Capitolul 59
Capitolul 59
Doar eu pot fi cel
care îl părăsește.
În lumina slabă și încețoșată,
Fan Xiao bea o băutură tare. Distrusese deja o cutie întreagă de chibrituri,
rămășițele lor împrăștiate ca niște cadavre zăceau la picioarele lui, făcute
bucăți.
Shi Lihua a tras sticla de băutură la o parte, plângându-se.
-Nu mai bea atât. Dacă te îmbeți, nu vreau să am grijă de
tine.
Văzând că bărbatul nu reacționează deloc, s-a încruntat și
mai tare.
-Fan Xiao, dacă continui așa, chiar o să cred că ți s-a
frânt inima, știi? N-a fost doar o aventură? De ce se emoționează domnia Sa
atât de tare din cauza asta?
S-a trântit leneș lângă Fan Xiao.
-Dacă nu te-ai distrat pe săturate, atunci găsește-ți pe
altcineva. Bărbații cu patru picioare ar putea fi greu de găsit, dar cei cu
două picioare? Ce nu ai putea tu găsi? Dacă nu ai chef să te joci cu cei
asociați cu viața de noapte, atunci găsește-ți pe cineva curat.
Legănându-și picioarele cu un aer nepăsător, de dandy, vorbea
la fel de ușor ca și cum ar fi discutat despre vreme.
-Știu că îți place fiorul vânătorii. Atunci începe un joc
nou. E cu siguranță mai interesant decât să stai aici și să bei în suferință,
nu-i așa? Nu te complace în mizerie.
-Mizerie? Lui Fan Xiao nu i-a plăcut cuvântul. Și-a coborât
genele.
-Shi Lihua, când ai orbit?
-Bine, sunt orb. Văzând furia mocnind în Fan Xiao, Shi Lihua
și-a închis gura cu înțelepciune.
Paharul a fost așezat pe blatul de marmură neagră, licăririle
crăpate ale cristalului au fost înghițite de nuanța sumbră, ca și cum ar fi
fost pătate de ceva impur. Fan Xiao și-a trecut degetele peste ceasul de la
încheietura mâinii și a spus încet.
-Numai eu pot fi cel care îl părăsește, dar faptul că el a
luat inițiativa de a mă părăsi? Inacceptabil.
Vocea lui era foarte blândă, dar totuși înfiorătoare. Nici
măcar Shi Lihua nu s-a putut abține să nu simtă o licărire de simpatie pentru
You Shulang. Știind că părerea lui Fan Xiao nu putea fi schimbată, a urmat pur
și simplu firul conversației și l-a întrebat:
-Și ce ai de gând să faci? Din moment ce nu îi acorzi nicio
apreciere, atunci pur și simplu convinge-l să se întoarcă și apoi părăsește-l
fără milă.
Materialul perdelelor
era gros, blocând chiar și o licărire de soare. Lampa de perete slabă se
chinuia cu înverșunare, dar tot nu putea străpunge straturile de întuneric apăsătoare.
În spațiul pe jumătate luminat, pe jumătate în umbră, Fan
Xiao s-a întors către Shi Lihua.
;Informațiile acelei fete de la companie... le-ai primit?
-Mm.. A fugit dintr-un sat de munte ca să scape de o
căsătorie aranjată. Tatăl ei o logodise cu un moșier local de rahat pe la șaizeci
de ani. Întrucât Shi Lihua cunoștea bine firea răzbunătoare a lui Fan Xiao, a
așteptat următoarea comandă.
-Dă-mi numărul ei de telefon.
Auzind ceva contrar a ceea ce se aștepta, Shi Lihua a fost
puțin surprins.
-Asta e tot? Nu vrei și adresa acelei fete?
Shi Lihua i-a aprins un bețișor de tămâie lui
You Shulang în inima lui.
-Bine, vom face cum
vrei tu. Apoi a început să se îngrijoreze din nou inutil.
-Dar dacă You Shulang continuă să refuze să te vadă, cum ai
de gând să-l convingi să se întoarcă?
.....
-Domnule director You, l-a oprit Fan Xiao pe bărbatul care
era pe punctul de a intra pe ușă, cu un ton calm și ferm.
- Am venit să-mi invoc nevinovăția.
Silueta lui înaltă bloca total ușa.
-Dacă aș fi știut despre asta, de ce te-aș fi condus după
aceea și te-aș fi protejat tot timpul?
În cele din urmă, You Shulang s-a uitat direct la el, cu o
privire pătrunzătoare.
-Tocmai asta mă face să mă simt inconfortabil. Mai întâi,
cineva a aranjat să se joace cu mine, iar apoi tu ai înregistrat și ai vizionat
iar și iar. Fan Xiao, nu pot să nu bănuiesc că atunci când m-ai însoțit, a fost
doar ca să poți savura în continuare cât de jalnic arătam, o dată nu a fost de
ajuns, așa că ai înregistrat ca să vezi
iar și iar.
-Imaginile au fost surprinse de camera de bord. Le-am reluat
pentru că am fost atras de tine. Shulang, nu mă poți renega complet pe baza
unor suspiciuni nefondate.
Fan Xiao și-a îndulcit vocea, ca și cum ar fi oftat
neajutorat.
-Nu e corect față de mine, nu-i așa?
Bărbatul, evident, nu dormise bine în ultimele zile, acum,
venele injectate din ochii lui erau acoperite de o roșeață surdă. Se uita la
You Shulang cu speranță în ochi, ca un om nedreptățit care așteaptă un verdict
corect în instanță.
You Shulang a tăcut o clipă, emoțiile liniștindu-i-se.
-Întoarce-te deocamdată. Lasă-mă să stau puțin singur în
următoarele câteva zile. După ce voi analiza lucrurile, voi veni să te caut.
-Ce se întâmplă dacă nu poți vedea lucrurile clar? Fan Xiao
a pășit înainte, reducând distanța dintre ei, cu o urmă de grabă în postura sa.
You Shulang nu voia să-l rănească, mai ales pentru că era iubitul
lui. I-a mângâiat ușor brațul lui Fan Xiao.
-Dă-mi puțin timp. Lasă aceste sentimente să se potolească
și apoi vom avea o discuție plăcută.
L-a ocolit pe Fan Xiao, a descuiat ușa și, înainte de a
dispărea înăuntru, a lăsat o ultimă propoziție în urmă:
-Întoarce-te și odihnește-te cum trebuie. Bea mai puțin.
Ușa era pe punctul de a se închide când, dintr-o dată, o
mână a țâșnit prin crăpătură! Forța cu care se închidea ușa nu a fost ușoară,
într-o clipă, pielea și carnea palmei s-au înroșit și s-au umflat.
-Fan Xiao! a strigat You Shulang.
-Ești al naibii de nebun.
A tras din nou ușa, doar pentru ca Fan Xiao să se strecoare
înăuntru. Bărbatul s-a repezit înainte și l-a îmbrățișat puternic, cu ambele
brațe strânse în jurul lui, ca și cum ar fi vrut să-i stoarcă fiecare suflare
din pieptul lui.
You Shulang nu l-a putut respinge, așa că nu a făcut decât
să spună cu efort.
-Mâna ta mai are și răni vechi, lasă-mă să-ți verific mâna
mai întâi.
-Dacă nu mai vrei o persoană, atunci de ce te-ai deranja să
te uiți la mâna ei?
Fan Xiao l-a împins pe bărbat la perete, s-a aplecat și și-a
strivit gura de a bărbatului, într-un sărut brutal! Era o bestie prădătoare
care își încolțise în sfârșit prada, refuzând să-i ofere nici cea mai mică
șansă de scăpare.
Era aproape în întregime o dominație unilaterală și
mușcături sălbatice, profunde și frenetice. Respirația lor rapidă a spulberat
liniștea care umpluse camera cu doar câteva momente înainte. Talia puternică și
suplă a lui You Shulang a fost împinsă înapoi, arcuindu-se într-o curbă
grațioasă și frumoasă.
Sărutul intens a declanșat rapid o cucerire sângeroasă. Una
dintre mâinile lui Fan Xiao l-a prins pe You Shulang de ceafă pentru a continua
sărutul profund, în timp ce cealaltă a început nerăbdătoare să-l dezbrace.
Tratamentul brutal i-a provocat o durere ascuțită și
usturătoare, strânsoarea pe care nu a putut-o controla a lăsat urme roșii pe
pielea albă. Totuși, nimănui nu i-a păsat. Fan Xiao a ridicat de unul singur
corpul moale și maleabil și l-a aruncat pe pat cu o forță brutală!
-Fan Xiao, calmează-te! Încă îi pulsa usturimea de pe buze,
dar cel puțin You Shulang a reușit în sfârșit să vorbească.
-Nu mă pot calma. Bărbatul era ca un leu mascul
nedreptățit, extrem de agresiv, calm la
exterior, dar vicios în interior.
-Domnule director, puteți suspenda unilateral relația
noastră, deci asta nu înseamnă că pot și eu unilateral, să mă culc cu
dumneavoastră?
Aproape că s-a repezit înainte, folosindu-și degetele
înroșite și umflate pentru a împinge bretonul lui You Shulang înapoi,
periindu-l spre ceafă în timp ce se uita direct în ochii bărbatului.
-Tu decizi o dată, eu decid o dată, asta înseamnă că e
corect.
Degetele care fuseseră ciupite erau fierbinți. You Shulang a
oftat neajutorat.
-Hai să ne ocupăm mai întâi de rana ta. Putem lăsa alte
probleme deoparte momentan.
Totuși, lucrurile nu au mers conform planului. Profitând de
îngrijorarea lui You Shulang pentru accidentarea sa la mână, Fan Xiao a făcut
practic tot ce a vrut!
Asaltul a început brusc, fără o pregătire adecvată.
You Shulang și-a dat capul pe spate cu un geamăt înăbușit.
În mijlocul durerii inițiale, l-a auzit pe Fan Xiao șoptindu-i în ureche:
-Domnule director You, nu-ți face griji. Chiar și rănită,
mâna mea te poate face să te simți bine.
Jafurile și posesiunile s-au prelungit chinuitor de mult
timp. Fan Xiao nu l-a copleșit cu vorbele sale obscene și îndrăznețe obișnuite;
tot corpul îi era încordat ca o coardă de arc, mușchii încordați și rigizi. La
fel ca You Shulang, nu găsea nicio plăcere în ceea ce făcea.
Roșeața de la colțurile ochilor i se adâncea, venele din
spatele urechilor îi pulsau neîncetat. Reprimarea și panica lui Fan Xiao erau
la vedere, la fel de evidente și lipsite de ambiguitate ca un pasaj dintr-un
text științific riguros.
Shulang a oftat în sinea lui, durerea din inima lui devenind
și mai puternică.
Și-a așezat brațul ud de transpirație peste umerii lați ai
lui Fan Xiao, vocea aproape că i s-a frânt de tristețe.
-Chiar pot avea încredere în tine?
Mișcarea s-a oprit brusc. După o privire lungă și fixă,
vocea lui Fan Xiao s-a auzit, cu un tremur ușor.
-Ești dispus să ai încredere în mine?
Mâna lui You Shulang s-a ridicat pentru a mângâia obrazul
bărbatului.
-Fan Xiao, dacă cu adevărat mă înșeli, atunci continuă să mă
înșeli pentru totdeauna, nu mă lăsa niciodată să prind vreun indiciu, nu mă
lăsa niciodată să descopăr adevărul. Nu sunt capabil de prea multe, dar totuși
am demnitatea unui bărbat. Dacă trebuie să mă minți, atunci asigură-te că nu
pot verifica niciodată. Aceasta este cea mai mare clemență pe care ți-o pot
acorda. Poți face asta?
Bărbatul de sub el
poseda cea mai directă, cuceritoare dominație și cea mai adânc ascunsă
tristețe .
Venele din spatele urechii lui Fan Xiao au mai pulsat de
câteva ori, fiecare puls căzând în raza vizuală a lui You Shulang, adăugând
încă o nuanță de autoironie privirii sale.
-Nu te înșel, l-a auzit pe bărbat spunând...
-Nu mă părăsi.
Cu privirea goală, fixată asupra modelului floral decolorat
al tapetului vechi de pe tavan, You Shulang a răspuns cu o voce calmă și
categorică.
-Nu te părăsesc. Lasă-o baltă, întoarce-te.
Umerii lui Fan Xiao au cedat brusc, iar toată greutatea lui
s-a prăbușit asupra lui You Shulang. L-a strâns pe bărbat sub el într-o
îmbrățișare profundă, scrâșnind din dinți în timp ce înjura:
-Shulang, ești prea crud. Spui să mă întorc și eu trebuie să
mă întorc, spui să plec și eu trebuie să plec? De când ai dreptul să iei tu,
toate deciziile?
Modelele complicate de pe tavan încă rețineau privirea goală
a lui You Shulang. După o lungă tăcere, el a întrebat în cele din urmă.
-Atunci, te întorci sau nu?
-Mă întorc. Nu te-am mai văzut de trei zile, chiar mi-a fost
dor de tine. Îngropându-și fața în gâtul lui You Shulang, Fan Xiao a afișat
încet un zâmbet triumfător.
……
Nota autoarei Su Erliang:
Acest capitol, deși nu a fost lung, a fost cu adevărat
dificil de scris. Mă întreb dacă ați înțeles cu toții starea de spirit a lui
You Shulang? El nutrește îndoieli, dar îi lipsesc dovezi concrete. Pentru că îl
iubește profund pe Fan Xiao, face compromisuri, stabilind o limită finală, oferindu-i
în același timp lui Fan Xiao o ultimă șansă. Îmi amintește de ceva ce a
spus odată o soră: Știi clar că minte, dar pentru că nu poți suporta să-l lași
să plece, îl vezi în continuare zâmbind și spunând că te iubește. Desigur, Fan
nebunul nu și-a schimbat inima, a devenit doar un pervers.
Comentarii
Trimiteți un comentariu