CAPITOLUL 93

 

Capitolul 93

Zece  minute.

 După ore, You Shulang a intrat din nou în laborator, în prima parte a fost adesea pierdut în gânduri, în a doua a făcut  greșeală după greșală, o dată de bază a fost calculată de trei ori, înainte de a se ajunge în sfârșit la rezultatul corect.

După ce Tian Xiaotian s-a uitat din nou la el, You Shulang a pus jos sticla cu reactiv pe care o avea în mână.

-Nu mă simt bine, așa că voi pleca mai devreme astăzi. Vă mulțumesc tuturor pentru munca depusă. Proiectul intrase în faza sa critică și, în ultima vreme, lucrau frecvent ore suplimentare, așa că You Shulang angajase o bonă pe termen scurt care să-l ia și să-l ducă pe Tiantian și să se ocupe de educația lui de zi cu zi.

Întotdeauna fusese genul care sosea devreme și pleca târziu, suportând o mare parte din volumul greu de muncă, iar văzându-l plecând devreme în mod atât de neobișnuit, toată lumea era oarecum îngrijorată.

-Nu e nimic grav. După ce s-a schimbat, You Shulang i-a liniștit pe toți.

-Voi fi bine după o noapte bună de somn acasă. Când a ieșit din laborator, era deja ora șapte seara, stația de autobuz era cam departe, necesitând o plimbare de zece minute.

Deoarece era la periferia orașului, nu erau mulți oameni care așteptau autobuzul. You Shulang se sprijinea de indicatorul stației de autobuz, fumând o țigară. Gândurile i s-au împrăștiat odată cu fumul care se ridica dintre degete și, până când a revenit în prezent, pierduse deja un autobuz. Următorul venea în cinsprezece, sau poate douăzeci de minute. Scoțându-și telefonul, You Shulang a verificat ora, apoi l-a pus la loc. Și-a spus să nu se mai uite la oră. Când a făcut-o din nou, era ora 20:07.

Ușile autobuzului s-au deschis. A rămas așezat, nemișcat, permițându-și să continue să meargă în direcția greșită.

Afară, noaptea era densă. Reflexia lui slabă pe geam arăta o față lipsită de expresie, care nu dezvăluia nici tristețe, nici bucurie, o seninătate atât de profundă încât se apropia de amorțeală.

Deodată, o motocicletă a gonit din spate. La început a mers în paralel cu autobuzul, apoi a accelerat și, cu un vuiet, a pornit în viteză. Motocicleta era nouă și elegantă. Mult mai bună decât cea pe care o conducea Fan Xiao. Shulang, și-ai verificat din nou inconștient ora, era 20:13. Mâna care strângea telefonul avea venele umflate, făcea tot posibilul să se controleze și să nu se gândească la acele cuvinte, dar acestea se încăpățânau să se așeze în mintea lui, formând propoziții directe și ușor de înțeles.

„La 8:30 seara, la Lidou, Bai Sanmiao au întins o capcană pentru a-l ucide pe Fan Xiao. Directore You, dacă vrei să-ți potolești ura, vino să vezi distracția. Sună-mă când ajungi acolo.”

Mesajul a fost trimis de Xue Baotian după-amiaza, You Shulang l-a citit o singură dată înainte de a-l șterge, dar partea enervantă a fost că... și l-a amintit. La 8:15, autobuzul a intrat din nou în stație. Ușile s-au deschis, iar pasagerii a căror stație se afla acolo au ieșit în rând. O jumătate de minut mai târziu, s-a auzit un șuierat al supapei de aer, iar cele două panouri ale ușilor au început să alunece încet una spre al alta.

-Stai, trebuie să cobor! You Shulang a sărit brusc de pe scaun, s-a repezit la ușă în câțiva pași și și-a vârât palma în spațiul care se îngusta, blocând ușile autobuzului chiar când acestea erau pe punctul de a se închide. Șoferul a strigat, apăsând exasperat butonul de deschidere a ușii. Mâna lui You Shulang a fost strânsă pentru scurt timp, dar nu a avut timp să-i pese de durere. S-a grăbit să coboare din autobuz și și-a scos imediat telefonul ca să formeze numărul lui Fan Xiao. Era oprit. A format din nou numărul, era tot oprit! You Shulang a sunat același număr iar și iar. De fiecare dată, tot ce auzea era vocea dulce, dar mecanică, a sistemului automat. Expresia lui a devenit din ce în ce mai neliniștită. După o altă încercare zadarnică de a ajunge, a oprit un taxi. Din fericire, era o zonă aglomerată, iar oprirea unui taxi nu a fost dificilă. Odată ajuns în mașină, You Shulang a indicat „Lidou ca destinație, apoi a format numărul lui Xue Baotian.

Apelul a fost inițiat, însă nimeni nu a răspuns. S-a auzit un ton de apel zgomotos, You Shulang l-a ascultat de patru sau cinci ori, dar tot nu a auzit vocea celuilalt bărbat.

Ștergându-și fața cu o mână, directorul a rostit epuizat:

- Domnule , ați putea merge puțin mai repede? Lidou era situat în inima cartierului de divertisment al orașului. S-ar putea spune că viața de noapte vibrantă a zonei a existat datorită Lidou-lui, sau că tocmai datorită Lidou-lui zona înconjurătoare a devenit atât de puternic luminată și de luxoasă.

You Shulang cunoștea bine acel loc. În perioada în care a fost director de birou, ducea adesea oaspeți acolo pentru a se distra după banchete. Fie că era vorba de lucruri îndrăznețe sau caste , elegante sau vulgare, totul putea fi găsit acolo, lăsat la discreție.

Coborând din taxi, You Shulang a format din nou numărul lui Xue Baotian, nu a primit niciun răspuns. În timp ce apelul s-a întrerupt automat, cifrele  răspândite pe ecran i-au atras atenția: 20:47

You Shulang a intrat repede. Văzându-l pe managerul de serviciu, l-a întrebat direct:

-În  ce cameră se află al Treilea Tânăr Maestru Bai?Managerul a făcut o pauză, privind în jur:

-Pot să vă întreb care vă este numele de familie, domnule?

Managerul de serviciu nu era cunoscut. You Shulang și-a ascuns nerăbdarea de pe față. După o scurtă clipă de gândire, a răspuns: „Fan”.

-Domnule Fan, vă rog să așteptați un moment, voi verifica informațiile despre cameră.

A spus că verifică, dar, de fapt, a dat un telefon. Părea că primește o aprobare. După ce a închis, managerul a zâmbit larg și l-a condus pe You Shulang prin multe cotloane și ocolișuri până la o cameră privată în cel mai îndepărtat colț.

-Domnule Fan, al Treilea Tânăr Maestru este înăuntru și vă așteaptă. You Shulang și-a întors capul și a aruncat o privire pe coridorul lung, apoi a dat din cap și a împins ușa către luxoasa cameră privată.

-Să-i oferim un bun venit grandios lui Fan....

  Excesiv de dramatic, Bai Pengyu a aplaudat . Dar mâinile sale au rămas încremenite în aer,  uitându- se cu ochii mari la You Shulang, care împinsese ușa și intrase.

-De ce ești tu? Și-a întins gâtul ca să se uite în spatele lui You Shulang.

-Unde e Fan Xiao?

Deci Fan Xiao nu e aici... Jumătate din inima lui Shulang, i s-a așezat la loc . Aruncând o privire vastă, a evaluat cam șaptezeci până la optzeci la sută din situația din camera privată.

Înăuntru erau patru bărbați în total, cu excepția lui Bai Pengyu. Nu i-a recunoscut pe niciunul și nici Xue Baotian nu era printre ei. Camera pătrată era liberă o puteai parcurge  dintr-o privire, fără a exista un loc unde să se poată ascundă cineva. Fan Xiao într-adevăr nu era acolo.

Abia atunci și cealaltă jumătate a inimii lui You Shulang s-a liniștit în sfârșit.

-Am venit să mă distrez puțin cu prietenii. Am auzit că al Treilea Tânăr Maestru este aici, așa că am trecut pe la tine să te salut. You Shulang a vorbit ca și cum ar fi stat de vorbă cu o veche cunoștință.

-A trecut ceva vreme. Al Treilea Tânăr Maestru rămâne la fel de impresionant ca întotdeauna. S-a prefăcut că își verifică telefonul.

-Prietenii mei mă caută, așa că nu voi mai deranja distracția celui de-al Treilea Tânăr Maestru. Distracție plăcută tuturor.

Cu acestea spuse, You Shulang s-a întors și s-a îndreptat spre ușă fără grabă.

-Frate You. Un strigăt strident s-a auzit din spate.

-N-o să bei nici măcar un pahar de vin cu mine, dacă tot ne-am  întâlnit?

Nervii i s-au încordat instantaneu. You Shulang a intrat în alertă maximă. Pașii lui Bai Pengyu erau ca ai unei pisici care tachinează un șoarece, legănându-se la fiecare trei pași în timp ce venea în fața lui You Shulang.

 -Am aranjat special această întâlnire, am invitat prieteni și l-am rugat pe Fan Xiao să vină să ne distrăm puțin. Ce, chiar nu vrea să-și arate fața?

-Deci, al Treilea Tânăr Maestru l-a invitat pe Fan Xiao în seara asta? You Shulang s-a prefacut nemulțumit.

-Știi că există niște nemulțumiri anterioare între el și mine. Dacă vine, o să plec eu primul.

Ridicând mâna, You Shulang s-a dus să tragă ușa camerei private, panoul ușii a vibrat, dar nu s-a deschis, se blocase deja automat. Un fior i-a străbătut inima. Sprâncenele lui, de obicei relaxate, au devenit încruntate:

-Ce vrea să spună al Treilea Tânăr Maestru prin asta?

-Nimic special. Bai Pengyu i-a întins un pahar cu băutură.

-Știu cel mai bine nemulțumirile dintre tine și Fan Xiao. El nu a sosit încă. Ce-ar fi să-l suni și să-l îndemni să vină? Când ajunge aici și sunteți amândoi prezenți, acest Al Treilea Maestru va lămuri lucrurile și vă va ajuta să discutați cum se cuvine, hm? You Shulang și-a amintit de Bai Pengyu care fusese odată bătut  de Fan Xiao, atât de rău, încât îi făcuse capul ,,de porc”. Comparând acea imagine cu postura pretențioasă a bărbatului din fața lui, situația i s-a părut aproape comică.

You Shulang a împins vinul la o parte politicos.

-Îmi cer scuze, al Treilea Tânăr Maestru, nu m-am simțit bine în ultima vreme și nu pot bea. Cât despre a vorbi cu Fan Xiao, nici cu asta nu te pot ajuta. Nu am mai fost în contact de mult timp.

-Serios? Bai Pengyu a zâmbit, plin de răutate.

-Din moment ce Fan Xiao a decis să fie o broască țestoasă ascunsă în carapace, atunci să te invităm pe tine la ,,distracție” în schimb, e la fel de bine.

Răzvrătirea dintre Fan Xiao și Bai Pengyu, începuse din cauza lui You Shulang, iar bătaia încasată de Bai Pengyu a fost inițial ideea lui You Shulang.  Fan Xiao a fost, cel mult, un bătăuș cu două fețe care a dus o sarcină la îndeplinire.

Bai Pengyu nutrea o ranchiună puternică și față de You Shulang, iar asta i-a risipit imediat nemulțumirea față de absența lui Fan Xiao.

 -Frate You, de ce tot ții ușa aia? Vino, stai cu mine. Hai să stăm de vorbă ca lumea.

You Shulang și-a păstrat calmul și i-a răspuns doar verbal.

-Lasă-mă să-l tratez pe al Treilea Tânăr Maestru altă dată. Chiar am prieteni care mă așteaptă...

-Camera asta a mea nu e un loc în care cineva poate veni și pleca după bunul plac. Bai Pengyu fusese întotdeauna autoritar în fața celor pe care îi disprețuia.

-Nu va exista ,,altă dată”, așa că să fie astăzi.

Incapabil să plece, practic prins în capcană și confruntându-se cu presiuni unilaterale, You Shulang era complet dezavantajat. A analizat rapid situația. Tacticile jocurilor sociale, erau nepotrivite pentru un ticălos autentic, cu o inteligență scăzută, precum Bai Pengyu. Părea că nu avea de ales decât să riște totul într-o confruntare finală. Dând drumul mânerului ușii, You Shulang a scos o țigară și a asezat-o între buze.

-Care a fost scopul celui de-al Treilea Tânăr Maestru Bai când a organizat această întâlnire și l-a invitat pe Fan Xiao aici? You Shulang și-a aprins țigara și s-a îndreptat spre tejgheaua barului din camera privată. A deschis un sertar plin cu diverse obiecte și a găsit o scrumieră printre o grămadă de șervețele și desfăcătoare de sticle. A ales-o pe cea mai mare și mai grea, din sticlă, a ținut-o în mână și a scrumat în ea.

Bărbatul se sprijinea de bar, un picior susținându-i greutatea, în timp ce celălalt era îndoit nepăsător. Fumul i se ridica încet din gură în timp ce vorbea nonșalant:

-Al treilea tânăr maestru, hai să nu ocolim. Obiectivul tău este clar pentru toată lumea. Fan Xiao a căzut în dizgrație și vrei să-l calci în picioare.

Bai Pengyu nu se aștepta ca tonul lui You Shulang să se schimbe atât de brusc, nici să-i dezvăluie intențiile pe masă în felul acela. Privirea i s-a întunecat și, bazându-se pe faptul că se afla pe teritoriul său, a vorbit fără reținere:

-Fratele You are dreptate. Nu ar trebui să-l calc în picioare?

Cu o țigară între degetele unei mâini și scrumiera agățată în cealaltă, You Shulang a făcut câțiva pași înainte și înapoi prin cameră, vorbind alene, ca un lector la un pupitru.

 -Metodele de a chinui oamenii, sunt doar acestea: alcool, droguri și narcotice . Am fost la Lidou de multe ori, dar nu am intrat niciodată în această cameră privată. Nu se poate intra aici după bunul plac, este nevoie de autentificare. Într-un loc atât de privat, dacă te-ai juca doar cu alcool și droguri, ar părea ilogic. Deci, al Treilea Tânăr Maestru vrea să-i dea lui Fan Xiao ceva mai scump? Sau poate un amestec din toate?Nu doar expresia lui Bai Pengyu, ci și expresiile celorlalți din cameră s-au schimbat, oare planul lor, chiar putea fi scos la iveală?!

Bai Pengyu s-a uitat la You Shulang. Bărbatul, relaxat și nonșalant în acel moment, avea o privire atât de indiferentă încât se învecina cu disprețul. Curba slabă, aproape imperceptibilă, de la colțul buzelor sale sporea batjocura, în timp ce o aură copleșitor de puternică radia din întreaga sa ființă, emanând o intensă senzație de presiune.

Bai Pengyu văzuse prea mulți oameni aflați într-o poziție dezavantajoasă, speriați și neajutorați, sau mânați de furie și nebunie. Dar aceea era prima dată când vedea pe cineva, în ciuda faptului că se afla la mila altcuiva, comportându-se cu atitudinea cuiva aflat într-o poziție superioară.

Un foc s-a aprins în inima lui Bai Pengyu. Maxilarul i-a tresărit exagerat de câteva ori înainte de a schița brusc un zâmbet sinistru.

-Mi-am dat seama. Frate You n-ai venit deloc să mă saluți, nu-i așa? Trebuie să fi auzit ceva și te-ai grăbit să-ți salvezi iubitul. De aceea ai folosit numele lui Fan Xiao ca să intri, să poți plăti datoria în locul lui?

-Asta, nu se pune ca și cum ai plăti o datorie. Nimic nu justifică lucrurile pe care le face al Treilea Tânăr Maestru Bai, pentru a provoca o adevărată suferință. Expresia lui You Shulang a rămas calmă.

-Dar, dacă al Treilea Maestru insistă să se răzbune, cu siguranță pot să-i iau locul lui Fan Xiao. Bai Pengyu părea să fi dat peste ceva extrem de amuzant, râzând atât de tare încât aproape s-a prăbușit.

-Fan Xiao te-a tratat atât de degradant, și totuși ești dispus să-ți asumi vina? Te-a f* atât de bine încât dragostea voastră a devenit mai puternică decât aurul? Eu nu mă ating de bărbați, altfel, aș vrea să găsesc și eu pe cineva la fel de ieftin ca tine.

Astfel de cuvinte de umilință extremă nu i-au smuls decât un zâmbet slab lui You Shulang.

-O, atunci este într-adevăr păcat pentru al Treilea Tânăr Maestru.

Bărbatul l-a privit cu ochii mijiți prin fum:

-Al treilea tânăr maestru, mă aflu sub acoperișul dumneavoastră azi, folosiți orice mijloace aveți la dispoziție. Dar dacă nu reușiți să mă omorîți, mă voi lupta cu dumneavoastră tot restul vieții, până când voi primi ce mi se cuvine de zece sau o sută de ori. Aruncând cenușa în vasul de sticlă din mână, You Shulang părea să-și fi amintit ceva:

-Apropo, s-ar putea să nu fiu singurul care vă va supraveghea în permanență de aici înainte, mai este și Fan Xiao. Când va veni momentul acela, al treilea tânăr maestru va ști exact cum este relația noastră.

Vorbea cu un zâmbet criptic, ca și cum n-ar fi fost decât o glumă obișnuită, dar a fost suficient cât să-l facă pe Bai Pengyu să înlemnească o clipă. Când și-a revenit, l-a văzut pe You Shulang scanându-i pe ceilalți trei bărbați de pe canapea unul câte unul. A vorbit cu o voce rece și indiferentă:

-Desigur, asta îi include pe toți participanții de aici.

Nu a existat nicio privire furioasă, nicio izbucnire de furie. Vocea lui distantă era ușoară și ușor stridentă, dar purta o greutate apăsătoare care a transformat camera într-o tăcere rece și mormântală.

Un fior i-a străbătut șira spinării lui Bai Pengyu, a simțit o senzație inexplicabilă de groază, ca și cum o pereche de ochi răutăcioși ar fi pândit în umbră, scrutându-i constant frica, ca un prădător care așteaptă momentul răzbunării, gata să-și dezgolească colții și să-i rupă gâtul în clipa în care găsește o oportunitate. A folosi mijloace necinstite pentru a te juca cu cineva era o metodă, destul de bună atunci când totul se făcea în umbră. Dar dacă s-ar fi întâmplat în spațiul public, cum ar fi putut Bai Pengyu să aibă un asemenea curaj? Darămite ceea ce tocmai spusese You Shulang, să-l omoare pe loc! Intenționase doar să-l intimideze pe director, sperând să-l vadă cum se ghemuiește și imploră milă într-o etalare jalnică, expunându-se într-o postură de rușine totală. Cine ar fi crezut că, în schimb, el va fi cel contracarat și depășit cu asprime de You Shulang!

Prins într-o situație de incertitudine stânjenitoare, Bai Pengyu s-a plimbat prin camera privată într-o stare de furie exasperată, cu ochii aproape ieșind din orbite.

-Directore You, mă ameninți? Crezi că chiar n-aș îndrăzni să pun mâna pe tine?!

You Shulang era un maestru în a citi situația, văzând că avertismentul său își făcuse efectul, știa când să se oprească. Severitatea din ochii lui se risipise, înlocuită de o expresie caldă.

-Cum ar putea al Treilea Tânăr Maestru să nu îndrăznească? Pur și simplu disprețuiești să-ți murdărești mâinile cu astfel de metode.

El i-a oferit amabil, o țigară.

-Prietenii mei mă așteaptă încă. Al treilea tânăr maestru, ar trebui să plec.

Fața lui Bai Pengyu era întunecată, iar expresia îi era de neînțeles. În cele din urmă, a strecurat o propoziție printre dinți:

-Din moment ce Fratele You este deja aici, să te las să pleci atât de ușor nu ar fi potrivit, m-ar face să par o gazdă proastă. Nu l-ai pus pe Fan Xiao să mă bată timp de zece minute data trecută? Și-a ridicat privirea.

-Astăzi, de ce nu mă lași să-mi încordez puțin mușchii și să-ți returnez acele zece minute, frate You?

You Shulang, ținând încă scrumiera de margine, a întrebat:

-Unu la unu sau patru contra unu?

Bai Pengyu a început să-și îndoaie încheieturile mâinilor.

-Patru n-ar fi corect. Veți fi doar tu și el.

A arătat spre cel mai înalt și mai impunător bărbat de la masă.

You Shulang a urmat direcția gestului său, l-a mai privit o dată, apoi a dat din cap.

-Bine.

Cei doi s-au apropiat încet. Degetele lui Bai Pengyu au trosnit zgomotos, un zâmbet malițios i s-a întipărit pe față. Poate că bărbatul înalt din spatele lui i-a dat încredere, în ciuda faptului că era subțire și slab, a fost primul care a întins mâna să-l apuce pe You Shulang de guler. Brațul său tocmai fusese ridicat și, înainte să apuce măcar să atingă materialul hainelor, You Shulang l-a apucat pe Bai Pengyu cu o mână, l-a răsucit cu putere și l-a imobilizat.

-Ah! Mă doare, mă doare! You Shulang ce faci?! N-ai spus că mă lași să te bat zece minute? Îți retragi cuvântul?

Uitându-se la bărbatul înalt care se apropia rapid, You Shulang și-a ridicat vocea și a spus:

-Ultima dată când ai fost bătut, nu am spus că nu ai voie să ripostezi.

Cu aceste cuvinte, a legănat scrumiera de sticlă pe care o ținuse agățată de vârful degetelor tot timpul și a aruncat-o spre bărbatul înalt cu o forță brutală!

……

Noaptea era foarte liniștită, umbrită doar de sunetul ploii. You Shulang a împins ușa taxiului cu mare efort și s-a clătinat în timp ce cobora. Nu făcuse mai mult de câțiva pași când a auzit pe cineva strigându-i numele prin noaptea umedă și întunecată.

-Shulang! Ce s-a întâmplat cu tine?!

S-a întors, ștergându-și apa de ploaie de pe față, și l-a văzut pe Fan Xiao…

 

Ne reauzim curând... Maya🧡