CAPITOLUL 3

  Sorn se întoarse la etaj ca să- și schimbe pantalonii și să se spele pe mâini. Jun, care părea genul de persoană care face o greșeală pentru prima oară, stătea stingher, fără să știe ce să facă, așa că fu tras și el în cameră.

- Poartă pantalonii mei deocamdată. Ăștia au șnur, ar trebui să- ți vină, spuse Sorn, cotrobăind printre pantalonii lui de casă și aruncând o pereche către tânărul care stătea în mijlocul camerei cu mâinile tremurânde. Apoi intră în baie să se spele, iar când termină, îl văzu pe Jun stând exact în același loc.

- Ce naiba faci? Mișcă- te! Nu ți- e foame?

- N- nu... Ce naiba tocmai am făcut? Murmură Jun pentru sine. Pe măsură ce își revenea complet din starea de excitație, realiză că tocmai sărutase un alt bărbat și chiar îl ajutase să ajungă la orgasm cu mâinile lui. Ca și cum nu era de- ajuns, acea persoană era cineva pe care nici măcar nu- l suporta.

 Sorn aruncă o privire spre Jun, care părea complet derutat, cu o expresie de parcă era pe cale să izbucnească în plâns. Oare chiar îl sedusese pe băiatul ăsta până când și- a pierdut mințile masturbându- se?

- Jun! Ai Jun! Revino- ți. Doar m- ai ajutat, n- ai omorât pe nimeni. De ce ești așa șocat?

- Dar Phi, ești bărbat!

- Și ce dacă? E doar masturbare. Ce e așa ciudat în asta?

- E ciudat pentru că... pentru că... cine face așa ceva? E un lucru intim!

- Când ești cu iubita ta, o faceți împreună, nu? Nu văd ce- ar fi atât de privat, răspunse Sorn, lăsându- l pe Jun cu gura căscată, ca un pește pe uscat, incapabil să răspundă.

- Dar aia e cu o femeie, cu cineva pe care- l iubești! Dar asta este despre noi doi... spuse Jun, frecându- și capul tuns scurt, apoi intră în baie să se schimbe în pantalonii oferiți, fiindcă auzise ușa lui Win deschizându- se , semn că se trezise și probabil mergea în bucătărie.

Jun își spălă mâinile cu săpun la chiuvetă, privind la reflexia lui în oglindă. Sentimentul de mai devreme încă persista , se simțise al naibii de bine. Parcă încă mai simțea atingerea lui Phi Sorn, ca și cum nu se ștersese complet. Chiar dacă o parte din el se opunea și spunea că nu e ceva „normal”, nu putea nega cât de satisfăcut fusese de acea experiență.

Bang! Bang! Bang!

- Ce faci acolo, dormi? Dacă nu ieși, cobor eu primul! Sunetul loviturilor în ușă și vocea răgușită a lui Phi Sorn îl smulseră din gânduri. Sorn nu părea deloc jenat, dar... el era. Faptul că trebuiau să se privească în ochi după asta îl făcea pe Jun să nu știe cum să reacționeze.

🔸️Ai Jun! Cum ai putut să te lași dus de val în halul ăsta, încât să- ți pierzi simțul răului și al binelui?

Când ieși din baie, Sorn nu mai era acolo. Jun oftă, puse pantalonii în coșul de rufe al lui Win și coborî la parter. Din sufragerie se auzeau voci și râsete. La masa din seara aceea erau Hia Thai, Hia Champ, Win, el, Phi Sorn și două menajere.

Nota: Win este prietenul lui Jun.

Thai,este fratele lui Win.

Champ și Sorn sunt prieteni lui Thai....

Sorn și Jun,sunt eroi povești 😅

- Oh! A venit și Jun. Te doare stomacul? Ai Sorn a zis că ai zis ceva de o durere, întrebă Thai, trăgând un scaun lângă el, ca Jun să se așeze. Evident, fix în fața lui stătea Sorn , persoana pe care Jun voia cel mai mult s- o evite.

- Puțin, dar acum mă simt mai bine, răspunse Jun, evitând chiar și privirea curioasă a prietenului său. Măcar Phi Sorn acoperise povestea , altfel ar fi dat de bănuit. Curry- ul lui Hia Champ miroase demențial! Arată delicios, adăugă rapid, schimbând subiectul și concentrându- se pe mâncare, care- i făcea deja gura apă.

- Hai, începe și mănâncă, Jun. Am gustat mai devreme , e delicios! Champ ar putea fi bucătar! Spuse Sa, menajera care avea grijă și de copiii Chiang.

- Exagerezi, Phi Sa. Știu să gătesc puțin, dar nu sunt chiar atât de grozav, răspunse Champ modest, înainte să înfigă o chifteluță de pește în furculiță, ca să scape de jenă și să dea oficial startul cinei.

Sa și Mătușa Nim, cealaltă menajeră, începuseră să- i împărtășească lui Champ trucuri din bucătărie, iar el le asculta cu atenție. Între timp, Win și Thai se certau pe tema unei nunți din familie ce urma să aibă loc. Asta îl lăsă pe Jun să- și mănânce liniștit mâncarea, cu Sorn în fața lui la fel de tăcut.

Buf!

Jun simți o ușoară lovitură sub masă, în picior. Se uită în jur, dar toți ceilalți erau prinși în discuții și râsete, fără să- i acorde atenție, mai ales că el stătea la capătul mesei. Aruncă o privire pe sub masă, gândindu- se că poate trecuse vreun animal, dar casa nu avea animale de companie.

Ridică din umeri și puse în farfurie niște pui sărat făcut de Mătușa Nim, apoi luă o lingură mare de orez și începu să mestece mulțumit, fără să- și dea seama că devenise ținta privirii cuiva. De cealaltă parte a mesei, Sorn îl privea pe Jun, ale cărui obraji umflați de la cât orez îndesase în gură îl făceau să semene cu un hârciog. 

Sorn îl displăcea pe Jun încă de la prima întâlnire , tot ce făcea băiatul i se părea enervant. Și totuși, nu- și putea lua ochii de la el. Cu cât îl privea mai mult, cu atât simțea nevoia să- l tachineze, să vadă cum i se adâncește încruntarea aia constantă.

Buf!

De data asta nu mai fu o simplă atingere, ci un șut intenționat. Jun ridică imediat privirea spre singura persoană care putea fi responsabilă . Phi Sorn. Fața acestuia rămase impasibilă, dar ridică o sprânceană batjocoritor.

Jun nu lăsă provocarea să treacă nepedepsită. Din cauza șocului, îi căzuse puiul din gură, iar asta era de neiertat. Îi trase un șut înapoi, dar Sorn se feri ușor și se ridică să ia apă rece din frigider.

Gura lui Jun mormăia nemulțumiri, iar privirea ascuțită pe care i- o arunca era clară: îl certa în tăcere. Sorn zâmbi ușor, suficient cât doar Jun să observe, înainte să se așeze din nou la loc. Jun, deja pregătit, îi trase un șut zdravăn.

Poc!

- Auu!! Dar n- a fost Sorn cel care a strigat, ci chiar Jun. Lovise prea tare și nimerise fix piciorul scaunului. Durerea fu cumplită, făcându- l să lăcrimeze în timp ce își ținea piciorul.

- Ce s- a întâmplat? Întrebă Win, aplecându- se să se uite sub masă și văzându- l pe prietenul lui ținându- se de picior.

- Eu... naiba... doar mi- am întins piciorul că era amorțit și am dat din greșeală în scaun.

- Tâmpitule, zise Win, urmat de hohote de râs de la masă.

- Tâmpit. Să- ți zică tac- tu.

Nota...[insultă colocvială — folosită ca replică vulgară, exprimând enervare, nemulțumire sau dispreț.]

Zâmbetul satisfăcut al lui Sorn, că reușise să- l tachineze pe băiatul mai tânăr, dispăru imediat când Jun îi înapoie replicile în tăcere, doar mimându- le. Fața lui era schimonosită de durere, iar genele îi străluceau din cauza lacrimilor. Văzând asta, Sorn nu mai găsi nimic amuzant. Dusese gluma prea departe, iar acum Jun chiar era rănit.

În timp ce ceilalți erau absorbiți de povestea mătușii Nim despre fantomele din cimitir, Sorn a scos discret niște gheață din paharul său, a îndesat- o în tivul cămășii și s- a strecurat sub masă pe cât posibil de ascuns. Masa de sufragerie largă și lungă de la casa bunicii Yi era perfectă pentru a- și ascunde mișcările.

- Prinde!

Jun tresări când piciorul său a fost prins, surprins de senzația bruscă de frig. Și- a tras piciorul înapoi, apoi s- a uitat sub masă și l- a găsit pe Sorn ghemuit acolo, apăsând gheață înfășurată în cămașă pe piciorul vânăt al lui Jun.

- Hei! Phi Sorn! Sopti Jun, surprins. Furia pe care o simțise mai devreme a fost imediat înlocuită de șoc, care s- a disipat rapid.

- Consideră- l o răsplată pentru că m- ai ajutat mai devreme... spuse Sorn, aruncând o privire semnificativă spre zona inghinală a lui Jun. În momentul în care Jun credea că a reușit să uite de acel incident, fața i s- a înroșit din nou. A încercat să- și tragă piciorul, dar Sorn l- a ținut ferm pe loc.

În timp ce Sorn apăsa gheața pe locul vânăt cam tare, Jun a strâns din dinți pentru a înăbuși durerea. Orice s- ar întâmpla sub masă, nu trebuia să fie cunoscut de cei care stăteau deasupra. Dacă cineva ar fi aflat ce făcea Sorn, ar fi apărut inevitabil întrebări: de ce făcea Sorn asta? De ce permitea Jun asta? Și nenumărate „de ce”- uri.

- Unde e Sorn? Nenorocitul a dispărut pur și simplu, întrebă Champ, uitându- se în jur. Jun tresări, iar mâinile de sub masă înghețară.

- Unde a dispărut Sorn? Nenorocitul ăsta a dispărut brusc. Spuse Champ în timp ce se uita în jur. Jun se sperie și persoana de sub masă opri și ea mâna.

- Probabil a ieșit la o țigară. L- am văzut ieșind mai devreme, spuse Thai, ridicând din umeri, ghicind întâmplător. Jun expira ușurat când nimeni nu a insistat asupra problemei.

💚💚💚

- Alo? răspunse Jun somnoros, vocea lui grea de somn, deși ceasul digital de la noptiera lui arăta că era deja ora 13:00. Aruncă pătura de pe el din cauza căldurii, privind cu ochii mijiti spre aerul condiționat de peste cameră și oftând iritat. Je Poy trebuie să fi intrat să- l oprească pentru a economisi energie electrică, dar el tot își dorea aerul rece în timp ce dormea.

[„Ai Jun! Hia Thai ne duce la cumpărături azi!”]

- Unde la cumpărături? Sunt obosit, vreau să dorm, mormăi Jun înainte de a închide, starea lui de spirit făcându- l să nu aibă chef să meargă nicăieri. Stătuse treaz toată noaptea jucându- se jocuri cu prietenii după ce se întorsese târziu acasă.

Dar se părea că Win nu era pe cale să renunțe , sună din nou. Jun apăsă butonul de silențios, dar apoi apăru notificarea pentru un apel LINE.

- Bine! Nu merg! Îmi este somn! Și nu....

[„Hia Thai ne duce într- un club în seara asta.”]

Înainte ca Jun să- și termine tirada, Win îl întrerupse pe un ton calm. Dar acea singură propoziție fu suficientă pentru a- l trezi complet pe Jun.

- Merg! Merg! răspunse el fără ezitare. Cluburile de noapte erau interzise pentru cineva de vârsta lui, dar fructul oprit este cel mai dulce, nu?

Jun se grăbi să facă un duș și să se pregătească, deoarece Hia Thai îl lua la ora 15:00. Se îmbrăcă pentru a impresiona, adoptând un look tineresc elegant: blugi negri skinny rupți, o cămașă trendy cu mânecă scurtă în stil coreean, băgată parțial în pantaloni, cu primii doi nasturi desfăcuți pentru a dezvălui un piept palid care nu era tocmai musculos, dar totuși atrăgător. Accesoriză cu o brățară și asortă ținuta cu adidași înalți eleganți.

- Așa de aranjat, unde te duci? Se auzi o voce din spatele casei. Era Ko Nueng, aplecat din bucătărie cu o spatulă în mână. 

- Te- ai trezit târziu și acum pleci? Îți petreci prea mult timp cu prietenii tăi, Jun. Nu așteptă un răspuns; era destul de ușor de ghicit. Judecând după acest entuziasm, Jun probabil pleca să- l vadă din nou pe Win. 

„Ce este cu ei doi? Erau gemeni dintr- o viață anterioară?”

- Oh, tată! Nu- i văd des pe Win, Hia Thai și Hia Champ. Trebuie să profit la maximum, știi. Hia Thai ne scoate azi.

- Unde?

- În oraș, răspunse Jun vag, spunând cel puțin parțial adevărul pentru a evita să se simtă ca și cum și- ar minți direct tatăl.

Claxon Claxon

Sunetul unui claxon de mașină îl făcu pe Jun neliniștit, nerăbdarea lui de a pleca fiind vizibilă pe toată fața. Ko Nueng decise să iasă și să verifice, curios dacă Jun mergea într- adevăr cu Thai.

- Bună , Ko Nueng! Am venit să- l iau pe Jun pentru puțin timp. Salută Thai politicos, ieșind din mașină pentru a arăta respect față de bătrân, care era un prieten al tatălui său.

Ko Nueng dădu din cap, încă ușor sceptic în legătură cu locul unde se îndreptau, dar avea încredere că Jun era un copil bun și că Thai avea grijă de el.

- Spune- i să mănânce cum trebuie, Thai! Tot ce face este să- și doarmă viața. Tocmai s- a trezit și i- am văzut fața doar cinci minute,” se plânse tatăl lui Jun, lovindu- l ușor pe fiul său în cap în timp ce Jun își aranja părul într- un look la modă.

- Haha, am înțeles. Am să mă asigur că- l îngraș, răspunse Thai cu un râs, luându- și rămas bun înainte de a urca în mașină.

 Jun se urcă pe bancheta din spate, dar ceva era diferit de data asta , șoferul era Sorn. Deși Sorn nici măcar nu se uită la el, privirea lui Jun se îndreptă spre silueta musculoasă a bărbatului, stârnind un sentiment de invidie.

Thai, pe de altă parte, îl scosese pe Jun mai întâi la masă înainte de a îndeplini cererea neîncetată a lui Nong de a vizita un club de noapte. Pentru a evita traficul, se îndreptară spre un centru comercial și căutară imediat un restaurant. Toată lumea era la fel de înfometată, în special Jun, care nu mâncase nimic toată ziua.

- Ai Win! Ăla e al meu. Porcul tău e dincolo, nenorocitule! Jun izbi bețișoarele din mâna lui Win, încercând să- și recupereze bucata de porc, dar era prea târziu – Win o băgase deja în gură.

- Ah! E fierbinte! Win se zvârcoli dramatic, gura lui fiind arsă de carnea proaspăt prăjită. Jun râse atât de tare de poznele prietenului său, încât îi curseră lacrimi pe față.

- Aoleu! E atât de fierbinte! Pentru că mânca atât de repede, Win se contorsiona, deoarece carnea tocmai fusese scoasă de pe grătar. Căldura nu se disipase încă și, când a mâncat- o, l- a ars la gură. Jun a râs până i- au curs lacrimi, în timp ce prietenul său se zvârcolea de agonie.

- Porcul tău se arde. Spuse Sorn calm, punând o bucată carbonizată pe farfuria lui Jun. Jun îngheță pentru o clipă, nedumerit de gestul neașteptat. Ce l- a apucat? Dar, din moment ce era acum în farfuria lui, o mâncă oricum, doar pentru a constata că Sorn adăuga din ce în ce mai multe bucăți, lăsându- l pe Jun să se chinuie să țină pasul.

- Phi Sorn, îți bați joc de mine? Nu pot mânca atât de repede,” protestă Jun, blocat stând direct vizavi de Sorn și incapabil să scape de privirea lui atentă. Prins în scaunul din interior, era înconjurat de Ai Win pe o parte și de fereastra restaurantului pe cealaltă.

- Chiar ai mâncat tot porcul meu, nenorocitule lacom? L- am lăsat acolo doar o clipă pentru că farfuria mea e plină de resturi, iar chelnerul nu mi- a adus una nouă! Plângerea lui Sorn era justificată, iar Jun, bosumflat ușor, se opri cu reticență din a mânca bucățile pe care Sorn le pusese deoparte.

După ce au terminat masa, grupul a părăsit restaurantul cu grătar. Jun a profitat de ocazie pentru a se apropia de Sorn, atingându- i umerii largi. Sorn îi aruncă o privire ascuțită, dar Jun nu- i dădu atenție și, în schimb, se agăță de brațul lui Thai pentru protecție. Văzând poznele lui Jun, Thai își aruncă un braț peste umerii tânărului, ținându- l aproape în timp ce mergeau împreună. Priveliștea îl făcu pe Win să se încrunte iritat.

- Îți întreci măsura, Ai Jun! Ăsta e Hia- ul meu!

- Și ce dacă? Hia Thai e al meu acum. Tu ești doar un Nong inutil. Nu- i așa, Hia? Mă iubești, nu? Jun îl îmbrățișă pe Thai de talie și își îngropă fața în pieptul lui, căutând afecțiune fără rușine și făcându- i pe toți cei care se uitau să tresară de iritare.

- Așa e. Jun e frățiorul meu iubit,” răspunse Thai, sărutându- l mare și jucăuș pe Jun pe cap, mirosul șamponului său umplând aerul.

- Ce naiba faceți, băieți? Într- o zi, o să fiți bântuiți de o fantomă! Spuse Champ, împingându- i pe cei doi în timp ce râdea.

Dar nu toată lumea era amuzată. Sorn, urmărind scena desfășurându- se, nu- și putea ascunde iritarea. Sunetul râsetelor și fața prea veselă a lui Jun îl zgâriau pe nervi. Fără să se gândească, își întinse piciorul și- l împiedică pe Jun, care se clătină înainte cu un țipăt.

- Hia Thai! Phi Sorn mă necăjește din nou! Se plânse Jun, dar Thai îl certa imediat pe Sorn pentru că se lua de Nong- ul său.

Neobservat de Thai, Jun se întoarse spre Sorn și scoase limba, strâmbându- se sfidător.

🔹️ Micuțul ăla obraznic...

Și- au petrecut timpul la mall, așteptând să se lase noaptea. Thai îl sunase deja pe seniorul său, care deținea un club de noapte, anunțându- l că va aduce doi copii în seara asta. Vor intra pe ușa din spate și vor pleca înainte de ora 2 dimineața pentru a evita controalele poliției. Mai era suficient timp să vadă un film înainte.

- Când se termină filmul? șopti Jun lui Win, care stătea lângă el în cinema. Se părea că apa pe care o băuse mai devreme cerea să fie eliberată și abia se putea abține.

- Mai mult de o oră.

- Prea mult. Nu avea cum să se abțină, așa că Jun se ridică și se îndreptă spre toaletă. Din păcate, coada la baie era ridicol de lungă și nu avea de ales decât să aștepte.

- Încă o oră.

După ce și- a terminat treaba și a ieșit din toaletă, s- a ciocnit direct de Sorn. A mormăit încet o scuză, dar Sorn nu s- a mișcat. În schimb, l- a împins pe Jun înapoi în toaleta acum goală.

- Hei, hei! Ce faci? Ai de gând să mă lovești? întrebă Jun, devenind imediat suspicios, presupunând că Sorn voia să regleze conturile după toate tachinările de mai devreme.

- Așteaptă să mă ușurez.

- Bleah! Ce naiba, omule?

- Dacă nu aștepți, îi spun lui Ai Win despre cum te- am ajutat... acolo jos.

- Ești un fiu de... Jun și- a reținut cuvintele, dar înainte de a termina, Sorn l- a apucat dureros de maxilar, întrerupându- l. 

Jun a lovit mâna lui Sorn în semn de protest, dar Sorn a refuzat să- i dea drumul. În schimb, s- a aplecat și l- a sărutat, sunetul fiind tare și dezgustător de umed.

- Ai Sorn, nenorocitule! De ce m- ai sărutat?

- Nu te comporta ca și cum noi doi nu ne- am mai sărutat niciodată.

Sorn zâmbi batjocoritor, văzând fața lui Jun roșie, urechile roșii și ochii arzând – fie de furie, fie de altceva, nu putea să- și dea seama. Văzându- l pe Jun așa, Sorn a simțit de fapt un mic sentiment de satisfacție. Era distractiv să te joci cu acest puști obraznic.

- La naiba! Ești un nenorocit...

- Dacă mă înjuri din nou, Ai Jun, te sărut din nou, amenință Sorn, arătând cu degetul spre el. 

Jun strânse pumnii, înghițindu- și cuvintele și se întoarse să iasă din toaletă. Dar s- a oprit chiar înainte de a ieși, amintindu- și de amenințarea de mai devreme. Dacă Sorn era suficient de îndrăzneț să- l sărute, ar duce cu siguranță la îndeplinire șantajul.

- Bine, du- te și fă- ți treaba odată! mormăi Jun, împingând bărbatul mai înalt spre o cabină. Până și ceva atât de banal precum folosirea toaletei trebuia să implice ca tipul ăsta să fie enervant. Cine știe ce ranchiună dintr- o viață anterioară s- a transmis pentru a- l face așa în asta?

Jun se urcă să se așeze pe marginea chiuvetei, jucându- se cu telefonul. Nu era obligat să rămână, mai ales că Sorn era deja în cabină și nu- l putea vedea. Dar amintirea amenințării de mai devreme îl ținea pe loc. Era deja trecut de ora 22:00, iar filmul pe care îl vizionaseră era ultima proiecție a serii. Mai devreme, toaleta fusese aglomerată din cauza proiecției anterioare. Acum, erau doar Jun și Sorn în cameră.

- Jun, dă- mi ID- ul tău de Line, strigă Sorn din cabină. Jun, ocupat să se joace un joc pe telefon, se prefăcu că nu aude. 

- Ai Jun, am zis să- mi dai ID- ul tău de Line! Ești surd?

- Pentru ce? Oricum nu- mi vei da mesaje dacă ți- l dau.

- De unde știi că nu vom discuta? S- ar putea să- ți trimit niște clipuri interesante. Sau poate că nu- ți pasă. E bine dacă vrei să ratezi lucruri bune în viață. Din câte am văzut, nu împărtășești chestii de genul ăsta cu Ai Win.

După ce a tras apa, Sorn a deschis ușa și l- a văzut pe Jun stând pe chiuvetă într- un colț al băii. Părea interesat de ceea ce spunea, dar tot se prefăcea că e cool. Sorn și- a spălat și uscat mâinile înainte de a scoate telefonul și a- l da celuilalt să se uite.

- Asta e colecția mea.

Pe ecran era afișat un cont premium al unui site porno celebru. Ochii lui Jun se lărgiră la vedere , era ca și cum ar fi descoperit o comoară ascunsă.

Era adevărat; Jun nu împărtășea niciodată lucruri de genul ăsta cu Win sau cu altcineva. Sigur, unii dintre prietenii lui vorbeau deschis despre sex , nu era ca și cum încercau să rămână virgini pentru vreun premiu. Mulți dintre ei aveau deja prietene și experiență. Dar Jun nu avusese niciodată nimic de genul ăsta, nici măcar intimitate ocazională. Îl făcea timid în legătură cu tot subiectul. Phi Sorn, totuși, a fost prima persoană care i- a depășit barierele, mergând chiar până acolo încât să- l ajute ocazional în moduri mai personale, determinându- l să- și apuce penisul și să se masturbeze ca și cum ar fi fost sub o vrajă. Se părea că celălalt era dispus să- l învețe totul fără a aștepta nimic în schimb.

- Poftim, scanează- mi codul, mormăi Jun, dându- i telefonul, incapabil să- l privească pe Sorn în ochi. Se comporta ca și cum toată această conversație ar fi fost perfect normală.

- Phi, nu- 

- Nu ce? Dacă ești atât de strict, te vei face soția mea, sau ce? îl întrerupse Sorn, sunând iritat. Adăugă contactul Line al lui Jun și îi trimise imediat primul său clip ca salut. Jun îl deschise, aruncă o privire și zâmbi puțin.

- Le prefer pe cele în care nu fac prea mult zgomot. Ai așa ceva? întrebă Jun, gândindu- se că nu avea rost să se mai rețină acum. Sorn îl putea enerva și nu- l plăcea, dar când venea vorba de chestiuni de genul ăsta, să- l aibă pe Sorn ca sfătuitor era probabil alegerea corectă.

- Am.

Un profesionist experimentat, Sorn derulă prin telefon și trimise un alt clip. Zâmbi ușor, observând cât de jenat părea Jun la început, dar cu momeala potrivită, băiatul o luase ușor.

💚💚💚

Grupul de cinci băieți a ajuns la club în jurul orei 23:00. Locul zumzăia de energie, cu oameni care veneau și plecau constant. Luminile slabe și muzica asurzitoare îi făceau pe Jun și Win să se simtă euforici. Era prima lor dată într- un club și erau hotărâți să se bucure de experiență pentru a se pregăti pentru escapadele lor viitoare de la universitate.

- Hei, Phi John! Thai a salutat un bărbat musculos cu trăsături mixte thailandeze- daneze. Restul grupului i- a urmat exemplul și l- a salutat politicos.

- Deci, care e Nong- ul tău?

- Acesta. Thai l- a arătat pe Win. 

- Și acesta este Jun, un prieten apropiat. Thai i- a prezentat pe cei doi. 

John a zâmbit și i- a condus la intrarea din spate, care era intrarea personalului.

Proprietarul clubului i- a dus în secțiunea VIP de la etajul al doilea. Era mult mai puțin aglomerat aici, cu doar câteva mese rezervate. Au comandat băuturi și câteva gustări, în timp ce Jun și Win au primit Coca- Cola.

- Aoleu, credeam că Hia ne lasă să bem, se bosumflă Win.

- Oh! Credeam că mă lași să beau. Se plânse Win iritat.

- Vă las să amestecați, dar fără băuturi tari. Spuse Thai ferm, nelăsându- le celor doi băieți mai tineri de ales, decât să dea din cap în semn de aprobare.

Sorn a ieșit să fumeze, iar Champ s- a dus la toaletă, lăsându- i doar pe Thai, Win și Jun la masă.

Cei doi băieți se uitau în stânga și- n dreapta. Deși muzica era la fel de clară ca jos, atmosfera privată de aici făcea ca vivacitatea să se estompeze oarecum.

- Vreau să merg să dansez jos, șopti Win suficient de tare pentru ca amândoi să audă. Nu îndrăznea să- l întrebe pe Hia- ul său, simțind că doar faptul că a fost adus aici era mai mult decât suficient de generos. Dacă ar fi cerut mai mult, se temea că ar fi trimiși acasă în mai puțin de cinci minute.

- Vreau să merg și eu... Ar trebui să ne strecurăm jos? Să- i spunem lui Hia că mergem la baie, sugeră Jun, nerăbdător să coboare și să- și arate mișcările în timp ce flirta cu niște fete.

 Auzise de la Ai Boon din Camera 8 lăudându- se despre cât de ademenitoare și primitoare erau fetele de la club. Dacă voia să „absolve”, putea să agațe pe cineva chiar aici. Din moment ce Jun se antrenase deja cu Phi Sorn, se gândi că era timpul să- și pună abilitățile la încercare înainte de a le folosi pe Ning când va deveni mai experimentat.

- Hia, mergem la baie, spuse Win.

- Da, coborâți, faceți stânga și continuați până vedeți ieșirea. Baia este în stânga voastră. Spuse Thai, legănându- se pe ritmul muzicii în timp ce dădea indicații.

Cei doi băieți și- au purtat cu viclenie paharele de whisky amestecat cu Cola în timp ce coborau, plănuind să ciocnească cu niște fete. În timp ce treceau pe lângă Hia Champ, au manevrat pentru a evita să fie observați că nu se îndreptau spre baie, ci spre ringul de dans, unde fetele își legănau șoldurile pe ritm.

- Uau, uită- te la masa aia! Win îi arătă lui Jun o fată voluptuoasă. Cei doi băieți, plini de entuziasm și curiozitate, au scanat scena plină de viață, nesiguri unde să meargă, deoarece fiecare grup avea mese înalte în jurul cărora să stea. Deodată, o fată de la una dintre mese le făcu semn să vină.

Inițial nesiguri dacă îi chema pe ei, au înghețat până când fata s- a apropiat de Win.

- De ce nu veniți la masa noastră? Este loc să vă alăturați.

- Perfect! Jun schimbă un zâmbet cu Win înainte de a o urma pe fata cu părul lung la masa ei. Când au ajuns, au găsit o altă femeie și un bărbat care părea să nu fie heterosexual. Nu că ar fi contat , erau recunoscători pentru invitația de a se alătura, deoarece făcea situația mai puțin incomodă.

- Cum te cheamă? Eu sunt Taem, iar acestea sunt Jiw și Pearl.

- Eu sunt... ăă... mă numesc Win, și ăsta e Ai Jun, se prezentă Win nervos, încercând să pară mai în vârstă decât vârsta lui de liceu. Nu se putea abține să nu se simtă timid, în timp ce Taem se apleca pentru a asculta mai atent, pieptul ei generos apăsând pe marginea mesei. Din punctul său de vedere mai înalt, vedea totul clar în lumina slabă.

Jun înghiți în sec când Pearl se aplecă mai aproape, își înclină ușor capul și zâmbi dulce, un zâmbet atât de captivant încât nu- și putea lua ochii de la ea.

- Sunteți singuri aici? V- am observat stând pe aici de ceva vreme. De ce nu aveți o masă? întrebă Pearl, aplecându- se mai aproape.

 Jun făcu un pas ușor înapoi, încercând să evite să se frece de pieptul ei. Totuși, tachinările se intensificară doar pe măsură ce Pearl se aplecă și mai mult, aproape sprijinindu- se de el. Îi mulțumi în tăcere înălțimii sale de 183 cm pentru că- i oferea un avantaj. 

🔸️Îmi pare rău, Ning, dar seara asta este o noapte de petrecere a unui vagabond.

- Da, e foarte aglomerat. Nimeni altcineva nu este atât de amabil ca voi. Mulțumim că ne- ați lăsat să ne alăturăm, răspunse Jun.

 Din cauza muzicii tare, a trebuit să se aplece aproape și să șoptească la urechea lui Pearl, făcând- o să chicotească de senzația de gâdilare. El ridică o sprânceană la Win, care deja devenea confortabil. Între timp, Jiw, bărbatul efeminat din grup, dispăruse undeva.

După ce au discutat puțin, cei patru s- au îndreptat spre ringul de dans pentru a- și arăta mișcările. Mâinile lui Jun erau lipite de șoldurile curbate ale lui Pearl, în timp ce ea își freca intenționat spatele de el. Jun înghiți în sec, amintindu- și clipurile pe care Phi Sorn i le trimisese. Dacă reușea să „absolve” în seara asta, ar fi, fără îndoială, punctul culminant al adolescenței sale. S- ar putea lăuda oricui că a fost cu o femeie, nemaifiind nevoit să se bazeze doar pe compania Doamnei Cinci Degete.(adică mâna 😁)

- Unde s- au dus ăia doi? întrebă Champ, observând că băieții dispăruseră de ceva vreme.

- Au spus că merg la baie. Probabil e aglomerat, răspunse Thai, turnându- și o altă băutură.

Champ dădu din cap în semn de înțelegere, dar Sorn nu era convins. Ăia doi nu erau doar la baie. 

Ei,stătea la mezanin, de unde putea vedea întregul etaj inferior. Sigur, cei doi scandalagii erau jos, pipăind niște fete. Fiecare dansa apropiat, mâinile hoinărind liber, înainte ca perechile să se întoarcă la o masă.

Ochii lui Sorn se îngustară când observă un bărbat la masă strecurând ceva în băuturile ambilor băieți. Văzu cum Jun luă băutura și o dădu pe gât, în timp ce Win nu o făcu, prea preocupat să sărute gâtul unei fete pentru a observa.

Gustul amar al alcoolului din paharul lui Jun devenise mult mai puternic, deoarece această masă oferea doar whisky și sifon, spre deosebire de amestecul de whisky și Cola pe care îl comandase Hia Thai. Totuși, Jun se forță să- l bea, deși aroma aspră îi ardea gâtul.

- Vrei să mergi la baie, Jun? întrebă Pearl, înfășurând un braț în jurul gâtului său și ridicându- se pe vârfuri pentru a- i șopti la ureche, apăsându- și intenționat pieptul de el pentru a- i atrage atenția. Jun zâmbi, simțind că momentul său sosise în sfârșit. Era ușor amețit, dar încă în control. În seara asta urma să puncteze în sfârșit cu o fată.

- Sigur.

Dădu din cap, împingându- și cel mai bun prieten, Win, pentru a- l anunța că se îndreaptă spre baie. Win abia îl băgă în seamă, prea absorbit de propria sa situație. Jun termină lichidul ambră din paharul său pentru a- și face curaj înainte de a- și croi drum prin clubul aglomerat spre băi. Cu cât se apropiau, cu atât semnalele corpului său inferior deveneau mai urgente, începând să ceară eliberare.

Pearl își înclină capul, lăsându- l să prindă parfumul ei dulce, și se lipi de el atât de provocator încât Jun abia se mai putea ține pe picioare.

- Nu mai suport, Pearl, șopti el, simțind că corpul său este pregătit de acțiune. Un val de căldură și entuziasm îl străbătu, mintea lui fiind tulburată atât de alcool, cât și de apropierea unei femei care îl tachina. Nu se gândise niciodată că băutura și seducția îi pot face sângele să pulseze atât de sălbatic.

- Pe aici, Jun, șopti Pearl înapoi, părând la fel de disperată. Îl conduse într- un loc de lângă băi, departe de mulțime. Singurii oameni din apropiere erau un cuplu ascuns în umbră, respirația lor grea fiind audibilă.

- Dar...

- Baia e aglomerată, nu vreau să aștept.

Înainte ca Jun să poată protesta, Pearl se aplecă și- i captură buzele, forțându- l să- i urmeze inițiativa. Cuplul anterior plecase deja, lăsându- i doar pe el și pe femeia micuță. Pearl era mult mai experimentată decât Jun, lipindu- și corpul de al lui și sărutându- l profund, ducându- l mai departe decât și- ar fi imaginat. Mijlocul său îl durea de nerăbdare, iar mâinile îi tremurau de entuziasm. Mâna mică a lui Pearl alunecă peste zona inghinală a pantalonilor săi înainte de a se strecura înăuntru, atingând partea proeminentă a corpului său care se încorda de nevoie.

- Ai Jun! Vocea aspră și autoritară îl făcu pe Jun să tresară surprins. Se întoarse și văzu un bărbat înalt și musculos stând în apropiere. Luminile puternice ale clubului îi îngreunau vederea clară a feței, dar tonul vocii sale nu lăsa nicio îndoială că nu era în toane bune.

- Umm...Jun , îl chemă Pearl încet, folosindu- și corpul pentru a se proteja, deoarece partea superioară a corpului ei era acum dezgolită. Într- o mână, ascundea portofelul și telefonul pe care i le furase fără ca el să observe.

Acest puști, despre care unii spuseseră că învață greu, nu era deloc lent – pur și simplu îi lipsea curajul. Sorn oftă greu, văzând pieptul dezgolit al lui Pearl și realizând cât de departe merseseră lucrurile. În loc să aibă mai multă grijă de Nong- ul său, Thai fusese păcălit de acești doi scandalagii. Dacă Sorn nu i- ar fi urmat, Jun s- ar putea să nu- și fi dat seama că era pregătit să fie sedus și jefuit, totul pentru prețul câtorva atingeri furate.

- Vino aici, acum! Și tu – dă- i înapoi lucrurile! Dacă nu vrei să se implice poliția, dispari de aici! La asta, Pearl își trase repede hainele și fugi de la fața locului.

Sorn l- a apucat pe Jun, trăgând băiatul înalt și subțire din umbră. Jun își strânse zona inghinală, încercând să facă față excitației dureroase care nu fusese rezolvată. Sorn l- a târât în baia bărbaților, care nu era prea aglomerată, și l- a împins în ultima cabină.

- Termină- ți treaba.

- Dar eram pe cale să mă combin cu fata aia! De ce a trebuit să mă întrerupi?

- Încerca să- ți fure lucrurile, idiotule! Dacă ești atât de disperat, termină- ți treaba repede! Sorn trânti ușa cabinei, lăsându- l pe Jun înăuntru. Jun se uită în jos la portofelul și telefonul său, pe care Sorn i le aruncase înapoi, și oftă frustrat. Ceea ce ar fi trebuit să fie marele său moment se transformase în încă o sesiune de auto- ușurare. Era exasperant!

Zece minute mai târziu, Jun încă nu terminase. Nu pentru că nu terminase deja o dată, ci pentru că, după ce se eliberase prima dată, corpul său nu se mai oprea din a cere mai mult. Căldura îl străbătea, forțându- l să- și descheie cămașa în încercarea de a se răcori. Mâna sa rămânea pe problema sa neînduplecată, care acum îl durea. Era la limită, incapabil să producă nimic mai mult, dar situația nu se calma.

- P- Phi Sorn... mai ești acolo? strigă Jun timid, nesigur dacă Sorn plecase.

- Ce este?

Vocea familiară răspunse după un moment. Jun deschise ușa și- l văzu pe Sorn stând chiar în fața cabinei.

- Nu... nu se oprește, Phi. Am terminat deja de trei ori, dar tot nu se calmează, recunoscu Jun, vocea tremurând ca și cum ar fi fost pe punctul de a plânge. Sorn își încruntă sprâncenele înainte de a împinge ușa mai larg. Jun tresări, dar nu- l opri să intre.

- Lasă- mă să văd.

- Nici vorbă!

- Nu mă testa, Jun.  

Vocea lui Sorn era ascuțită, nelăsând loc de argumente. Îl împinse pe Jun să se așeze pe capacul închis al toaletei, dând la o parte mâna băiatului mai tânăr pentru a arunca o privire. Sigur, „problema” lui Jun era încă umflată și stătea ferm, ca și cum nu ar fi fost deloc eliberată.

- La naiba! Ai fost drogat. Trebuie să fi fost ceva în băutura pe care Jun o băuse mai devreme. Nu exista altă explicație pentru această stare neînduplecată.

- Drogat?! Ce fel de drog? Am... am să mor? Hic... Phi Sorn... e periculos?

Vocea lui Jun tremura, panica umplându- i ochii. În ciuda toată bravadei sale de mai devreme, era totuși doar un copil, naiv și neexperimentat în astfel de situații. Fusese păcălit și drogat, iar acum plătea prețul.

- Pune- ți pantalonii înapoi, îl instrui Sorn, găsind o soluție. Jun ezită, dar se conformă, luptându- se cu durerea și disconfortul. Sorn îl ajută să iasă din cabină, apucând o sticlă sigilată de apă de pe un blat din apropiere în timp ce ieșeau.

Îl conduse pe Jun la mașină, ajutându- l să se urce pe bancheta din spate. Odată ce Jun s- a așezat, Sorn se urcă după el.

- Dă- ți pantalonii jos din nou.

- Huh? Ce ai de gând să faci?

- Am să te ajut.

- Nu... nu, ne- ar putea vedea cineva. Asta e în mașină, și oamenii trec pe lângă – sigur ne- ar vedea cineva.

- Geamurile sunt atât de întunecate; nu se vede din exterior. În plus, lumina nu bate direct aici. Cum ar putea vedea cineva? răspunse Sorn, dar Jun era încă ezitant. 

- Vrei să te ajut sau vrei să te doară atât de tare încât să nu- ți mai funcționeze testiculele? Alege.

 Amenințarea funcționă, iar Jun își dădu jos pantalonii cu reticență. Tânărul părea că era pe punctul de a plânge în timp ce își întorcea fața, sprijinindu- se de geam, lăsând persoana dintre coapsele sale să se uite la lucrul său. Din moment ce deja îl lăsase pe Phi- ul său să- l ajute o dată și se simțise bine să elibereze totul, se gândi că îl va lăsa pe Phi- ul său să- l ajute din nou de data asta. La urma urmei, Nu voia să- și piardă testiculele înainte de a- și lua o soție.

- Poftim niște șervețele și niște apă, bea încet.

- Phi... n- o să fie o problemă, nu- i așa? Nu e... Sorn nu răspunse, dar ținuse cu grijă lungimea caldă, mângâind- o ușor până când Jun scoase un geamăt neinteligibil din adâncul gâtului său. Ochii lui lăcrimoși, pe jumătate închiși, erau plini de emoție crudă, făcându- l pe Sorn să- i fie milă. Jun își îndesă mana cu un sul de șervețele pe care le avea în mașină. Sorn îi dădu telefonul său, pe care rula un videoclip, pentru ca Jun să se uite în timp ce- l ajuta pe tânăr să se elibereze.

- Ah... ah... sssnn... Phi Sorn, se simte atât de bine, gemea Jun, iar cu doar câteva mișcări mai rapide din partea lui Sorn, se eliberă în sfârșit. Șervețelele au fost utile atunci când Sorn și- a șters mâna de mizerie.

- Întoarce- te, vreau să mă uit și eu la videoclip, spuse Sorn. 

Jun se conformă, sprijinindu- se de pieptul seniorului său. Un genunchi era sprijinit pe scaun, în timp ce celălalt picior atârna spre podea. Sorn își sprijini bărbia pe umărul lui Jun în timp ce tânărul ținea telefonul. Videoclipul rula încet, suficient de tare pentru ca amândoi să audă, rupând tăcerea.

- Sssn... exact așa, Phi Sorn, exact așa... Ah! Jun se eliberă din nou, apoi se prăbuși pe pieptul puternic al lui Sorn, complet epuizat. Sorn se uită în jos la el, observându- i fața, ochii închiși de epuizare.

- La naiba, încep să mă excită acum, mormăi Sorn încet. Jun deschise ochii, uitându- se la bărbia celuilalt, observând barba abia crescută.

- Vrei un sărut? Nu ai spus că sărutul te excită? Consideră- l un mulțumesc pentru că m- ai ajutat azi. Până acum, Jun se simțea mult mai bine. Partea aceea a lui nu mai pulsa dureros, iar apa pe care o băuse părea să fi eliminat aproape toată tensiunea anterioară. Dar se părea că Sorn, care se uitase la videoclip pentru a stârni lucrurile, suferise de ceva vreme. Jun putea chiar să simtă că partea lui Sorn era acum clar trează.

Sorn nu pierdu timpul. Cuprinse ceafa lui Jun și- l trase într- un sărut. Buzele lui ferme se presară pe cele moi ale lui Jun, nelăsând aproape niciun spațiu între ele. Limba lui Sorn alunecă de- a lungul aparatului dentar din gura lui Jun înainte de a- i tachina și suge ușor limba, jucându- se cu ea în timp ce Jun răspundea de bunăvoie. Sorn îl împinse pe Jun să se întindă în timp ce se urcă deasupra, dându- și jos atât blugii, cât și lenjeria intimă. Își frecă lungimea întărită de a lui Jun până când Jun se excită din nou. Sorn își înfășură mâna în jurul ambelor lungimi calde, mișcându- le împreună, stârnind gemete de plăcere de la amândoi. Nu era nevoie de pornografie acum; legătura comună dintre cei doi era suficientă pentru a le alimenta dorințele.

Jun se ridică ușor, agățându- și ambele picioare în jurul taliei lui Sorn pentru a- l trage mai aproape, asigurându- se că părțile lor se presară ferm una de cealaltă. Jun le frământă ușor sacii gemeni, sporind tensiunea. Sorn înfășură un braț în jurul spatelui lui Jun, udat de transpirație, în timp ce cealaltă mână își continua sarcina fără pauză. Gemetele și respirațiile lor sacadate umpleau spațiul, împingându- se reciproc mai aproape de limită. În cele din urmă, amândoi se eliberară împreună, mișcările lui Sorn fiind rapide și neînduplecate.

- Ahh!!... Aah...!! Ai Jun... La naiba, vocea lui Sorn era aproape un mârâit, dinții strânși în timp ce valuri de plăcere îl copleșeau, fiecare picătură eliberată complet. Jun se prăbuși pe pieptul puternic al lui Sorn, complet epuizat, ca și cum ar fi fost stors.

- Să nu faci niciodată asta cu altcineva, Jun.

- Mm... nimeni nu ar face- o pentru mine așa cum o faci tu, Phi. răspunse Jun slab, doar pentru a fi mușcat repetat de buze până când au fost aproape vânătăi.