CAPITOLUL 30
- Ce e în neregulă? De ce ești tăcut?Day s- a prefăcut că întreabă.
Brick și- a mușcat buza pentru că simțea că s- a înnegrit de când a intrat Day. Silueta zveltă stătea stânjenită.
- Așadar, mă întorc să mă culc cu mama, a spus el, dând din cap pentru a- și acoperi propria jenă și a început să meargă spre ușa dormitorului, dar brațul puternic al lui Day se întinse de marginea ușii, făcându- l pe Brick să sară.
- Îmi pare rău, ți- am dat o șansă. Dar nu vrei să fii cu mama ta, așa că nu trebuie să mergi nicăieri. Du- te să faci un duș și pregătește- te de culcare. Mâine te duci la școală, corect întrebă Day, înainte de a se preface că se încruntă.
- Bine , a răspuns Brick cu un mormăit, înainte de a pleca, ia un prosop din dulap și dispare imediat în baie.
Day se uită la el și clătină ușor din cap înainte de a merge să ia paharul cu lichior pe care l- a lăsat în sufragerie și să verifice curățenia camerei.
Când s- a întors înăuntru, a descoperit că Brick tocmai ieșise. Silueta înaltă s- a dus apoi să facă un duș.
Brick l- a evitat pe Day pentru că era încă puțin stânjenit. După ce Day a făcut un duș și a părăsit baie, Brick dormea deja pe pat, dar Day nu a spus nimic. Când s- a schimbat în pijama, Day s- a culcat pe patul lat de lângă Brick.
- Mișcă- te, spuse Day încet.
Silueta mică a lui Brick s- a mutat automat spre Day.
- Uh, te prefăceai că dormi? zise Day, făcându- i ochii lui Brick să se mărească.
- Cine se preface că doarme? Eu doar îmi odihneam ochii, a argumentat el.
- De ce ai venit să mă vezi? Nu poți dormi fără ca eu să te țin?a întrebat Day din nou.
- Ești narcisist, a argumentat din nou Brick.
- Nu sunt narcisist, când ți- am spus să te îndrepti spre mine, te- ai mișcat imediat. Dacă nu vrei să mă ții așa, atunci ce înseamnă asta?a întrebat Day, la care Brick și- a mușcat gura pentru că a fost încolțit de Day până la punctul în care nu să se îndepărteze de Day și a se întinde pe spate.
- Nu mai vorbi prea mult. Ma duc sa dorm, mâine am curs dimineata , a raspuns el.
...Brusc...
Micul Brick a fost împins de Day în timp ce Day îl îmbrățișa din spate.
- Nu te mai lăuda și recunoaște, nimeni nu va spune nimic, nu poți dormi pentru că nu ai fost cu mine, a spus din nou Day.
Brick mârâi ușor din gât.
- Este mai probabil tu să nu poți trăi fără mine, a spus Brick.
- Îndrăznești să te cerți cu mine? spuse Day încet.
- Nu, răspunse Brick încet. Dar, în inima lui, a simțit o mică ușurare
- Dormi deja, vorbesti mult si e enervant. Te duc maine la universitate, a spus Day, obisnuindu- se cu aceste cuvinte dure .Așa că a închis încet ochii.
Curând, atât Brick, cât și Day au adormit.
- Hei Day, trezește- te, trebuie să merg la școală , se auzi vocea lui Brick.
Când micuțul s- a trezit, a făcut un duș și s- a îmbrăcat pentru a merge dimineața la școală. Dar Day încă dormea în patul larg.
- De ce ești atât de tare? a strigat Day.
- Mă duc să studiez. Mă lași să plec singur? a întrebat el din nou. Day înjură încet în gât, înainte de a se ridica cu capul confuz.
- Du- te singur. Cheile sunt pe masă, spuse Day buimit.
- Nu, dacă îl vede fratele tău, ce să- i spun? a răspuns el.
- Atunci sună- l pe prietenul tău Nick și
să vin să te iau , a spus Day din nou.
- Am sunat și telefonul lui este oprit.
a răspuns Brick.
- Bine, ia un taxi. Mă voi întinde, nu mă mai deranja, spuse Day.
- Nu pot lua un taxi singur, spuse Brick cu o voce tremurată. Day se încruntă.
- Ce e în neregulă cu tine? mormăi Day.
- Dacă nu vrei să mă duci spune- mi. Pot să găsesc eu o modalitate de a o face, mormăi Brick pe un ton la fel de enervat înainte de a merge să- și ia geanta de pe masă.
- Deci unde mergi? a întrebat Day sec.
- Mă duc, spuse Brick pe un ton bătut, înainte de a deschide ușa dormitorului și a ieși.
Silueta înaltă s- a așezat și a clătinat din cap ridicându- se să- și pună cămașa și să scoată cheile de la mașină cu părul încă dezordonat.
Cât despre Brick, coborâse liftul de furie. O siluetă mică a ieșit din complex și s- a îndreptat spre partea din față a străzii, privind de la stânga la dreapta gândindu- se cum va merge.
- Urcă- te în mașină! strigă o voce.
Brick se întoarse să privească și văzu că Day era parcat în fața apartamentului, înainte de a se întoarce cu nonșalanță.
- Vrei atât de mult să mă cunoști? Am spus să urcăm în mașină , a spus Day pe un ton sever.
Brick a trebuit să meargă înainte și înapoi în parcarea apartamentului. De îndată ce sa dus la mașină Brick s- a ridicat cu o grimasă pe față.
- Nu a fost atât de greu, nu- i așa? Fii bun , a spus Day pe un ton ridicat.
Brick nu răspunse și nu se uită la Day.
- Asta mă înnebunește, Brick. Ești deja prea târziu. Nu știu dacă vei ajunge la școală sau nu , mormăi Day.
- Cine naiba mi- a spus că mă duce? Și acum, nu poți să faci ce spune gura ta , a spus Brick.
- Ei bine, nu sunt el care merge la școală acum, a răspuns Day.
Brick a stat liniștit până a ajuns în fața universității.
- Când ai terminat, sună- mă și anunță- mă, a întrebat Day înainte ca Brick să coboare din mașină.
- De ce? a întrebat Brick.
- Fă doar ce ți- am spus , a răspuns Day.
- Da, a răspuns Brick înainte de a coborî din mașină și de a se repezi în campus pentru că îi era teamă că prietenii lui sau Night vor vedea că Day l- a adus.
- Brick, strigă o voce.
Așa că Brick s- a întors să privească și a fost puțin surprins să vadă că era Night.
- Uh... Ce e, Nong Night?a răspuns Brick, întrebându- se dacă Night l- a văzut coborând din mașina lui Day sau nu.
- Oh, Gear mi- a dat această hârtie să ți- o aduc și să o dau profesorului , i- a spus Night lui Brick pe un ton normal, dându- i raportul lui Brick, care l- a primit imediat.
- Știi ceva despre prietenul tău? a întrebat Night, încruntându- se ușor.
- Ce este?a întrebat el înapoi.
- Ei bine, prietenul tău a fost înjunghiat, spuse Night încet la care Brick a fost de acord.
- Știu, dar nu am timp să- l vizitez. Am mult de lucru acasă, a mințit el, iar Night dădu încet din cap.
- Hm... ei bine, mă duc, am un curs în curând , a spus Night și a plecat.
Brick a scos un oftat de ușurare înainte de a scoate telefonul, a împins să- l sune pe celălalt prieten al său, Nick, dar Nick l- a oprit din nou, așa că Brick a decis să meargă la clădirea școlii.
Nick nu a venit la școală toată ziua, așa că Brick s- a așezat și a studiat cu alți prieteni până a venit timpul să încheie cursul.
După- amiaza, Brick a coborât din clădirea școlii și a format numărul lui Day. Silueta mică a așteptat atât de mult, dar linia s- a întrerupt. Day nu a întors apelul. Brick a încercat să sune în continuare așa, dar Day nu a răspuns oricum la apel.
- Ce este? A spus că vine să mă ia, dar nu răspunde la telefon. Ce o să fac?
Brick a rămas singur, mormăind frustrat înainte de a merge la o masă lângă clădirea școlii să aştepte mai puţin.
După un timp, Brick a sunat din nou pe Day, dar cealaltă parte nu a răspuns ca de obicei.
...Brusc...
Brick, care stătea încruntat, strânse telefonul în mână, simțind că cineva s- a așezat pe un scaun vizavi de el. Așa că și- a ridicat privirea puțin înainte de a fii puțin șocat.
- Cum ai ajuns aici? a întrebat el șocat când a văzut că în fața lui era Pee.
Silueta groasă a lui Pee purta o uniformă de student de la academia unde studia și păstra o față calmă înainte ca telefonul lui Brick să sune.
Brick se uită în jos și văzu că era numărul lui Pee.
- De ce mă suni? a întrebat el
- Tu continui să folosești acest număr, așa că de ce nu ai încetat să- mi răspunzi la apeluri? Dacă mă urăști, poți să- mi spui imediat. Făcând asta mă face să mă simt rău, a spus Pee cu un ton enervat, făcându- l pe Brick să se simtă vinovat. inima
- Uh... ei bine, îmi pare rău.
Brick nu putu să vorbească, dar și- a cerut scuze lui Pee, care încă stătea acolo făcând o mutră.
- Esti atât de speriat de Day încât nu te lasă să faci nimic, nici măcar nu îndrăznești să- ți răspunzi la telefon? întrebă Pee.
Brick se bâlbâi, neștiind ce să explice.
- Îmi pare rău, de ce ești atât de supărat pe mine? Dacă nu ești mulțumit, nu trebuie să mă suni , a spus el, aruncându- se înapoi.
Pentru că începea să se supere pe Day că nu răspundea la telefon și nu venea să- l ia.
- Este atât de rău , a spus Pee pe un ton trist, în timp ce și- a întors privirea, asta l- a făcut pe Brick să se simtă și mai vinovat.
- Ei bine, nu trebuie să faci un scandal ca acesta, eu nu am greșit cu nimic, Day a fost cel care a făcut- o , a spus Brick.
Pee se întoarse să- i arunce o privire lui Brick.
- Atunci trebuie să mă hrănești cu orez pentru a- ți ispăși vinovăția pentru că mi- ai rănit sentimentele , a răspuns Pee.
Brick făcu ochii mari.
- Ești nebun? Fă- o singur. În plus, vine Day să mă ia. Nu vreau să am probleme cu el , a spus el răspicat.
- Stai, vine să te ia, dar nu răspunde la telefon, nu? Pee și- a dat seama imediat și îl face pe Brick incapabil să se certe.
- Dacă știe că merg cu tine, o să mor, spuse Brick, cu vocea lui și mai blândă decât înainte.
- Nu- l anunțați , a răspuns Pee.
- Este ușor de spus. Și dacă află, vei veni să mă ajuți? a întrebat Brick, cu vocea tremurândă.
- - Las pe seama ta. O să mă suni să te ajut?a spus Pee.
Brick tăce, incapabil să se certe.
- Bine, te duc la cină. Altfel, îi voi spune mamei și tatălui tău că mă faci să mă simt rău, chiar dacă... vreau să fiu prietenul tău, a spus Pee.
- Ești răutăcios, vrei să fii prietenul meu, dar mă amenințați cu tatăl și mama, a spus Brick.
Pee a ridicat din umeri, purtându- se de parcă nu ar fi știut. Brick a ezitat o vreme pentru că Day încă nu a acceptat apelul și încă nu i- a răspuns. Brick , încă nu știe cum se va întoarce.
- Așteaptă, spuse Brick, înainte de a forma din nou telefonul.
Dar a trebuit să se încrunte când Day nu a mai răspuns la apel.
- Ei bine, pot să merg cu tine și când mă duci înapoi, îți voi spune unde să parchezi, a spus Brick.
- Uh... ți- e teamă că va afla, spuse Pee.
- Nu trebuie să spui prea multe. Mergem sau nu?
Brick s- a prefăcut supărat și copleșit.
- Hai, mașina mea e parcată în fața clădirii , a spus Pee, înainte ca Brick să se ridice și să- l urmeze, deși în inima lui se temea că Day i- ar fi interzis deja.
Dar Brick a fost supărat că Day a refuzat să- l ia și nu a vrut să- i preia apelurile.
Brick stă în mașina lui Pee care îl duce la mall- ul din centrul orașului. Alegând un restaurant, cei doi iau loc.
- De ce ești atât de paranoic? a întrebat Pee, când a văzut cum stătea Brick.
- Nu- i nimic, spuse Brick, deși era îngrijorat că va găsi pe cineva care ar putea să- i spună lui Day că Brick era cu Pee.
- Ți- e teamă că oamenii te vor vedea cu mine, spuse Pee.
- Nu, vorbește prea mult. Hai să comandăm, spuse Brick furios.
Pee reușește apoi să comande mâncare înainte de a aștepta ca mâncarea lor să fie servită.
Brick așteaptă în timp ce se uită la telefon, de teamă că Day va suna și nu va asculta. Cei doi au început să mănânce în timp ce vorbeau o vreme, deși Brick nu s- a putut concentra pentru că era îngrijorat de Day.
*📱📱📱📱*
Telefonul lui Brick a sunat, făcându- i să sară silueta mică, iar el o ridică în grabă.
- Mă duc să vorbesc puțin în afara magazinului ,i- a spus Brick lui Pee când a văzut că era Day.
- Poți să ieși afară și să aștepți în fața magazinului. O să plătesc și te voi urma, a spus Pee, pentru că știa cine l- a sunat pe Brick.
Brick s- a ridicat în grabă, a părăsit magazinul și a răspuns imediat la apel.
(- Unde ești?)a sunat o întrebare
- Mall, a răspuns Brick pe un ton ferm, pentru că încă era supărat că Day nu a prelua apelul lui.
(- Ce naiba faci la mall? Nu ți- am spus că mă duc la universitate să te caut?) spuse Day cu o voce mârâitoare.
- Nu, nu trebuie să faci o voce morocănosă cu mine, te- ai uitat la telefon? Ai văzut câte apeluri ți- am dat? Am încetat de mult să mai studiez.iM- am așezat și te- am așteptat mult timp și nu ai venit. Așa că, am ieșit să mănânc cu prietenii mei și am trecut să cumpăr niște rechizite pentru a le trimite și profesorului , a spus el întorcându- se.
(- Am dormit puțin și am uitat să deschid telefonul) a spus Day cu sinceritate.
- Deci, asta e, dacă te trezești pe la 4 sau 5, trebuie să stau la universitate să caut fantome? a spus Brick.
(- Nu vorbi prea mult, unde ești? Am să vin să te iau)a spus Day, bâlbâind puțin.
- Uh... nu e nevoie. Voi lua autobuzul înapoi, a spus Brick.
(- Unde ești?) întrebă Day din nou încet.
Brick a oftat pentru că știe că Day este încăpățânat și va veni după el.
- În Siam, dacă vii să mă iei, voi sta și te aștept în Paragon , a spus Brick.
(- Oh, așteaptă- mă acolo. Nu trebuie să mergi altundeva)după ce a spus asta, Day a închis imediat ,exact când Pee ieșea din magazin.
- Vrei să mergi să iei niște înghețată?a întrebat Pee.
- Nu mă duc, cât ai plătit acum?a întrebat pentru că Pee a fost cel care a plătit.
- Nu e nevoie, am plătit deja pentru asta. Deci, nu vom mai putea mânca înghețată pentru că Ai'Day vine să te ia, nu?a întrebat Pee încet.
Brick nu se uită la fața lui Pee.
- Hmm, răspunse Brick în gât.
*Suftat*
- ...Bine, nu mă vrei aici și...nu vreau să te certi cu Ai'Day. Să spunem că acum mă pot întoarce pentru că a fost frumos că ai venit să mănânci cu mine astăzi, a spus Pee.
- Îmi pare rău, spuse el cu un ușor sentiment de vinovăție.
- Nici o problemă, în afară de ce pot face? Stăpânul tău este la fel de înverșunat ca un câine, a spus Pee.
- Cine deține cui? Nu vorbi prostii , a argumentat el imediat.
Pe lângă faptul că se simțea fierbinte când Pee a menționat asta.
- - Sunteți încăpățânați. Ei bine, mă duc acum", a spus Pee.
- Hm... mulțumesc pentru mâncare, spuse Brick, incapabil să spună mai multe.
- Hm, data viitoare trebuie să- mi cumperi și mie ceva, a spus Pee, la care Brick a dat din cap înainte ca Pee să plece.
Brick s- a dus apoi la Paragon și a găsit un loc pentru a îl aștepta pe Day.
Brick se așează și se gândește la Pee. Este ușor să vorbești cu el, probabil că dacă ar fi altcineva ar fi bine, dar, este încă îngrijorat de situație pentru că Day nu vrea ca Brick să comunice cu el.
*📱📱📱📱📱📱*
În timp ce stătea și se juca la telefon pentru a ucide timpul, telefonul a sunat.
- Ce se întâmplă?
Brick a răspuns la apel pentru că cel care a sunat era Day.
(- Unde ești?) a întrebat Day
- Unde sunt? Stau în curte, a spus Brick.
(- Oh... te- am văzut.) zise Day, anunțându- l pe Brick că silueta înaltă a sosit și și- a ridicat privirea.
L- a găsit pe Day mergând spre el, așa că a încheiat apelul. Au existat mai multe perechi de ochi care se uitau la Day cu interes din cauza siluetei lui înalte și zvelte, cu ochi ascuțiți și o față nemișcată care arată aprigă, o face pe Brick să roșească, deoarece Day este o persoană care merită căutată. Și există mult farmec în el. O siluetă înaltă se opri și se opri în fața lui Brick.
- Cine ți- a spus să vii la cumpărături? În plus, nu văd că ai cumpărat nimic, a întrebat Day.
- Ei bine, prietenul meu a luat totul, a spus Brick, scuzându- și în inima lui Day pentru minciună.
- Și unde s- a dus prietenul tău?a întrebat Day din nou.
- De ce l- aș lăsa pe prietenul meu să stea? Dacă află că ești fratele lui Night va veni și mă va întreba ce îi voi răspunde?continuă Brick.
Day se uită la Brick, dar nu mai spuse nimic.
- Ai mâncat încă? a întrebat Day.
- Hmm, răspunse Brick.
- Atunci să mergem să cumpărăm niște provizii înăuntru, pentru că proviziile apartamentului sau epuizat, a spus Day pe un ton plat.
- Hmm , a răspuns Brick înainte de a se ridica și de a merge spre mall- ul Paragon cu Day.
- Hei, de ce nu împingi căruciorul singur?a mormăit Brick în timp ce împinge căruciorul în culoarul de la băcănie din spatele lui Day.
- Sunt leneș, spuse Day scurt, în timp ce lua crema de duș și o verifica.
Brick la insultat pe Day din spate fără să scoată un cuvânt, iar când Day sa întors, chipul lui Brick era încă de parcă nimic nu s- ar fi întâmplat.
- Ce este?l- a întrebat Day pe Brick.
- Nimic, răspunse Brick repede.
- Ei bine, ce marcă de cremă de duș ai de gând să alegi? a spus Day, tresărind de confuzie.
- De ce aș alege? a întrebat Brick.
- Hei, dacă nu alegi, de unde să știu ce folosești? Îl folosești pe a mea chiar acum, nu? În cazul în care vrei să folosești marca ta preferată, o pot cumpăra , a spus Day ferm.
Brick este surprins, deoarece Day pare să- i pese mai mult de el și asta îl face pe Brick să se simtă mai bine.
- Atunci poți să mă urmezi și să împingi căruciorul, eu aleg ce am nevoie , a spus Brick.
Înainte de a pune coșul de cumpărături jos pentru a- l lăsa pe Day să- l împingă. Silueta înaltă respiră adânc, dar era gata să împingă căruciorul și să- l urmeze pe Brick.
- Crezi că acest brand este bun? a întrebat Brick în timp ce mergea să aleagă șamponul cu Day.
- L- ai folosit vreodată? a întrebat Day la care Brick a clătinat din cap.
- Niciodată, dar le- am văzut pe femeile din grupul meu vorbind despre cum este bine de utilizat și părul devine moale , a spus Brick.
- De unde știi că e moale? a întrebat Day pe un ton normal.
- Nu știu, tocmai i- am auzit vorbind , a spus Brick, ținând ambele mâini o altă marcă de șampon, pentru că Brick ezita.
- Orice vrei, grăbește- te și alege. Mi- e foame, ai mâncat deja orez și nu simți nimic, dar încă nu am mâncat nimic, a spus Day.
- Calmează- te, rămâi foame, a spus el elocvent înainte de a pleca să cumpere mai multe articole, apoi să plătească.
- Ei bine, am să vă întreb, de ce cumpărați rechizite, lichide, șampon și pastă de dinți în pachete mari? a întrebat Brick.
- De ce întrebi, ești prost?a spus Day încruntat la Day. ce caramida
- Locuiesc cu altcineva. Dacă cumpăr un pachet mic, totul va dispărea repede și mi- e prea lene să ies și să cumpăr așa ceva des, a spus Day înainte de a se întoarce să se uite la prețurile pe care funcționarul le introducea în aparat.
Auzind asta, Brick a rămas ușor uluit și palidă.
- Oh, stai, spuse Day, oprindu- l pe funcţionar înainte de a ridica câteva lucruri de la tejghea şi întorcându- se spre Brick.
- A cui este acesta?a întrebat Day, zâmbind când a văzut o pungă mare de chipsuri, ciocolată, două bomboane mari și alte gustări pe care Day nu le luase, așa că l- a întrebat pe Brick.
- Este al meu, mi- e prea lene să merg la cumpărături la apartamentul tău. Așa că o voi cumpăra și o să- mi fac stoc, a spus Brick încet.
- Sunt utile, aceste gustări, spuse Day sarcastic.
- De ce te plângi? Pot să plătesc singur, a spus Brick, încercând de asemenea să fure punga cu gustări din mâna lui Day pentru a- l plăti el însuși, dar Day l- a împiedicat și a dat- o personalului pentru a fi taxat și el.
- Nu vorbi prea mult, voi plăti pentru asta. Dacă scoți sandvișurile chiar acum, vei pierde timpul următoarei persoane la coadă ,a spus Day, întorcându- se să plătească.
Brick și- a încrețit în secret nasul.
Când plata a fost finalizată, cei doi s- au dus la mașină. Apoi Day l- a dus pe Brick înapoi în apartament și s- au ajutat reciproc să ducă articolele cumpărate în cameră.
- Iată- te , strigă vocea cuiva în timp ce urmăreau mașina lui Day de la mall până la apartament.
Comentarii
Trimiteți un comentariu