CAPITOLUL 10

- Deci, mergi la școală mâine? Ai urme pe tot corpul , a întrebat Nick, uitându-se la Brick.

- Nu voi merge o zi sau două, oricum nu există examene momentan. Îți cer să mă ajuti cu orice sarcini la care ni le atribuie profesorul pentru mine, i-a spus el lui Nick.

- Deci ce ai mâncat?a întrebat din nou Nick și Brick nu a putut decât să scuture din cap în timp ce Nick ofta.

- Vorbești serios? Hai, o să sun și o să comand ceva de mâncare aici. Când se întoarce nenorocitul ăla? a întrebat Nick.

- Nu știu... dacă le găsește,..cred că nu se va întoarce, va trebui să se ocupe de treburile lui acasă , a răspuns el.

-+Oh, bine. Lasă-mă să stau cu tine , bine? a spus Nick.

- Dar dacă se întoarce și te vede, mă tem că va fi foarte sălbatic , a spus el.

- Ce naiba? Nu cred... nu se poate...nu va fi asa. Cred că ți-e prea frică de el, spuse Nick furios.

— Tu nu ești eu, așa că nu știi, Nick, răspunse Brick sumbru.

Nick se uită o clipă la prietenul său, înainte să ofte.

- Hm… îmi pare rău… hai să mâncăm ceva deocamdată, ca să ai puterea să te lupți cu nenorocitul ăla , a spus Nick înainte de a suna să comande o pizza.

În timp ce ei așteaptă, Nick își invită prietenul să vorbească continuu până sosește pizza, după un timp a sosit pizza, așa că Brick se așează și mănâncă cu Nick.

- Brick, ce faci?a întrebat Nick.

- Ce? a întrebat Brick, uitându-se la prietenul său.

- Te-am văzut stând și uitându-te la telefonul tău de mai multe ori. Pe cine vrei să suni? a întrebat Nick curios pentru că și-a văzut prietenul de ceva vreme.

- Uh… vreau să știu dacă Day l-a găsit pe Gear sau nu, a spus Brick.

- Vrei să-l spui pe nenorocitul ăla, nu? a întrebat din nou Nick, Brick a dat din cap.

- Dacă vrei să suni, sună-l. O să duc vasele murdare în bucătărie pentru tine , a spus Nick, înainte să se ridice și să ducă singur farfuriile și paharele în bucătărie.

Brick ridică cu ezitare telefonul înainte de a se hotărî să-l sune pe Day.

(- Ce?) vocea lui Day a răsunat la scurt timp după ce a așteptat apelul.

- Uh... păi..., Brick nu știa cum să înceapă.

(- Spune ceva!) a spus Day cu voce tare la telefon, cu un umor necăjit, făcându-i și pe Brick să devină iritat.

Brick închide imediat revoltat.

- Ai sunat?Nick a ieşit din bucătărie şi a întrebat.

- Nu am sunat , a mințit Brick primul.

- Ce sa întâmplat? a întrebat din nou Nick când a văzut expresia celui mai bun prieten al său.

- Nimic, te întorci? l-a întrebat pe prietenul său.

- Ce? Mă fugărești?! a strigat Nick.

- Nu te dau afară, vreau doar să merg la culcare, dar dacă tot nu vrei să te întorci, poți să te uiți la un film mai întâi, a spus el pe un ton normal.

- Nu, dacă dormi și nenorocitul ăla se întoarce, mă va vedea și o să fie foarte rău pentru tine. Cred că ar fi bine să mă întoarc. Dacă ai nevoie de ajutorul meu, sună-mă , a spus Nick.

- Hm, bine, mulțumesc. Dacă nu ai fi venit azi, mi-ar fi zdrobit ,a spus Brick, înainte de a merge spre ușa de ieșire cu prietenul său, apoi a revenit în dormitor.

*Trr....Trr... Trr*

Telefonul lui Brick sună când era pe cale să se întindă pe pat. O mână subțire a ridicat telefonul pentru a privi și s-a încruntat puțin înainte de a apăsa butonul de resetare.Răspunde

Brick a tăcut și nu a spus nimic, așteptând să audă țipetele de la cealaltă parte pentru că Brick știa că Day va suna din nou.

(- De ce ai încheiat apelul, Brick?!)a fost adevărat ceea ce a presupus Brick când Day a strigat imediat.

— Am făcut un apel greșit, răspunse Brick scurt.

(- Pe cine aveai de gând să suni?! Nu mă deranja acum... a trebuit să pierd timpul parcând să te sun din nou... și doar să aflu că ai greșit apelul?! a strigat Day. .

- Te vei întoarce? a întrebat Brick imediat după ce a auzit asta.

(- Da!!) a răspuns Day.

- L-ai văzut pe Gear? a întrebat Brick, uitând imediat că Day l-a jignit.

(- L-Am văzut.... Nu trebuie să-ți faci griji pentru prietenul tău, nu este mort) a spus Day făcându-l pe Brick șocat imediat să audă asta.

- Ei bine, ce zici de fratele tău?a întrebat el din nou.

(- L-am adus înapoi cu mine. A trebuit să parchez la o benzinărie ca să te pot suna, așa că spune-mi ce este?!)a spus el, făcându-l pe Brick să afle că Day nu vrea ca Night sa stie.

- Și când te-am sunat pentru prima dată? a întrebat el.

(- Eram în mașină cu fratele meu stând chiar lângă mine, dar acum pot să vorbesc cu tine)a spus Day.

- Deci ai căutat un loc unde să parchezi doar ca să mă suni?a întrebat el, simțindu-i inima bătând cu o senzație ciudată.

(- Oh, da!! Bine, poți să-mi spui pe cine vei suna? Day îl certa pe Brick, dar silueta zveltă se lăsă pe spate, cu inima bătând cu putere.

- Nu... eu... aveam de gând să te sun, dar din moment ce ai țipat la mine, am crezut că ești într-o dispoziție proastă, așa că am crezut că nu vrei să vorbești, așa că am închis telefonul.

Brick nu știa ce l-a inspirat să-i spună lui Day, a făcut doar cealaltă parte să tacă.

(- Dacă nu aș fi vrut să vorbesc cu tine, nu aș fi răspuns la telefon. Ce e cu tine, învață să gândești, nu ai fost atât de bun să te gândești la trecut?) a întrebat Day înapoi.

- Deci, nu poți să-mi vorbești frumos sau trebuie să țipi la mine tot timpul când sunt cu tine? a răspuns el.

Încercase să-i vorbească frumos cu Day, dar se pare că cealaltă parte este încontinuu supărat și răvășit.

(-+Ce se întâmplă cu mine? De ce trebuie să vorbesc frumos cu tine?) a întrebat Day din nou, lăsându-l pe Brick fără cuvinte.

De fapt, Brick încă nu știa care este statutul lui sau este cu adevărat prizonierul lui Day?

- Nu am altceva despre ce să vorbesc, atâta tot, vreau să dorm, spuse el încet.

(- Ce? Nu fi prost acum Brick, sunt într-o dispoziție proastă) a spus Day, deoarece el însuși nu știa de ce de fiecare dată când vorbea cu Bick, se înfuria.

- Ești mereu într-o dispoziție proastă! Nu ai fost niciodată într-o dispoziție bună ca toți ceilalți, mai este ceva pe care vrei să-l blestești? Întotdeauna îi certați pe toți!! țipă Brick nerăbdător.

(- Gura ta este atât de bună. Lasă-mă să mă întorc mai întâi, asta-i tot.) Day a terminat de vorbit și a închis imediat apelul.

Brick s-a uitat la telefonul din mână înainte de a se întinde neglijent pe pat.

- Ești o persoană fără inimă, ticălosule!... ticălosule!.. ticălosule!, woah! strigă Brick, neștiind ce să spună.

După ce Brick s-a certat singur, a adormit din nou. Dar a trebuit să se trezească când a auzit soneria din fața camerei.

Brick a părăsit dormitorul și a deschis ușa o crăpătură doar pentru a afla că era un personal de livrare de mâncare dintr-un restaurant de undeva.

- Ce este? a întrebat Brick uitându-se la ceasul de pe perete care scria ora 1.

- Cineva a comandat să se aducă mâncare în această cameră, iată-o, a spus funcționarul, întinzându-i lui Brick nota de plată.

- Dar nu am comandat, a răspuns el, nedumerit.

- Persoana care a comandat a semnat numele lui Day și apoi a plătit, doar semnați pentru el , a spus din nou funcționarul.

Brick a citit numele și când a văzut că Day chiar a comandat-o, a semnat și a primit mâncarea de la personalul din cameră.

*Trr... Trr... Trr*

Telefonul lui Brick a sunat, așa că a pus lucrurile mai întâi în bucătărie, apoi s-a dus să apuce telefonul pentru a răspunde la apel.

- Ce este? a răspuns Brick încet și apoi s-a întors în bucătărie.

(- Te-am sunat să-ți spun că nu dorm în apartament în seara asta.) spuse Day în telefon.

- Hmm, răspunse Brick scurt.

(- Ți-a adus cineva mâncare?), a întrebat Day din nou.

Brick nu s-a putut abține să nu fie surprins de tonul calm al lui Day.

— Tocmai a predat-o, răspunse Brick scurt, ca de obicei.

A fost surprins să vadă cutiile și modelele frumoase de hârtie care veneau pe pungile cu alimente. Scoase cutiile din pungi pentru a le deschide pentru că Brick simțea că asta îi plăcea să mănânce.

(- O, mănâncă ce am comandat mai întâi. Cât despre tort... mi-am dat seama că l-ai terminat pe tot seara trecută) vocea feroce a lui Day a răsunat din nou împreună cu Brick care deschidea cutia pentru a privi.

Plăcintă cu fructe în față, asta l-a făcut pe Brick să se simtă amețit.

- Ai comandat-o? a întrebat el entuziasmat.

(- Îți spun din nou, NU-mi spune că ai terminat totul în seara asta), a spus Day cu o voce fermă.

- Da, știu, a răspuns el aproape instantaneu.

(- Mâncați mai întâi, apoi mâncați prăjitură. Dacă nu mâncați orez, nu vă așteptați să puteți mânca din nou prăjitură a doua zi.) Zise din nou Day.

Brick a zâmbit mulțumit să aibă desertul lui preferat.

- Știu, ce altceva ai de gând să ceri? mormăi el ca răspuns.

("............."), Day nu a răspuns, făcându-l pe Brick să se simtă ciudat în inima lui.

- Ai’Day ,la strigay Brick pe Day

(- Ce?) a răspuns Day pe un ton plat.

- Ce faci?a întrebat el, cu vocea tremurândă pentru că, în mod normal, Day nu era niciodată atât de calm, el se certa mereu cu Brick, dar Brick auzea doar oftatul lui Day făcându-l pe Brick să creadă că ar putea fi o problemă cu Night.

(- Îl vreau) a răspuns Day pe un ton serios.

Brick a fost surprins să audă asta.

- Idiotule, nenorocitul înfierbântat, îl vrei în fiecare zi? Gata, o să mănânc orezul!! a țipat Brick când fața i s-a înroșit, apoi a închis apelul.

- Uh... Eram îngrijorat pentru el, dar el doar a spus asta... își spuse înainte de a se opri când se gândi la cuvântul pe care îl spusese.

- Sunt îngrijorat pentru el? De ce m-am gândit asta? Brick, mănâncă, mănâncă, mănâncă. E timpul să mănânci , a țipat Brick singur înainte de a începe să mănânce mâncarea lui Day. pe care o comandase

După ce Brick a încheiat apelul, Day s-a întins pe canapeaua din camera de zi din propria lui casă, apoi și-a pus mâna pe propria frunte.

Cuvântul „vrei” din ziua aceea...„Nu este că simt nevoia să facă asta”. Doar că Day nu știa cum se putea împinge. Chiar acum eram prea stresat ca să se gândească la altceva, pentru că se gândea doar la cum ar trebui să-și trateze propriul frate mai mic.

Day nu știa cum să facă față.

Day a comandat ieri livrare de mâncare pentru Brick. Silueta înaltă nu l-a mai sunat a doua zi, ceea ce l-a stârnit pe Brick.

- Crezi ca nu ma plictisesc deloc? Trebuie sa fiu singur intr-o camera ca asta , a bolborosit el dupa ce a dormit si a văzut cateva filme.

Dar Day nu părea deloc ca vrea să îl sune sau să se întoarcă în apartament. Brick apucă din nou telefonul pentru că nu știa de câte ori pe zi îl apucase.

- Wow... vreau să merg acasă, vreau să ies și să văd lumea exterioară. Nenorocite, cum ai putut să mă lași singur în cameră... Brick se zvârcoli pe canapea înainte de a se hotărî să o sune pe Day.

Brick a trebuit să aștepte un timp până ce cealaltă parte a răspuns la apel.

(- Ce?) a răspuns Day la telefon de la

un mod de tăiere.

Auzind vocea lui Day, Brick a uitat ce avea de gând să spună.

- Uh...uh...ei bine ,a vrut Brick să se plesnească chiar acum.

(- Ce?) Day a întrebat din nou, cu

vocea lui cea mai întunecată.

- Deci... pot să merg acasă? a ezitat să întrebe.

(- Crezi că din cauza stării tale, părinții tăi nu se vor întreba ce s-a întâmplat cu fiul lor? a întrebat Day încet.

- Nu vor… Mă plictisesc, cel puțin vreau să mă plimb sau mă lași să stau așa singur în camera ta? a spus el pe un ton sumbru.

(- De ce vrei să ieși atât de mult?! Nu vei muri!! Nu te poți abține?) a întrebat Day cu voce tare.

Brick s-a încruntat când a auzit asta.

- Ei bine, nu vreau să fiu aici singur!! a strigat el înapoi.

Începea să se simtă mult mai pretențios în aceste zile.

("*Supin*... în fiecare zi ești o durere în fund) s-a plâns Day, Brick a tăcut.

(- Diseară la 22:00 vino la mine acasă, dacă nu vrei să fii singur stai cu mine) a spus Day.

Brick a fost uimit să audă asta.

- Dar fratele tău? a întrebat el imediat.

(- Fratele meu trebuie să fi adormit până atunci. Oricum vei părăsi casa mea la 5 dimineața, a spus Day.

Brick tăcea.

- Ce?! Mă vezi ca pe o curvă?! Cum poți să mă lași înapoi singur!?strigă Brick cu o durere adâncă în inimă.

(- Nu este același lucru?) a răspuns Day. Brick a fost uluit să fie comparat așa.

- Dacă spui că sunt genul ăsta de persoană, nu te va deranja dacă merg să caut mai mulți clienți, probabil că e în regulă , a spus el sarcastic.

(- Du-te și află... cu siguranță vei întâlni clienți în lumea următoare) a spus Day amenințăndu-l.

— Nu voi merge la tine, spuse el.

(- De ce, nu ai vrut să fii singur?) l-a întrebat Day.

- Nu-mi place să iau un taxi singur... Și nu am mașina mea ,a țipat Brick, pentru că în mod normal nu-i plăcea să ia un taxi singur.

(- Ești elev de școală primară? De ce nu îndrăznești să iei singur un taxi?) a întrebat Day cu o voce aspră.

- Nu stiu, nu mă duc, pot să fiu singur!! Stai cu fratele tau mai mic, asta-i tot!!striga el din nou simtindu-se insultat. Brick însuși nu a vrut să continue să răspundă de ce se simțea rănit și jignit de Day.

(- Uau!! Ești enervant!!) a strigat Day înainte de a termina apelul.

Brick rămase nemișcat.

- Tu ești cel enervant, idiotule!! De ce trebuie să stau și să-mi pară rău pentru tine?... La naiba!! Îmi vreau masculinitatea înapoi...!! De ce trebuie să stau și să mă simt rănit ca un femeie?

S-a ridicat și s-a înjurat furios. Nu știa ce să facă în continuare, așa că a continuat să se uite la filme.

- Trezește-te, sau vei continua să dormi? O voce profundă a sunat cu un ușor impact pe fața lui, făcându-i pe Brick să deschidă încet ochii pentru a se trezi. Înainte de a tresări, se ridică în grabă și se așeză.

- Ai’Day , a rostit Brick numele figurii înalte care stătea lângă canapea, cu fața nemișcată.

- Oh, sunt eu. Dormi ca un mort, dacă o persoană intră în cameră și nu știi asta, îți va tăia gâtul ca să te omoare , spuse Day încet.

Chipul lui Brick era îmbufnat.

- Hoțul nu ar îndrăzni să intre în camera ta. Ești prea puternic, a spus Brick.

-Deci, ce faci?

- Du-te să faci un duș și să-ți schimbi hainele, ai doar 20 de minute, a răspuns Day, dar i-a dat un ordin siluetei zvelte.

Brick se întoarse spre ceas pentru a vedea că era după zece.

- Unde mergem? a întrebat el.

- Cine nu poate merge singur cu taxiul? Am venit să te iau, grăbește-te. Nu vreau să-l las pe fratele meu acasă prea mult timp ,a spus Day.

Brick a fost surprins să audă asta.

- Hm, ai venit să mă iei? a întrebat el din nou.

Day se uită în gol la Brick.

- Păi, vreau să știu de ce ai venit să mă cauți? Ai spus că sunt enervant, nu? a spus el indignat.

-Ce fel de idiot ești? Vorbești de parcă ai fi jignit de mine, du-te repede la un duș!! a spus Day.

- Și dacă nu mă duc? a răspuns el.

Day ridicase mâna, așa că Brick și-a ridicat în grabă și mâinile și s-a lăsat șoc, dar Day nu l-a plesnit.

- Nu am de gând să-ți fac nimic. Du-te să faci un duș și nu vorbi prea mult!!ordonă din nou Day.

Așa că Brick s-a ridicat și a intrat în dormitor. Era oarecum bucuros că Day venise să-l ia pentru că lui Brick nu-i plăcea să ia singur un taxi.

Brick a făcut un duș, și-a schimbat hainele și, după un timp, s-a urcat în mașină și au mers direct la casa lui Day.

- Ai mâncat ceva? a întrebat Day încet.

- Nu încă ,a răspuns Brick, așa că Day a parcat mașina în fața unui 7-Eleven.

— Du-te jos și cumpără-l singur, te aștept în mașină, spuse Day, iar Brick îl privi încurcat, întrebându-se dacă uitase că avea cicatrici pe tot corpul.

Silueta zveltă a mers să cumpere mâncare la Seven, câțiva oameni întorcându-se să se uite la el, deoarece avea urme de-a lungul brațelor și pe gât.

— P'Brick, strigă o voce.

Brick se întoarse să se uite, puțin surprins când și-a văzut ultimul iubit. Înainte să plece cu Day, ea și el nu se despărțiseră încă.

— Uh... Nong Jang, ce coincidență, îi răspunse Brick cu mâna, uitându-se nervos la mașina lui Day care încă era în gol, așteptând afară.

- De ce este P’Brick așa? Mă înșeli cu altă femeie? Cine a făcut aceste semne? Femeia i-a îmbrățișat brațul lui Brick și a întrebat imediat furioasă.

- Uh... Nong Jang, e mai bine să mă lași pe mine primul ,a spus Brick, în timp ce îi îndepărta mâna femeii de pe brațul său.

- Jang nu te lasă să pleci, a venit doamna aceea? Unde este? a întrebat femeia, căutând persoana care ar fi putut veni cu Brick.

Brick a târât în grabă femeia, ca să evite privirea lui Day .

- Jang, n-am venit cu alte femei nicăieri, dă-mi drumul, nu ți-e rușine că alți oameni se uită la tine? a spus el furios.

Fete ca acestea, Brick s-a culcat cu ele doar de distracție, nu prea se gândea la un viitor cu ele.

- Jang nu este jenată! Phi nu mă contactează deloc și tu doar te joci cu alți oameni. Așa că explică-mi chiar acum, P'Brick , a spus fata.

Brick oftă obosit înainte de a îngheța când văzu o siluetă înaltă care stătea nemișcată în spatele fetei.

- Există atât de multă mâncare de mâncat, de ce nu poți alege repede? a spus Day cu voce tare.