Capitolul 58

 

Capitolul 58

Te joci de mine? Ai fost implicat?

Într-o seară, You Shulang a organizat o întrunire și a invitat pe toată lumea la băut, sub pretextul de a-și exprima recunoștința față de Xue Baotian pentru sprijinul acordat companiei Bohai Pharmaceutical.

Destul de mulți apropiați au fost invitați, inclusiv Fan Xiao și Shi Lihua. Xue Baotian, la rândul său, a dat dovadă de respect, nemaifăcându-i alte probleme și acceptându-i invitația.

Atmosfera era animată, unii țipau în microfoane, în timp ce alții mângâiau picioarele fetelor în timp ce purtau conversații lejere. Încurajat de șiroiul nesfârșit de lingușiri, Xue Baotian și-a dat treptat drumul la puțina furie pe care o mai avea în suflet. A ciocnit paharele cu Fan Xiao și You Shulang de mai multe ori, devenind din ce în ce mai vorbăreț.

La un moment dat, a luat o fată în brațe, a sărutat-o ​​zgomotos și a oftat.

-Asta numesc eu viață!

-Vreți să jucăm câteva runde? a sugerat You Shulang, cu un pachet de cărți în mână.

Nimeni nu a obiectat.  Invitații principali s-au adunat să joace cărți. Mișcările și tăieturile lui You Shulang erau line ca norii plutitori și apa curgătoare, frumoase de privit și totuși, dintr-un anumit motiv, pleoapa lui Fan Xiao a tresărit.

Totul la You Shulang în seara aceea era ca de obicei: corect, constant, se înțelegea cu toată lumea, iar atitudinea lui față de Fan Xiao nu era deloc schimbată. Doar din când în când, privirea pe care o arunca părea să transmită o ușoară răceală, fără să îi scape însă, de sub control.

Fan Xiao s-a mustrat singur pentru că era paranoic și fără să-și  dea seama, și-a frecat pe piept pandantivul cu patru fețe al lui Buddha, înăbușindu-și vaga neliniște din inimă.

-Să pierzi și să bei  nu e interesant, a spus You Shulang în timp ce împărțea cărțile.

-Ce-ar fi să încercăm ceva mai palpitant?

Ochii lui Xue Baotian s-au luminat.

-Domnule director, cu cât te privesc mai mult acum, cu atât devii mai plăcut. Hai să ne jucăm, hai să jucăm! Cu cât mai palpitant, cu atât mai bine!

Shi Lihua era și el subtil entuziasmat. Și-a mutat brățara cu mărgele bodhi pe cealaltă încheietură și a ridicat o sprânceană în timp ce a  spus:

-Hai, hai!

Doar Fan Xiao s-a încruntat ușor, aproape imperceptibil. Temperamentul lui You Shulang era ceva ce el cunoștea mai bine decât oricine, nu ar fi luat niciodată inițiativa de a sugera un joc palpitant.

Era ceva neobișnuit în asta.

You Shulang, care nu fuma niciodată în public, a scos țigara dintre buze și a lovit-o ușor, scuturând scrumul, dezvăluind o licărire slabă de jar, înainte de a o pune înapoi în gură. Ținând cărțile în mână, s-a uitat la Fan Xiao.

-Și președintele Fan, nu joacă?

Privirile li s-au întâlnit, însă Fan Xiao nu a reușit să descifreze sensul ascuns dar profund  din ochii lui You Shulang. Dorind să-l îmbuneze, a răspuns cu un ton blând. -Voi urma orice instrucțiune a  Directorului You.

Întorcându-și fața, bărbatul a continuat să împartă cărțile, degetele sale subțiri scoțând ultima carte. Apoi a împins băuturile turnate în prealabil către ceilalți.

Pe o tavă din argint, sculptată cu modele complicate, zăceau șase pahare de shot, băutura maro dinăuntru aprinzând ca un fitil dorința, periculoasă și atrăgătoare în același timp.

You Shulang a aruncat o privire la băuturi și a spus încet:

-Unul dintre aceste șase pahare, a fost umplut cu alcool pur. Cine pierde poate alege ce dorește. Cât despre cine îl va bea în cele din urmă, va fi lăsat la voia sorții. Acea singură propoziție i-a uluit pe ceilalți trei bărbați! Acel scenariu  părea mult prea familiar!

Shi Lihua și-a amintit în sfârșit. Cu șapte sau opt luni în urmă, fusese tot în acel bar, foarte probabil în aceeași cameră privată. De data aceea, plănuiseră să-i dea o lecție marelui binevoitor You Shulang. Au pus o escortă să se prefacă a fi subordonata lui Xue Baotian, apoi, în mod conștient și chiar în fața lui You Shulang, i-au pus băuturile cu adaos de savoare pentru a părea că intenționau să profite de ea.

Bărbatul își ținea genele plecate, emoțiile îi erau indescifrabile. S-a aplecat ușor în față, cu coatele pe genunchi, și a întins mâna după cutia de chibrituri de pe masa cu băuturi. Întoarcerea unui chibrit între degete era un mic tic pe care Fan Xiao îl manifesta doar atunci când era iritat sau furios. Era un gest cunoscut doar de cei mai apropiați, pe care îl făcea în liniște.

Pe măsură ce vârfurile degetelor lui Fan Xiao înaintau încetul cu încetul, inima lui You Shulang se scufunda treptat. Chiar când și-a strâns pumnul, mâna s-a oprit la jumătatea drumului, și-a schimbat cursul și a luat un pahar cu băutură maro de pe tavă.

Cu o mișcare a încheieturii mâinii, Fan Xiao a dat pe gât băutura din pahar dintr-o singură înghițitură!

Toți cei de la masă, l-au privit consternați. A pus  paharul gol la loc și a afișat o expresie de o nonșalanță absolută.

-Domnule director,  glumești nu-i așa? Îl cunoașteți cu toții, e cea mai respectuoasă persoană, om al legii și a regulilor, cineva care nici măcar nu merge cu mașina în propria curte după ce bea. Cum ar putea să facă astfel de feste? Doar ne tachinează.

În timp ce vorbea, președintele Fan l-a tras discret pe You Shulang de mânecă, un gest ușor, intim, între îndrăgostiți, menit să se avertizeze subtil unul pe celălalt.

Chiar atunci, persoana care țipa în microfon a încetat brusc să ridice  vocea. Liniștea bruscă  le-a atras atenția lui Xue Baotian și a lui Shi Lihua pentru o fracțiune de secundă. Învăluit în acea melodie  ascendentă, Fan Xiao s-a aplecat într-o parte și i-a murmurat lui You Shulang:

-Nu e momentul să te ocupi de Xue Baotian. Tocmai te-a ajutat să rezolvi problema lui Bohai, așa că nu te poți atinge încă de el. Dacă vrei să-i dai o lecție, vei avea multe șanse mai târziu.

-Crezi că plănuiesc să mă ocup de el?

-Altfel? Vocea lui Fan Xiao s-a redus și mai mult.

-E un ticălos, dar chiar nu e momentul potrivit să acționăm împotriva lui, acum.

You Shulang l-a privit rece pe Fan Xiao, gândurile lui alunecând înapoi la conversația pe care o avusese ieri cu escorta chiar în acea cameră.

    Fata era izbitor de elegantă, îmbrăcată într-o rochie albă și doar un machiaj ușor, o aliura aparte față de celelalte colege din profesia ei.

Își aprinsese o țigară, fără să se ferească să-și ascundă oboseala din ochi.

-Eu am caracteristicile fetei pure. Multor bărbați le place genul ăsta. Îmi amintesc de tine.” Fata a expirat un fir subțire de fum.

 -Ești unul dintre puținii oameni buni pe care i-am întâlnit. Pe atunci, chiar și eu credeam că ești prost. Chiar a meritat să ajuți pe cineva care era  complet străin și nu avea absolut nicio legătură cu tine?

-A meritat. You Shulang a desfăcut o sticlă de apă și a împins-o spre fată.

-Dacă pot ajuta, ajut. Dacă chiar nu pot, atunci nu mă forțez să intervin.

Panglica de fum ondulat s-a destrămat în mijlocul fluxului. Fata a tăcut o clipă, apoi a spus pe un ton cochet:

-Ai venit să mă cauți, deci vrei să întrebi ceva, nu-i așa?

-Da. Poți să-mi spui cine se juca mai exact cu mine în seara aceea?

Fata a scos un hohot de râs, batjocorindu-l.

-Abia acum ți-ai dat seama că se jucau cu tine? Chiar ești un prost.

S-a gândit o secundă, apoi a spus:

-Știi cum e la noi în domeniu, trebuie să tăcem. Altfel nu vom avea ce mânca.

-Știu și înțeleg. You Shulang și-a deschis portofelul.

-Nu știu cât ar trebui să plătesc ca să-mi spui ce știi.

A râs ușor, aruncând o privire spre portofel:

-Deci încă ne privești de sus pentru că facem meseria asta, nu-i așa? Și-a stins țigara subțire în scrumieră.

-Cumpără-mi o acadea și-ți voi spune.

Și-a dat capul pe spate, iar expresia ei devenise dezolantă și tristă.

-O fac doar pentru că ești singura persoană bună pe care am întâlnit-o de când am primit  această slujbă.

You Shulang și-a amintit ultimele cuvinte ale fetei: „Niciunul dintre ei nu e un om bun, fiecare te-a tratat ca pe un clovn cu care te joci.”

„Toți?” Shulang și-a amintit  răgușala  propriei voci din  acel moment.

Fata a stat puțin pe gânduri înainte de a spune:

-Bărbatul care stătea pe scaunul principal n-a spus prea multe, dar cred că știa despre asta.

-Ești sigură?

-Ăăă... nu sunt complet sigură. Dar noi, femeile, avem o intuiție destul de precisă. Poate că la suprafață părea neimplicat, dar cu siguranță nu e un om bun.

Cu acadeaua în gură, fata s-a ridicat.

-Bun, eu cred că nu-ți permiți să te pui cu oamenii ăștia. Sunt toți niște nemernici bogați. Stai departe de ei, nici să nu te gândești să te răzbuni.

Silueta fetei, care se retrăgea, părea abătută și deznădăjduită. În timp ce ieșea pe ușa excepțional de grandioasă și ornamentată, semăna cu o linie slabă, abia vizibilă, care putea fi ușor ștearsă.

Când You Shulang a revenit brusc la prezent, un val puternic de epuizare l-a cuprins. Se simțea obosit de acele încercări reciproce și a simulat cordialitate. Aruncându-i lui Fan Xiao o privire profundă și pătrunzătoare, s-a întors apoi către Xue Baotian și l-a întrebat, cu o voce ascuțită și directă ca o lamă:

-Vicepreședinte Xue, acea subordonată a dumneavoastră de data trecută era falsă, nu-i așa? Era cineva pe care ați angajat-o pe loc doar ca să mă păcăliți?

A luat un pahar cu băutură, învârtindu-l ușor.

-Ceea ce s-a adăugat în băutură, însă, era real. Când am băut-o atunci, vi s-a părut foarte distractiv, foarte palpitant?

Toți trei bărbați au fost șocați, dar Fan Xiao a fost cel mai rapid în a-și strâmba fața. Și-a ridicat privirea pentru a-l privi pe Xue Baotian, încă uluit, și a rostit imediat o frază în thailandeză.

-Îmi cer scuze, am obiceiul să alunec în thailandeză în focul momentului. Fără nicio urmă de remușcare reală, a revenit la mandarină, tonul său fiind deliberat măsurat, parcă pentru a destinde tensiunea dintre You Shulang și Xue Baotian.

-Vicepreședinte Xue, domnul director You este încă oarecum deranjat de incidentul de atunci. Care a fost situația exactă? Îl rugăm pe Moștenitor să ne explice clar, odată ce totul va fi explicat deschis, nu vor mai exista neînțelegeri.

-La naiba... Xue Baotian tânjea să-l plesnească pe Fan Xiao, să-i dea jos masca și să dea pe față caracterul  malefic și putred de dedesubt. Însă, acea frază thailandeză pe care nu a înțeles-o, i-a amintit brusc: dacă expunea secretele lui Fan Xiao, conexiunile construite cu migală pe care le stabilise ar fi fost complet ruinate!

Chiar când ezita, vocea calmă a lui Shi Lihua l-a întrerupt.

-Directore You, eu am fost cel care a vrut să se pună cu tine pe atunci. Toți ochii s-au îndreptat spre el.

Shi Lihua nu fuma, dar  și-a aruncat o țigară în gură și a ținut-o acolo.

-Pe atunci, pur și simplu nu-mi plăcea să te văd. Credeam că stăteai pe lângă Fan Xiao pentru că aveai un plan anume și te comportai ca un măgar pretențios. Erai doar un director de birou, dar te dădeai mare și te lăsai purtat de Fan Xiao ca un rege. Așa că în ziua aceea, i-am spus Moștenitorului  că ar trebui să facem o mică glumă cu tine, doar ca să te tachinăm puțin. El nu a vrut să-ți facă rău, eu am vrut. Încă ne privești de sus și acum. Shi Lihua și-a aprins țigara.

-Știi câți bani a cheltuit Fan Xiao pe fratele tău? Nu asta voiai până la urmă?!

-Shi Lihua! a spus Fan Xiao cu o voce gravă și rece.

-Ai depășit limita.

S-a întors și l-a ridicat pe You Shulang, aruncând o privire cu coada ochiului către ceilalți care urmăreau drama desfășurându-se și a spus în șoaptă.

-Hai să plecăm noi primii, nu e momentul potrivit să continuăm această conversație.

Abia după ce You Shulang a fost tras deoparte de Fan Xiao, Xue Baotian a înțeles în sfârșit ce s-a întâmplat.

-Stai, ce naiba e toată treaba asta? Cum a ajuns nenorocitul ăla de Fan Xiao să fie din nou  tipul bun?

 

……

 

În momentul în care au ieșit din bar, Fan Xiao a fost împins la perete de You Shulang, care a întrebat rece.

-Mă păcălești? Ai fost implicat?

Mușchii lui Fan Xiao s-au încordat, dar cuvintele lui au ieșit blânde și clare, părând ușor rănit. -Cum aș putea vreodată să te păcălesc? La vremea aceea, te-am protejat toată seara, nu-ți amintești?

Forța de restricție nu s-a slăbit, ci s-a întărit. You Shulang s-a aplecat mai aproape de Fan Xiao.

-Atunci de ce erai atât de nervos acum câteva minute?

-Eram nervos? Fan Xiao a întâlnit privirea apăsătoare a lui You Shulang.

-Nu eram cumva îngrijorat că te vei certa cu Xue Baotian și că va stârni din nou probleme?

You Shulang a chicotit ușor, întinzându-și degetele pentru a apăsa zona din spatele urechii lui Fan Xiao. Vârfurile degetelor sale înghețate au coborât încet pe piele.

-Știi, când ești într-o stare de panică extremă, tendoanele de aici plusează ritmic. Ori de câte ori auzi sunetul valurilor, vezi oceanul sau te cufunzi în vise vechi în întuneric, se întâmplă. În seara asta, acest loc a pulsat de trei ori. Nu-mi spune că a fost pentru că te-ai temut că Xue Baotian va cauza probleme. Lucruri de genul acesta, nu te-ar tulbura, nu-i așa, domnule președinte Fan?!

Fan Xiao a tăcut o clipă, apoi și-a ridicat sprâncenele și a privit cu atenție.

-Mă condamnă directorul You doar pe baza acestui lucru?

You Shulang s-a îndreptat și i-a dat drumul.

-Da. Nu am dovezi solide. Iar incertitudinea mă face să mă simt foarte inconfortabil în interior.

S-a întors și a plecat, lăsând o ultimă remarcă auzindu-se din depărtare.

-Hai să nu ne mai vedem o vreme.