Capitolul 5 ☆

 Capitolul 5 ☆

  Shane a intrat în sala de jocuri, situată la etajul superior al mall-ului, scanând zona cu privirea pentru a-și găsi ținta. În momentul următor a observat o mulțime adunată în jurul unui aparat de joc de dans, aclamând tare. Kit dansa cu toată energia, iar pe fața lui se putea observa un amestec de concentrare și energie pură. A terminat dansul cu un scor bun și a câștigat o rundă gratuită. Mulțimea a izbucnit în urale și aplauze. Kit s-a întors spre spectatori, dar s-a oprit când l-a văzut pe Shane. A zâmbit, a dat din cap și l-a invitat să i se alăture. Altcineva s-a ridicat în schimb pentru a concura, iar noul sosit a clătinat hotărât din cap. A început următoarea rundă. Noul concurent era destul de bun, dar cu abilitățile sale extraordinare de dansator, Kit a obținut un alt scor impresionat. Mulțimea a devenit și mai entuziasmată. Shane era uimit. Același tip care nu putea rezolva o problemă de bază la matematică, devenise starul sălii de jocuri, atrăgând aplauze și admirație într-un loc plin de străini. Tânărul simțea că el,care avea o medie perfectă întotdeauna la școală, nu fusese niciodată privit cu acest tip de admirație. Cu cât privea mai mult, cu atât simțea mai mult un amestec de resentimente și invidie. Nu din cauza abilităților de joc ale lui Kit, nici din cauza punctajului sau a aplauzelor ci din cauza privirii din ochii tânărului. Era privirea cuiva, care se bucura cu adevărat de ceea ce făcea, iar Shane nu avusese asta niciodată.

    A oftat și s-a uitat în jur, la sala plină de jocuri, repetând în gând aceeași întrebare pe care Kit i-o pusese odată. ,,Știu măcar cum se scrie cuvântul distracție?” În zadar a încercat să găsească un răspuns, pentru că nu exista nici unul. Tânărul a decis să caute unul indiferent de consecințe sau costuri. Shane a respirat adânc, a intrat în arcade, a încărcat 200 baht pe o cartelă și a început să încerce diferite jocuri, pentru a vedea dacă exista unul de care să se bucure cu adevărat. Dar indiferent ce juca, Shane continua să piardă. A ratat fiecare lovitură la meciul de baschet, a fost eliminat din prima etapă la jocurile bazate pe noroc și se simțea ca și cum ar fi risipit banii degeaba. În cele din urmă, a ajuns la o mașină cu gheare. După mai bine de zece încercări, încă nu câștigase nimic. În tot acest timp, Kit a privit de la distanță. Când l-a văzut pe tânăr scanând încontinuu cardul și încercând din nou și din nou să prindă o jucărie de pluș, s-a apropiat îngrijorat.

-Cât ai cheltuit? Ai pierdut o grămadă de bani, deja.

-Oh, doar banii pe care părinții tăi i-au plătit ca avans. A răspuns Shane, încercând să ascundă adevărul. În realitate, cheltuise câteva sute de baht.

-Lasă-mă să încerc. Kit l-a împins ușor pe Shane într-o parte și a luat maneta mașinii cu gheare. A țintit cu atenție, apoi a apăsat cu încredere butonul. O singură încercare și a prins jucăria. Shane era uimit, în timp ce Kit a strigat plin de entuziasm. S-a aplecat, a luat repede plușul din locul pentru premii și l-a întins spre tânăr.

-Vezi? Nu este atât de greu.

Shane a oftat s-a întors și a plecat, evident enervat. Kit s-a grăbit după el, ridicând jucăria de pluş pentru a se lăuda.

-Priveşte! Nu este drăguț? Da... Kit a observat starea de spirit a lui Shane şi a făcut o pauză.

-Încă ești supărat pe mine, nu?

-Nu... Oricum. Uită de asta.

-Atunci să mergem să luăm înghețată. Răsfățul meu. Kit a atârnat un braţ în jurul umărului lui Shane și l-a tras spre el, deplasandu-se împreună. Kit şi Shane stăteau față în față savurându-și înghețata. Văzând că tânărul mediator părea puţin mai relaxat, Kit a decis să întrebe direct.

- Deci, ce se întâmplă cu tine? Tonul lui Kit era sincer, îngrijorat şi curios. Shane s-a uitat la el, s-a gândit o clipă şi în cele din urmă s-a decis să vorbească.

-Ai avut dreptate... Chiar nu ştiu cum să scriu cuvântul distracție.

- Ce naiba? Kit a clipit, confuz de direcția în care se îndrepta Shane cu discuția, dar tânărul a continuat:

-Am jucat o grămadă de jocuri... nu am câştigat niciunul.

-Stai, deci crezi că trebuie să câştigi ca să fie distractiv? Shane l-a privit din lateral, evident enervat. Dar Kit a răspuns, zâmbind.

-Nu fi atât de nerăbdător. Rămâi calm. Exersează mai mult și vei câştiga în cele din urmă. Tânărul a înghețat. Era exact acelaşi lucru pe care i-l spusese el odată lui Kit. Dar acum, să audă asta din gura lui, cu acea privire calmă şi sinceră în ochi, nu se simțea deloc batjocoritor. S-a simţit... reconfortant.

-Replica asta sună familiar, știu. Am spus-o pentru că mi-ai spus-o chiar tu. Amândoi au zâmbit slab. Era prima dată când îşi zâmbeau unul celuilalt din suflet, fără resentimente. Cu doar câteva ore în urmă, Shane voia să-l omoare, dar acum simţea ceva, un sentiment neașteptat de cald în legătură cu Kit.

.....

 Shane citea când telefonul său a afișat brusc o notificare. L-a luat și a văzut o fereastră pop-up pe ecran, Kithad i-a trimis un mesaj: „Ne vedem mâine”.

   Şi-a lăsat telefonul jos şi a zâmbit slab preț de câteva secunde. Chiar atunci, mieunatul unei pisici a răsunat prin cameră. Shane s-a întors și l-a văzut pe Kaiju frecându-se de picioarele lui. Habar n-avea când pisica s-a strecurat în camera lui, dar chiar și așa, nu s-a gândit să o de-a afară. În schimb, a luat-o în brațe, protector. Aceea a fost ziua în care Shane a ales să-și deschidă inima, simultan, către două ființe: o pisică și cineva special.๑⁠˙⁠❥⁠˙⁠๑