dă-i drumul, cine te oprește?a răspuns Nan în timp ce își întorcea capul dintr-o parte în alta.

Mac s-a întors cu fața la el înainte de a se repezi în picioare pentru a se băga în pat.

Nan a stins lumina și l-a urmat cu un zâmbet în timp ce își bătea joc de furia lui Mac.

Când a intrat în dormitor, l-a găsit pe Mac întins pe canapea. Nan s-a spălat din nou pe dinți și s-a întins pe pat.

- Ah, Mac..se aude vocea lui Nan,făcându-l pe Mac, care închisese ochii, să fie nevoit să îi deschidă din nou.

- Ce vrei cu adevărat? Vreau să dorm, a mârâit Mac .

Nan, care era întins pe o parte, s-a uitat la el.

- Ah, nu e nimic, du-te la culcare, mâine lucrezi.

Asta a fost tot ce a spus Nan și el s-a întins pe spate. Mac s-a uitat la el cu neîncredere, dar a trebuit să închidă din nou ochii, temându-se că mâine se va trezi din nou târziu la muncă.

+++++++++++++++++++++++++++

Bună dimineața.

Era deja ora 7.Mac a deschis ochii să privească patul larg în care nu mai era trupul lui Nan. Mac s-a așezat somnoros, s-a dus la baie să facă duș și să se îmbrace pentru muncă.

Când a terminat de pregătit totul, nu era niciun semn că Nan sar fi întors în cameră, așa că Mac a coborât la bucătărie .

- Unde este Nan?

Mac s-a hotărât să-l întrebe pe Frog, care era pe punctul de a trece pe lângă el.

- Sala de sport, a răspuns Frog arătând spre o cameră.

Mac a ridicat ușor o sprânceană, pentru că nu știa că în casă exista și o sală de sport.

S-a dus să se uite și, de îndată ce a deschis ușa, a fost puțin surprins să vadă că în cameră erau mai multe aparate de exerciții și o fereastră care dădea spre grădina de alături.

Nan, care făcea exerciții la aparatul Lat Pulldown', s-a întors să se uite, când a văzut că era Mac,s-a întors la aparatul de exerciții.



- Ce? a întrebat Nan.

Mac a continuat să se uite la spatele transpirat al lui Nan, în timp ce punea jos aparatul de exerciții, mușchii de pe spate se vedeau clar pentru că nu purta tricou.

- Mă duc să lucrez, a răspuns Mac cu calm, în timp ce se holba la spatele dur care era diferit de al lui.

- Cât este ceasul? a întrebat Nan înapoi.

- 7 fix.

Mac a răspuns scurt. Nan s-a oprit din exerciții înainte de a se ridica pentru a lua un prosop , Mac și-a întors imediat privirea în timp ce se privea pe sine.

Nan a zâmbit ușor și s-a îndreptat spre Mac, care s-a îndepărtat automat, Nan continuând să se îndrepte spre el până când Mac s-a dat înapoi și s-a izbit de perete, blocându-i calea .

- Mă duc la muncă, a spus Mac cu o ușoară ridicare din umeri, în timp ce Nan s-a aplecat în față.

- Unde te duci atât de grăbit? De ce nu iei mai întâi micul dejun?a întrebat Nan cu blândețe în timp ce și-a înclinat fața pentru a mângâia și a ciupi urechea lui Mac.

Asta i-a dat lui Mac pielea de găină înainte de a se întinde pentru a-i împinge pieptul puternic.

- Nu poți să pleci, transpiratule?

Nan nu mirosea de fapt a transpirație, dar simțea o senzație ciudată de furnicături când îi mirosea corpul după antrenament.

- Dezgustat?

Nan s-a îndepărtat, ridicând ușor o sprânceană.

- Da, a răspuns Mac imediat, Nan având un ușor zâmbet pe buze.

- Ai auzit zicala "O să iubești ceea ce urăști", nu? a spus Nan cu un zâmbet .

- Nu este întotdeauna adevarat , a argumentat Mac.

Nan a zâmbit ușor înainte de a-i atinge obrazul lui Mac și de a-l strânge ușor. Mac și-a întors fața, dar Nan i-a blocat bărbia pentru ca el să se întoarcă cu fața la el.

- Bine, dar vreau să mă urăști foarte mult, să mă urăști până în măduva oaselor, Mac a spus Nan, privindu-l direct în ochii .

- Sigur, acum te urăsc până în măduva oaselor, spuse Mac cu reticență.

Nan a zâmbit înainte de a se îndrepta spre Mac, care a ridicat ușor din umeri și a închis ochii, crezând că avea de gând să-l sărute.

Limba caldă a lui Nan i-a lins ușor buzele, apoi s-a îndepărtat și a eliberat mâna care îi ținea bărbia, asta provocându-i furnicături în piept.

- Conduci singur astăzi, nu-i așa?

Nan s-a îndepărtat în timp ce-și ștergea sudoarea de pe față cu un prosop. Mac a rămas nemișcat pentru o clipă, deoarece nu mai putea să țină pasul cu dispoziția lui.

- Da, a răspuns Mac, revenindu-și.

Mac a crezut că Nan avea de gând să-l sărute, așa că s-a întărit, dar când nu l-a sărutat, a simțit ușurare și un sentiment ciudat în inima lui în același timp.

Deși Nan doar i-a lins ușor buzele lui Mac, acesta putea foarte bine să simtă senzația limbii lui calde.

- După ce termini treaba, întoarce-te la timp, nu este nevoie să mai pleci nicăieri. Sunt destul de amabil să te las să pleci singur, așa că nu mă supăra.Nan a spus cu seriozitate.

- Poți să te duci să mănânci acum. Frog trebuie să fi pregătit deja ceva. Nan a dat din cap spre ușă.

Mac a ieșit în fugă, cu Nan chiar în spatele lui.

Cei doi au intrat în bucătărie, unde Frog avea deja pregătit micul dejun.

- Piure de pește, Frate, a spus Frog când au intrat. Nan a fost de acord.

- Nu-i pune usturoi prăjit domnului Mac, Frog, sau va muri în casa mea.

Mac a rămas tăcut și nu a răspuns, Frog l-a servit cu un bol de terci.

- Ce zici de ceapă de primăvară și coriandru, Frate? a întrebat Frog cu suspiciune, uitându-se la Mac.

- Ce spui, poți să mănânci?Nan l-a întrebat pe Mac, care stătea liniștit și aștepta.

- Da, a răspuns Mac cu calm.

Ar putea mânca niște ceapă de primăvară și coriandru, dar dacă ar avea de ales, nu ar mânca prea mult. Și nu ar spune asta acum pentru că nu vrea ca Nan și Frog să râdă de el pentru că nu mănâncă legume.

Cei doi s-au așezat să mănânce în tăcere. Nan nu l-a mai deranjat pe Mac. Când s-au săturat, Frog s-a întors să aducă bolurile. Nan și Mac au plecat.

- Aveți cheile de la mașină, nu-i așa? a întrebat Nan, înmânându-i 200 de baht.

Mac a dat din cap și a luat banii, fără să vrea să mai facă zgomot. Strigătul nu i-ar fi adus mai mulți bani, ci ar fi sfârșit prin a obosi.

- Atunci poți să te duci la muncă, sună-mă dacă ai nevoie de ceva, a spus Nan.

Mac a ridicat o sprânceană, puțin surprins de cuvintele lui, dar nu i-a păsat, s-a dus la mașină, a deschis portiera și s-a așezat.

Mac s-a uitat la Nan care stătea în fața casei și fuma, l-a văzut făcând cu mâna și zâmbind. acest lucru l-a derutat și mai mult pe Mac.

Subordonații lui Nan i-au deschis poarta și a plecat cu mașina.

- Huh, a suspinat Mac după ce a părăsit teritoriul casei ca și cum ar fi fost liber, chiar dacă a fost pentru o perioadă de timp. Mac s-a uitat la nivelul de combustibil al mașinii și a văzut că rezervorul era plin, exact așa cum spusese Nan.

Să fug? și-a spus Mac, dar a trebuit să renunțe la această idee pentru că era cam pripită. Încă nu aveam prea mulți bani la el. În plus, Nan încă mai avea videoclipul lui, nu voia să riște ca acesta să fie publicat. Mac a ieșit pe șosea. În mijlocul drumului, mașina a făcut o deviere.

- Hei, ce se întâmplă?Mac a gemut șocat, întorcând rapid volanul pe marginea drumului înainte ca mașina să se oprească. S-a uitat la tabloul de pe bordul mașinii sale, încruntându-se când mașina s-a oprit complet.

Mac a încercat să pornească săgeata, dar lumina nu s-a aprins, a încercat să pornească din nou mașina, dar nici asta nu a funcționat. S-a grăbit să iasă din mașină și a deschis capota:

- La naiba!.

Mac a strâns din dinți înainte de a ridica telefonul și de a suna.

- Ce s-a întâmplat?

Vocea aparent normala a lui Nan se auzi , făcându-l pe Mac să vrea să spargă telefonul și să-l stranguleze.

- Ce naiba ai făcut cu mașina mea? Cum rămâne cu altemandorul meu și cu bateria mașinii?

Mac a strigat imediat pentru că putea ghici starea mașinii, deoarece știa câte ceva despre mașini.

- - O ce? la naiba, nu veni să dai vina pe mine. Deci, unde ești?

- Sunt în fața Big C >x< la naiba, trebuie să mă duc la muncă. Ce dracu' te joci?

Mac țipa în continuare.

Era sigur că mașina lui a murit din cauza mâinii lui Nan.

- Te voi găsi și te voi duce la biroul tău.A spus Nan râzând.

- Nu trebuie să vii! Mă duc singur.

- Cu ce te duci? O să iei un taxi? Sau o să folosești autobuzul?a întrebat Nan.

Mac s-a uitat în jur, întrebându-se cum va merge la serviciu. Dacă ar fi trebuit să ia din nou autobuzul, nu ar fi putut, pentru că dimineața la o oră de vârf ca aceasta, ar fi fost cu siguranță plin de oameni.

Dacă avea de gând să ia un taxi, ar fi trebuit să-i ceara bani tatălui său. Îi era teamă că tatăl său va întreba din nou de bani.

- Hei, stai așa, vin acum.

Nan a spus din nou când a văzut că Mac tăcea.

- Nu e nevoie, o să îl sun pe Dew să vină să mă ia .

- Nu trebuie să te deranjezi să-l suni. Așteaptă, vin eu însumi să te iau. Dacă îl văd iar o să fac scandal la fabrica ta, să nu crezi că nu pot,a spus Nan cu o voce severă. Mac a mârâit puțin.

- Oh, la naiba! Dacă vii grăbește-te, o să întârzii. Tata o să mă certe din nou, a strigat Mac cu reticență înainte ca Nan să închidă telefonul.

Maca închis portiera mașinii și l-a așteptat la umbra unui copac de pe trotuar. După un timp, mașina lui Nan a venit direct pe partea laterală cu un stivuitor.

- Dă-mi cheile de la mașină. O să pun pe cineva să o tragă până la garaj, a spus Nan, punând mâna în fața lui Mac, care a trântit cheia în palma lui Nan cu furie. ochii lui îl priveau.

Nan a ridicat un zâmbet pe buze înainte de a-i înmâna cheia subalternului lui..

- Du-o mai întâi la garajul lui Neil. Spune-i că voi veni mai târziu să aflu ce se întâmplă.

Subordonatul a răspuns și a luat cheile. Nan s-a întors să se uite la Mac și a zâmbit malițios.

- Urcă-te în mașină. Te duci la muncă, a spus Nan, cert este că a întins mâna spre mașină. Mac s-a uitat la el înainte de a se trânti cu picioarele în mașină, s-a așezat și a așteptat. Nan a comentat puțin despre mașina lui Mac în fața angajaților lui și apoi s-a urcat în propria mașină.

Mac stătea morocănos, uitându-se afară din mașină, ignorând-ul pe Nan care fredona încet muzica care se auzea în mașină.

Trr... Trr... tr

Telefonul lui Mac a sunat, iar el a răspuns imediat când a văzut că era Dew la telefon.

Nan a aruncat o privire și a știut cine suna.

- Um, ce se întâmplă?Mac a răspuns la apelul prietenului său.

- Te-ai dus deja la muncă?a întrebat Dew.

- Sunt pe drum, ce se întâmplă?

Ochii i s-au îngustat pentru a-l vedea pe Nan încă fredonând și privind direct la drum.

- Deci, cum te duci la muncă? Te-a lăsat să-ți conduci propria mașină? a întrebat din nou Dew.

- Păi, um... dar mașina mea s-a stricat în mijlocul drumului, i-a spus Mac întorcându-se să se uite la Nan cu furie.

Nan a schițat un zâmbet ușor pe buze, ceea ce l-a făcut pe Mac să își dorească cu adevărat să îl stranguleze pe persoana din fața lui. dar numai la asta se putea gândi.

- Oh, unde ești acum?Vrei să mă vin să te iau? a întrebat imediat Dew.

- Bine... um... ...asta este. Nan a venit să mă ia. Sunt în drum spre fabrică, i-a răspuns din nou Mac prietenului său.

- Atât de târziu...Dew spunea ceva.

Dar Nan se străduia să dea muzica mai tare în mașină în timp ce cânta.

"Eu, doar un sătean, un cowboy.

Mă tem că nu-i place....

Eu sunt doar un sătean și nimic mai mult decât atât....

Probabil că nu ca băieții de la Hat Vai....

Doar un sătean modest care nu și-a dat seama niciodată,

dar când am aflat,

m-am îndrăgostit complet de tine... Sunt doar un sătean care te iubește mai mult decât oricine....

Îți voi spune,

dar inima mea nu este încă suficient de curajoasă... doar un sătean."

Strigătele lui Nan l-au împiedicat pe Mac să audă ce avea de spus Dew.

- Nan, poți să vorbești un pic mai încet?i-a strigat Mac.

- De ce? Îmi place cântecul ăsta, vreau să-l cânt cu voce tare, a spus Nan.

Mac s-a prefăcut că își mișcă mâna pentru a coborî volumul, dar Nan i-a împins mâna.

- Nu da volumul mai încet sau te voi bate, la amenințat Nan.

Mac s-a uitat la el cu furie.

- Dew, asta e tot deocamdată, nu am auzit ce ai spus. Hai să vorbim mai târziu.

Mac a decis să încheie convorbirea cu prietenul său. Nan continua să cânte același cântec.

- Ce fel de cântec nebunesc este ăsta?, a mârâit Mac.

Văzând că a închis, Nan a dat muzica mai încet.

- Ce, nu l-ai auzit? Muzica Universității Wuachon. Ah, las-o baltă, ești un idiot, probabil că nu ai auzit niciodată aceste cântece.

- Vrei să asculți muzica ? Sunt deschis să aud..." wi arae wi arae wi arae wi arae wi arae wi arae wi arae wi arae wi arae UP UP DOWN DOWN DOWN"



- Nu, nu vreau să o ascult, a strigat din nou Mac.

- -Ce, de ce nu asculți melodia UP & Down a celor de la EXID? Figura fiecăruia dintre ei... Hmmm, sună atât de bine.

- Nu vreau să aud nimic, vreau doar să fiu liniștit. Și m-ai ajuta și tu dacă ai face liniște. Ești enervant ,a spus Mac supărat.

Nan a schițat un zâmbet satisfăcut care l-a iritat pe Mac.

- Vremea de dimineață este frumoasă, dar dispoziția ta este proastă. Tu îmi strici starea de spirit. Nan l-a tachinat.

- Din cauza ta, a mârâit Mac încet.

Nan a zâmbit și a dat ușor drumul la muzică până când a ajuns în fața biroului.

- O să vin să te iau diseară. Nu trebuie să te deranjezi să suni pe cineva să vină să te ia .

- Da

- Așteaptă.

Nan a strigat din nou, iar Mac s-a întors să se uite la el.

- Ce mai vrei? a întrebat sec Mac.

Nan s-a aplecat pe spate, a luat o geantă și a pus-o în poala lui Mac. Mac și-a ridicat privirea spre el.

- Ce? a întrebat Mac, deschizând geanta pentru a vedea că era o cutie de plastic .

- Dacă nu vrei să cheltuiești mulți bani, mai bine îți iei prânzul de acasă.Nan a intervenit. Ochii lui Mac s-au mărit când a descoperit că Nan îi pregătise prânzul.

- Ești nebun? Nu sunt un copil de școală primară care să împacheteze prânzul pentru a-l mânca la școală. Și nici măcar copiii de școală primară din ziua de azi nu-și mai iau prânzul? a spus Mac, simțindu-se jenat că a adus o cutie de prânz la birou.

- De unde știți că mulți elevi din școlile primare cei din provincie nu își iau și ei prânzul la pachet ? Nu-ți face griji, ti l-am pregătit . Este o binecuvântare pentru tine. Nu trebuie să plătești pentru prânz .

Mac s-a încruntat.

- Da!

- Cutia merge a fii pusa în cuptorul cu microunde să o încălzești puțin înainte de a mânca, a spus Nan în timp ce Mac a coborât din mașină, trântind ușa mașinii și trântind ușa biroului fără să se uite la el.

Nan, așezat în mașină, a zâmbit ușor înainte de a merge la garajul lui Neil pentru a vorbi despre mașina lui Mac, pe care în secret a stricat-o.

- Domnule Mac, bună ziua

Angajatul care intrase mai devreme în birou l-a salutat. Mac a dat din cap cu o expresie confuză, deoarece era încă supărat, ușurat că pachețelul pentru prânz a venit într-o geantă opacă, astfel încât nimeni nu putea vedea ce era înăuntru.

- Ai venit devreme astăzi, a spus tatăl lui Mac când a auzit din birou.

- Da, m-a adus prietenul meu, a răspuns Mac.

Tatăl lui Mac s-a uitat la geanta pe care o avea în mână.

- Ce ai adus?, l-a întrebat tatăl său. Mac s-a oprit pentru o clipă în timp ce arunca inconștient geanta la spate.

- Nimic, tată

- Nimic, de ce trebuie să ascunzi? Ia să vedem.

Tatăl lui Mac se temea că fiul său va aduce ceva rău, așa că i-a luat geanta din mână și s-a uitat la ea.

Mac și-a mușcat buza pentru că echipa era încă prin preajmă și se uita la ei.

- Este doar orez, tată.

Tatăl său a deschis geanta și a ridicat o sprânceană.

- Ți-ai luat și tu prânzul? a întrebat tatăl lui Mac, făcându-l pe Mac să vrea să se ascundă pe podea pentru că și angajații de la birou l-au auzit.

- Nu poți sa spui mai încet, tată? Mac s-a plâns.

- Cine ți l-a împachetat? Cineva ca tine nu l-ar împacheta, a întrebat surprins tatăl lui Mac.

- Prietenul meu la împachetat pentru mine, a răspuns el cu reticență.

Tatăl lui Mac și-a îngustat ochii la fiul său.

- Prieten sau prietenă? Sau ai un iubit secret și nu i-ai spus tatălui tău? Dormi la prietenul tău acasă? a întrebat jucăuș tatăl lui Mac.

- Nu, tată, nu este iubit, doar un prieten, a răspuns Mac.

Tatăl său a zâmbit ușor înainte de a returna geanta. Mac a luat-o și a plecat.

- Dacă vrei să mănânci în timpul zilei, poți să rogi pe menajeră să o încălzească. Există un cuptor cu microunde în sala de mese a personalului, a spus tatăl lui Mac, deși Mac știa și asta.

- Poți să îți aduci la prânz să mănânci, Domnule Mac, pentru că și noi aducem prânzul de acasă, așa că putem mânca în timpul zilei. A spus un membru al personalului. Mac s-a întors să se uite.

- Ti-ai adus și tu prânzul? a întrebat surprins Mac.

Nu credea că cineva ar mai veni cu prânzul la muncă în afară de copii.

- Da, zilnic îmi iau pachet de acasă , a spus femeia, făcându-l pe Mac să tacă puțin, dar era în secret ușurat.

Se pare că nu era singurul care își împacheta prânzul

- Deci... te voi deranja la prânz, a spus Mac, înainte de a fugi spre biroul său.