CAPITOLUL 26

 - Elan Thorpe! Stai numai să te găsesc… o să te strâng de gât până o să-ți înverzească fața!, repeta Lanine, furioasă, în timp ce își îndesa hainele într-o valiză voluminoasă.

Dar cum nu putea renunța nici la bijuterii, nici la diamante sau rochiile ei luxoase, oricât de plină era valiza, nu-i ajungea. Continuă să o îndese, cu disperare.

- Haide… haide, intră! se plânse, trăgând cu ambele mâini fermoarul.

În acel moment, mâna ei fu lovită brusc și smulsă de pe valiză. Își pierdu echilibrul și fu aruncată înapoi, rostogolindu-se prin cameră.

Mâna nu era una reală — era o proteză sofisticată, făcută să imite pielea adevărată.

După căzătură, mâna protetică se desprinse, căzând cu un sunet sec pe podea.

- La naiba! înjură Lanine printre dinți, grăbindu-se să o ridice și să o fixeze din nou la încheietură.

- Ce faci aici? întrebă Akara, intrând pe neașteptate în dormitorul luxos.

Silueta Omega, firavă, tresări.

- O… o rudă de-a lui Lanine e foarte bolnavă. Trebuie să plec urgent în Rusia... se bâlbâi ea.

Akara o privi calm, dar cu o tărie rece în ochi.

- Crezi că poți fugi atât de ușor? întrebă el, uitându-se la chipul ei frumos. Trecuseră ani, dar Lanine arăta la fel — aceeași frumusețe periculoasă care îl fascinase cândva.

- Nu înțeleg ce vrei să spui. Lanine n-a făcut nimic... rosti ea, cu glas slab. Ochii ei de smarald evitau privirea soțului. Buzele îi erau la fel de palide ca și fața.

BANG! BANG! BANG!

Focuri de armă se auziră în apropiere. Apoi, sunetul elicopterelor care zburau deasupra Castelului Suralai sfâșie liniștea.

Lanine sări și țipă, speriată, în timp ce Akara rămase nemișcat.

- Khun Aka... Khun Akara... vocea ei tremura. Se agăță de el, neputincioasă, încercând să îl vrăjească din nou cu parfumul dulce al feromonilor ei. Știa că, oricât de puternic ar fi fost, Akara nu putea rezista complet.

În interiorul camerei secrete subterane...

- Ia bara aia de fier... lovește-mă! strigă Ram către Blue Moon.

Durerea din rana recent deschisă de pe spatele său devenise insuportabilă. Îi împiedica transformarea. Iar corpul său voia să se transforme.

Ram nu-și dorise niciodată să ajungă aici. Își reprimase natura. Își injectase ani întregi doze de Wolfsbane.

Dar azi... n-avea. Și Noaptea Eternității începuse mai devreme decât estimase.

- La naiba! La naibaaa... Aaaaah!!!

Ram, care fusese mereu calm, impunător, expresiv doar prin priviri, acum țipa cuvinte dure, aproape obscene.

Se retrase departe de Blue Moon, încercând să-și controleze impulsurile.

Flăcările din interiorul corpului lui ardeau cu o intensitate sălbatică, făcând imposibil orice urmă de luciditate.

- Fugi, Moon... Te rog, fugi! strigă Ram, cu glasul distorsionat de durere.

Blue Moon stătea nemișcat. Inima îi bătea nebunește, dar nu pentru că îi era frică de Ram. Ci pentru că-l durea să-l vadă așa.

Își dăduse seama de mult că Stăpânul ura transformarea. Pentru că știa câtă suferință aducea. Își injectase ani la rând Wolfsbane, doar ca să o amâne.

Cum să-l abandoneze acum?

- Nu voi pleca... spuse tânărul Alpha, cu voce fermă.

- Pleacă!!! răcni Ram, vocea lui crescând, devenind aproape inumană.

Dar Blue Moon nu mișcă. Rămase în fața lui, cu ochii larg deschiși. Picioarele îi tremurau, dar inima nu ceda.

- Mai bine mor cu tine… decât să te las să suferi singur.

Un Prim Alfa care nu se transformase de zeci de ani și-și reprimase instinctele brute... era imposibil ca transformarea lui să semene cu a celorlalți. Blue Moon știa asta. Și totuși...

Nu voia să fugă.

- Voi rămâne cu Domnul meu. Nu plec nicăieri. Dacă nu sunt cu el... atunci unde să fiu? spuse Blue Moon, cu hotărâre.

Ram îl privi. Privirea lui, deși plină de durere, era sinceră.

- Dar... s-ar putea să nu mă pot controla... murmură el.

Blue Moon nu-i răspunse. Se apropie și îl sărută adânc, cu tot curajul pe care îl putea strânge. Dar Ram îl împinse brusc, trântindu-l pe podea.

Un strigăt de durere sfâșiată se transformă rapid în un răget sălbatic, profund, ce părea să spargă aerul din jur și să urce până la lună.

Blue Moon, șocat, se târî înapoi și apucă bara de fier, ținând-o aproape de el. Pentru a-l liniști, nu pentru a-l lovi.

Zgomote groaznice se auziră din trupul lui Ram. Crăpături de oase, mușchi zdrobiți care se rearanjau sub piele. Cămașa și pantalonii i se rupseră complet, incapabile să susțină forma în schimbare.

Ram auzea în urechi trosnetele propriilor oase. Simțea cum pielea i se sfărâma, arsă de un curent electric imaginar. Fiecare fibră, fiecare moleculă din corpul său ardea. Se năștea din nou.

Și din acel trup zdrobit... apăru altul.

Blue Moon trase aer în piept când văzu creatura care se ridica încet în picioare. Avea peste trei metri înălțime.

Picioarele masive erau străbătute de tendoane tensionate, iar din degetele deformate țâșneau gheare ascuțite. Nu mai era om.

Era un vârcolac.

Corpul tânărului Alpha începu să tremure. Transformarea lui Ram era cu totul diferită de cea a lui Franco — pe care îl văzuse cu propriii ochi... înainte de a-l ucide.

Această creatură avea urechi lungi, ușor arcuite, ochi de un auriu strălucitor, colți ascuțiți și un corp de trei ori mai robust. Trupul îi era acoperit de o blană neagră, lucioasă, care părea că arde ușor în întuneric. Mușchii sculptați îi ieșeau pe torace ca un rând de xilofon.

Picioarele lui erau uriașe. Coada, lungă, se legăna nervos dintr-o parte în alta. Feromonii degajați în atmosferă erau copleșitori. Blue Moon abia mai putea respira. Corpul îi luase foc pe interior.

- Ram... e un Prim Alfa perfect... puternic și grațios.

Un răget jos, continuu, se auzi din pieptul creaturii. Se ridică complet, apoi se întoarse cu încetinitorul spre Blue Moon, care rămăsese pe podea.

Un pas. Doi.

Răgetul crescuse.

- Stai! Stai, te rog! strigă Blue Moon, inima bătându-i în gât.

Cu cât se apropia creatura, cu atât colții îi străluceau mai tare. Blue Moon tremura. Instinctul îi spunea să fugă. Dar inima...

...inima îl făcea să rămână.

Ram sări.

Întregul trup uriaș se înălță deasupra lui. Blue Moon ridică bara de fier și o înfipse între el și chipul lupului.

Dar fălcile puternice ale lui Ram apucară bara și o rupseră în două, ca pe un pai.

- Domnul meu... Domnul meu! strigă el, cu glas frânt.

Tânărul Alpha spera din toată inima că Ram mai era conștient. Pentru că, în mod normal, chiar și atunci când un Prim Alfa se transforma complet în forma de vârcolac, conștiința lui rămânea.

Aceștia puteau vorbi, mânca, dormi... și chiar iubi — la fel ca un om.

Dar Ram... nu-și mai folosise corpul real de zeci de ani. Instinctele brute, neînfrânate, se eliberaseră complet. Iar el nu mai avea controlul.

Colții masivi se deschiseră larg, în timp ce o labă uriașă îl apăsă pe Blue Moon la podea.

Tânărul Alpha fu convins, pentru o clipă, că va muri.

Dar în loc de mușcătură, simți cum vârful unui nas fierbinte i se strecură sub guler, alunecând pe pielea de sub cămașa subțire.

O limbă lungă și fierbinte îl atinse, lăsând o dâră umedă care-l făcu să geamă involuntar.

Căldura, mirosul de feromoni... totul îl învăluia.

- Unde mă va duce această reacție…? se întrebă Blue Moon, înghițind în sec.

- Primii Alfa se transformă în Noaptea Eternă... dar motivul central rămâne același: reproducerea.

Gândul îl făcu să-și deschidă ochii larg, înspăimântat.

Hainele i se rupseră brusc, sfâșiate de ghearele ascuțite.

Blue Moon rămase nemișcat. Știa că n-avea cum să se împotrivească unei asemenea forțe. Ram era imens. Puternic. Cu o singură mișcare, îl putea zdrobi.

- Dacă nu îl trezesc... dacă nu-l fac să devină conștient… atunci...

Era singura opțiune. Trebuia să-i atingă sufletul, să-l aducă înapoi.

Cu ochii în lacrimi, dar cu o determinare liniștită, își ridică mâna tremurândă și o așeză pe obrazul aspru, acoperit de blană.

- Domnul meu... Ram... sunt eu... șopti.

Respirația grea a creaturii se opri o clipă.

- Vă rog... Domnul meu... vă rog, întoarceți-vă la mine.

Blue Moon închise ochii, simțind greutatea acelei ființe deasupra lui, dar fără să-și retragă mâna.

Dar era prea greu. Brusc, cele două picioare subțiri ale tânărului Alfa au fost susținute de mâinile late. Prime Alfa și-a folosit vârful moale al nasului pentru a se împinge împotriva corpului neted al Lunii Albastre. Apoi a început să inhaleze încet mirosul parfumat al corpului său până când obrajii stăpânului s-au încins de jenă. În acea clipă, limba lungă, subțire și umedă a început să tragă, lingându-i toată pielea. Până când acea limbă a ajuns în intimitatea tânărului Alfa. Care era complet umedă și alunecoasă.

 - Ușor, ugh....my Lord...ușor.

 Blue Moon era speriat și încordat. Nu știa dacă colții ascuțiți îi vor roade pielea moale. Dar era și o tulburare care se strecura în el. Nu știa dacă era din cauza feromonului Prime Alfa care dorea să se împerecheze sau pentru că el însuși era încântat de sexul sălbatic pe care i-l făcea Maestrul. O salivă transparentă îi curgea din pliul moale al orificiului. Limba groasă a Prime Alfa șterse acea salivă și o savură ca și cum un fluture ar fi găsit nectarul dulce al unei flori. 

- Ahh... 

- Da! 

Membrul tânărului Alfa s-a umflat pe măsură ce limba Stăpânului a împins-o în orificiul său, dimensiunea sa mare și lungă umplându-l cu toate sentimentele și emoțiile. Primul Alfa își mișca vârful limbii fluturând în interiorul lui. Blue Moon, care nu experimentase niciodată o astfel de bucurie, s-a contorsionat complet. 

- Ow...! 

S-a zvârcolit în cele din urmă când Ram și-a scos limba subțire din cavitatea moale și s-a dus să îi lingă membrul. Așa că în acel moment membrul lui Blue Moon a eliberat un jet limpede de apă din vârful său. Tânărul Alpha a oftat, dar înainte de a putea spune numele persoanei de mai sus, ochii săi frumoși au luat în considerare organele masculine care ieșeau din blana moale.

 '...Voi muri cu siguranță'.

 Acestea au fost primele cuvinte care au apărut în capul lui Blue Moon. Ram a apucat corpul tânărului Alfa, care era acum de câteva ori mai mic decât el. L-a răsturnat cu susul în jos cu o singură mână cu gheare ascuțite. Apoi și-a ținut propriul membru și l-a adus mai aproape, vizând gaura celuilalt. Blue Moon a tremurat de frică. Dar văzând agonia din ochii lui aurii, s-a întins și a apucat părul negru și moale din spatele lui, i-a ținut fața și a sărutat buzele frumoase care acum ardeau ca focul. 

- Din moment ce m-a ales, nu voi fugi

- Fă-o!, a spus tânărul Alpha, ridicându-și coapsele și desfăcându-i larg picioarele. 

Tânărul Alfa și-a mușcat gura și ochii i s-au lărgit, scufundându-se la pământ când un membru gigantic mult mai mare decât în mod normal i-a sfâșiat canalul îngust. Văzând că orificiul său nu era nici măcar la jumătate din mărimea capului membrului persoanei din spatele său, aproape că a leșinat. 

- Domnul meu... mă doare... domnul meu... gemu tânărul Alfa. 

Fața moale a Lunii Albastre se freca de antebrațele puternice ale Stăpânului. În timp ce Stăpânul se afunda mai adânc în canalul său fierbinte.

 - Aaaahh 

Acea parte a fost apăsată mai adânc. 

- Oh!!! Domnul meu, nu mai suport... Domnul meu. 

- De fapt, sunt deja mort. se gândea Blue Moon în timp ce se simțea amețit și fără suflare din cauza feromonilor intensi care fluturau prin cameră. 

Jumătatea inferioară îi era atât de dureroasă încât era amorțită, dar deodată mirosul mirului său preferat îi ajunse la nas. Ochii săi care erau plini de apă limpede, s-au uitat la persoana de deasupra și au observat că ochii furioși ai marii bestii dispăruseră. 

- Moon.... 

Un strigăt moale a venit dintr-o gură plină de colți ascuțiți. Palmele arzătoare cu gheare lungi au început să îi mângâie pielea mătăsoasă, ca și cum ar fi vrut să îl aline. O căldură mare s-a răspândit pe pieptul lui Blue Moon, înainte ca acesta să-și recapete încet respirația. 

- Um... 

Blue Moon a început să geamă slab în timp ce, după ce s-a relaxat, corpul său a început să își regleze mecanismele pentru a se adapta la imensitatea Prime Alfa. Faldurile delicate ale orificiului său roșu și vânăt au înghițit încet membrul mare și rigid, producând mucus limpede pentru a ajuta la lubrifierea acestuia. 

- Ah, corpul moale și neted a tremurat în timp ce canalul său îngust a fost îndesat complet de acel membru uriaș. Stomacul său plat a început să se umfle.

 Un geamăt scăzut a sunat ritmic din partea vârcolacului. Sfârcurile lui Blue Moon s-au ridicat brusc. Pe lângă faptul că se schimbaseră într-o culoare dulce, erau complet tari.

 - Aaaah... atât de puternic. 

A început tânăra Alpha în timp ce vârful capului membrului mare se dilata în locașul său moale. Nervii au tremurat până când stăpânul nu a mai putut suporta, eliberând un jet de lichid fierbinte care a umplut podeaua. Un geamăt scăzut a răsunat fericit, înainte ca cealaltă persoană să înceapă să se miște fără milă.

 - Domnul meu, așteaptă! Ahhh, Domnul meu.

 Frumoasa talie se legăna rapid de-a lungul sălbăticiei Prime Alfa. Aroma dulce a feromonilor care emanau din trupurile lor se amestecau unul cu celălalt, formând un parfum care le aprindea pasiunea. Senzualitatea arzătoare era acum mai intensă. Blue Moon gemu până când vocea îi deveni răgușită și dureroasă. Corpul său tremura ca niciodată. Întregul său corp s-a cufundat într-un piept puternic, plin de blană pufoasă și moale, făcându-l să își strângă accidental corpul pentru a se freca de cealaltă persoană. În plus, imensitatea care s-a prăbușit în canalul său a făcut ca creierul lui Blue Moon să devină complet alb. Ochii lui căprui se uitau în tavan în timp ce gura îi cădea deschisă, salivând. O făcuseră de câteva ori în acea noapte, cu blândețe și brutalitate. Dar Stăpânul nu a venit încă să termine.

 - Domnul meu, nu mai suport, a strigat Blue Moon. 

În timp ce era întins pe spate, mica lui gaură se dilata, dezvăluindu-și carnea roșie întinsă în interiorul ei. Cele două picioare lungi ale sale se întindeau până la crampe, în timp ce Stăpânul, care rămăsese în trup de lup, continua să intre și să iasă în acea mică gaură fără odihnă. 

- Hmm...hmmmm.

 A răsunat un geamăt scăzut, era satisfăcut în timp ce canalul moale îl sugea adânc, neschimbat. Mai întâi talia groasă a lui Alpha a fost retrasă și introdusă cât mai adânc posibil, până când vârful capului mare a lovit peretele moale. Acest act a făcut ca trupul moale al tânărului Alpha să se zvârcolească și să tremure iritat. O mână albă s-a ridicat și a frecat părul des al celuilalt, lăsând să iasă focul arzător care se acumulase în corpul său. 

- Ha, nu... nu... Domnul meu! 

Chipului frumos îi curgeau lacrimi din ochi. Așa că vârcolacul a lins-o înainte de a introduce o limbă lungă și subțire în cavitatea moale a gurii, absorbindu-i mierea dulce. Senzația de a-l săruta pe Domnul în acest trup îngrozea foarte mult inima Lunii Albastre. Cu cât colții mai ascuțiți se frecau de buzele gurii sale, inima tânărului Alfa bătea și mai repede. Dar chiar și cu acel act, Blue Moon nu se simțea deloc dezgustat, sentimentul pe care îl avea în acel moment era complet opus dezgustului. Pelvisul cu blană strălucitoare și catifelată se izbea de tânărul Alpha, alternând cu strivirea și frecarea pliurilor moi din interior. Tânărul Alfa închise ochii pentru că se simțea atât de confortabil încât aproape că uitase de strânsoarea din abdomenul inferior. Dar, pe măsură ce Ram se împingea înăuntru și în afară, ochii lui căprui s-au făcut mari.

 - Aaah....ahhh.... aaaaaahh...

 Buzele frumoase ale gurii lui roșii au scos un geamăt. Frumoasa talie a tânărului alfa se legăna în ritmul persoanei de deasupra, exact în timp ce Ram îi strivea și îi freca punctul sensibil în interiorul canalului său strâmt, la extrem.

 - Hmmmmm!!!!!! 

Un vuiet puternic a fost însoțit de eliberarea unui lichid gros și fierbinte, care a alunecat pe abdomenul mătăsos. Trupul tânărului Alfa tremura, în timp ce Domnul continua să încarce cu fervoare și fără oprire. O mână frumoasă a poposit pe abdomenul său bombat, întorcându-i ușor șoldurile pentru a-i permite Stăpânului să îi atingă toate punctele sensibile din el. 

- Um... um... Domnul meu. 

Frumoșii ochi căprui s-au lărgit din nou, în timp ce membrul uriaș din corpul său a început să se umfle. Era ca și cum niște umflături îl găureau înăuntru, făcându-l incapabil să îndrăznească să se miște. Tânărului Alfa îi era teamă că intestinele îi vor fi smulse complet. Ram îl înnodase pe Blue Moon deja de câteva ori, dar de data aceasta era diferit, deoarece cealaltă persoană se afla într-un corp care era ca un dar prețios de la strămoșii săi.

Blue Moon simțea că moare cu adevărat pentru că trupul său nu mai avea nicio putere, dar totuși a încercat să-și ridice mâna tremurândă și a mângâiat ușor pufurile moi de pe obrajii lui Ram. S-a târât ușor spre vârful acelui nas întunecat al stăpânului său... până când s-a confruntat cu privirea adâncă a frumoșilor ochi aurii, care erau acum plini de sentimente profunde...