Capitolul 48: Întoarcerea fostului iubit

În acele momente, Type era într-o dispoziție excelentă. Desigur, în ultima vreme viața lui era fericită: notele erau bune, se afla pe mâini sigure, nu ducea niciodată lipsă de mâncare, iar activitățile de antrenament erau distractive. Așadar, băiatul din Sud a mers cu mare bucurie la piața de weekend a universității, într-o după-amiază de sâmbătă.

"După-amiaza asta o să lâncezesc, fără antrenamente, fără cursuri, mă duc direct acasă în pat." a spus Champ, iar Type a dat din cap aprobator.

"Da, aveam de gând să te scot la masă, dar e bine să ne întoarcem devreme, să nu pierdem timpul."

"Hei, hei, cumpără-mi ceva de mâncare!" Băiatul pasionat de box și-a întors imediat capul, făcându-l pe Type să zâmbească; în plus, tatăl său tocmai îi mărise banii de buzunar pentru luna respectivă.

"Ultima dată te plângeai că nu mai ai bani, așa că am zis să mergem să-ți iau niște friptură de porc din piață..."

"Atunci, când o să vină rândul tău să rămâi fără bani, o să mă lași pe mine să te invit în oraș." a calculat Champ inteligent.

Remarca l-a făcut pe Type să izbucnească în râs și să dea din cap; avea un zâmbet larg, dar dintr-odată s-a îmbufnat din nou.

"Vrei o masă gratis, dar eu mă grăbesc să mă întorc astăzi. Te invit săptămâna viitoare, cheamă-l și pe Ai’No când facem asta." a spus el, și cum nu erau la aceeași specializare, programul lui era diferit de cel al lui Techno, așa că nu se întâlniseră astăzi, fapt ce l-a făcut pe Type să dea din cap.

"Săptămâna viitoare rămân și eu fără bani, nu-mi permit să vă scot la cină pe amândoi." Încerca să-și imagineze doi jucători flămânzi cu un apetit garantat să le rupă curelele de la pantaloni la cât de mult pot consuma.

"Ho, atunci nu-i cheltui atât de repede, împarte-i cu noi."

"Pleacă de aici cu ideea asta de 'hai să folosim întâi banii tăi'!" a strigat Type amuzat, repetând apoi: "O să vorbesc cu Ai’No mai întâi despre masa de săptămâna viitoare." Imediat ce a spus asta, s-a îndreptat spre apartamentul său, probabil pentru a-și împacheta lucrurile și a merge acasă.

Cel care s-a întors spre piață se gândea la asta, când... "Ce e în neregulă cu tine?"

S-a tresărit. "!" Era cu siguranță speriat și nu observase persoana care stătea la mai puțin de un pas distanță.

Bărbatul părea să fie binedispus, cu un zâmbet pe chip, iar Type aproape că i-a împins capul la o parte, simțind că încă nu era pregătit pentru asta.

"Tu... prietenul lui Tharn."

"Ha, e trist că nu-mi reții numele, sunt un bun prieten de-al tău..."

"Ești tipul ăla, Ai’Lhong!" Înainte ca tipul să-și anunțe relația cu Tharn, Type i-a strigat numele, adăugând o formulă politicoasă în față, ceea ce lui Lhong i s-a părut amuzant.

"Ei bine, eu sunt, cel mai chipeș solist din trupă."

"Am auzit că nu ești încă la fel de popular ca bateristul." a replicat Type, fără să se gândească la faptul că cei doi se întâlniseră doar de două sau trei ori, și l-a tachinat. Se poate spune că acest prieten al lui Tharn îi amintea de Techno, așa că se simțea bine și voia să vorbească cu el; asta nu includea faptul că relația celor doi era publică pentru el, deoarece simțea că este un prieten foarte bun de-al lui Tharn.

Bărbatul, mimând o mină rănită, a dus mâna la piept, apoi a făcut câțiva pași nesiguri înapoi.

"M-ai rănit."

"Nu te mai preface." Type a dat din cap, râzând mai mult de puțin, deoarece dintr-odată revenise la normal.

"Am auzit că scoți un prieten la cină. Mi-ar plăcea să mă cinstești și pe mine cu niște porc prăjit." În plus, nu exista nimeni atât de obraznic.

"Suntem noi prieteni?" Type a ridicat din umeri, făcându-l pe Lhong să se prefacă furios.

"O să-l sun pe Tharn și o să-i raportez că ești prea dur cu mine."

"De ce nu te duci să faci un raport și să vezi de partea cui o să fie el?"

"Ho, deci o să pierd." Lhong părea să vorbească despre viclenia lui Tharn, dar tot nu renunța să caute pe cineva care să-l cinstească.

"Cum ar fi asta: tu îmi cumperi cina în schimbul unor povești despre Tharn. Toți banii mei s-au dus pe o chitară nouă, nu-mi permit nici măcar să mănânc la cantina școlii." Type nu era interesat de faptul că el își cumpărase o chitară și falimentase peste noapte, era interesat doar de fraza... treaba cu Tharn.

"Treaba cu Tharn?"

"Aha, ce vrei să știi? Știu totul despre el încă din primul an de liceu." Privirea lui de trădător care își vinde prietenul pentru o masă a făcut colțurile gurii lui Type să se ridice, apoi a spus un singur cuvânt: "De acord."

Uau, e atât de tare să-l șantajez pe Tharn după ce aflu ce pune la cale. Îl scot pe Lhong la masă mai întâi, apoi îl șantajez pe Tharn și obțin mult mai mult.

"Ce vrei să știi despre asta?"

După ce cei doi s-au plimbat prin piață, Type și Lhong s-au așezat împreună la parterul clădirii de științe, cu mesele pline de mâncare (sacrificii), desigur. Omul din orchestră a început să rupă cu nonșalanță pulpe de pui fript și să le înmoaie în orez lipicios pentru a mânca, apoi a întrebat, făcându-l pe Type să răspundă retoric: "Și tu ce știi?"

S-a gândit preț de o secundă, pocnindu-și degetele unsuroase. "Fostele lui."

"Fostele lui? De ce ar trebui să știu eu despre asta?"

Să știi asta te va face doar să fii trist mai târziu.

Type s-a strâmbat și s-a uitat la Lhong, cel căruia nu-i venea să creadă că spune asta în timp ce îl privea în ochi.

"Hei, chestia aia cu fostele lui Tharn este cea mai suculentă, nu știai? S-a zvonit prin jumătate de facultate... er, exagerez puțin, nu te uita așa la mine, dar e un fapt că s-a întâlnit cu cineva din fiecare an, dar știi ce? Deși s-a întâlnit cu mulți oameni, niciuna dintre relații nu a durat mult. După cum spun unii, totul trebuie să fie un mister."

De data aceasta, Type s-a încruntat în timp ce Lhong părea serios și se concentra pe sos, apoi și-a întors capul spre Lhong care arăta foarte grav.

"Unde e misterul? Eu mă întâlnesc cu el de ceva vreme."

Sincer, dacă numeri timpul petrecut cu el, sunt doar trei luni, dar dacă aduni tot... sunt cu Tharn de peste șase luni.

"Deci tu ești cel care a pus capăt misterului." Lhong continua să exagereze despre misterul lui Tharn, dar se părea că băiatul din sud luase subiectul în serios.

"Cum așa? Spune-mi de ce crezi asta."

"Dacă ne întoarcem în timp, va trebui să începem cu prima dragoste a lui Tharn."

"E vorba de fratele San, nu?"

"Wow, știi și asta."

Imediat ce prima iubire a fost menționată, Type a devenit instantaneu nerăbdător, mintea lui neputând să nu se gândească la un alt coleg de facultate care îi perturbase odată viața amoroasă. Faptul că și Lhong știa asta l-a făcut brusc nemulțumit.

"Hei, dar fratele San nu se pune, Tharn a spus că nu s-au întâlnit oficial, ci doar că a avut o aventură când era mai tânăr." Era atât de bine informat încât Type a început să creadă că Lhong știa tot ce se petrece în stomacul lui Tharn.

Faptul că acest nou prieten știa atât de multe despre trecutul iubitului său i-a sporit puțin încrederea în el, meritând ca băiatul din sud să continue să asculte bârfele amicului său.

"Despre primul iubit, o să-ți spun... Tharn s-a întâlnit cu un coleg din anul doi când el era în anul patru. Oh ho, pe atunci colegul ăla era grozav, cool, popular, specializat în muzică clasică. Moțăiam când cânta la vioară, iar Tharn era atât de obsedat încât se arunca la picioarele lui; nu era la fel de chipeș atunci ca acum." Omul care cunoștea adevărul a vorbit, provocându-i ascultătorului o nerăbdare mută.

E inconfortabil să aud despre fostul lui.

"Dacă era atât de bun, atunci de ce s-au despărțit?" Întrebarea l-a făcut pe Lhong să se întoarcă energic spre el.

"Tharn l-a prins pe tipul ăla culcându-se cu cinci oameni deodată."

"Ai’Shiaa! Ai’Hiaa!" Type era și mai surprins, pentru că era destul de rău că îl sâcâia pe Tharn în timp ce o curta pe Puifai, dar faptul că bărbatul acela se culca cu cinci persoane în același timp era prea mult. "Dumnezeule, nu i s-a lărgit gaura ca unei gogoși uscate?"

"Ei bine, ai auzit bine. Cei cinci erau iubiți de tip 'sugar daddy', dar toți erau din categoria celor care primeau totul pe gratis. Tharn a aflat în mai puțin de o lună de relație. Acei bărbați erau în ani mai mari la diferite colegii, în universități diferite, toți aveau proprii iubiți. Existau și bani de sponsorizare pe care i-i dădeau iubitului lui Tharn, conduceau mașini sport de câteva milioane, cu ce se putea compara Tharn cu ei? Cât despre sexul pe gratis, depindea de starea lui de spirit; se pare că acei frați mai mari erau genul de oameni care nu puteau refuza sexul gratuit."

Oh ho, Type a fost atât de șocat să audă asta. Arăta nedumerit, ceea ce l-a făcut pe Lhong să dea din cap cu certitudine.

"Ai’Tharn a mai spus că e în regulă atâta timp cât nu se îmbolnăvește de vreo boală cu transmitere sexuală, dar apoi tipul a fost un adevărat fiasco. Și, dacă aș fi fost în locul lui, și eu m-ar fi simțit groaznic: să-l plac atât de mult, dar el să mă trateze ca pe o jucărie... După aceea, așa cum am spus, misterul a început din nou timp de două luni."

"Misterul de două luni?" a repetat Type cuvântul absent, ascultând cu o expresie serioasă în timp ce rodea un os de pui.

"Ei bine, s-a jucat timp de două luni, apoi Tharn nu s-a mai întâlnit cu nimeni pentru mai mult de două luni. Nu era ca și cum s-ar fi despărțit el de ei, ci ei îl părăseau pe el primii. Motivul era că Tharn este atât de bun la a avea grijă de oameni încât îi făcea să se simtă sufocați de atâta dragoste. E în regulă, sunt convins, Tharn are grijă de oamenii greșiți." Părea defensiv în numele prietenului său și, sincer, chiar și Type s-a simțit furios în locul lui Tharn când a auzit asta.

Tharn este un tip atât de drăguț, cum s-a putut întâmpla asta? Nu, are dreptate, aș fi fost extrem de furios dacă mi s-ar fi întâmplat mie.

"A existat o perioadă când Tharn făcea sex ocazional și oricine îi plăcea ajungea în patul lui." Lhong vorbea clar, de parcă nimeni nu l-ar fi ascultat, așa că nemernicul a continuat să vorbească.

"Mulți oameni voiau să se culce cu el, au locuit cu el o vreme, până când a apărut prima persoană care a pus capăt misterului..." solistul a lăsat fraza neterminată, de parcă ar fi spus o poveste de groază captivantă. Type s-a uitat la el fără milă, parcă spunându-i să continue, așa că acesta a râs sec.

"Știai că am avut o trupă?"

"Da, știu." a spus băiatul din sud răgușit.

"Ei bine, asta e. Vechea noastră trupă a fost formată din primul an de liceu, apoi din anul doi cântam în localul fratelui Kong, cam un an sau ceva de genul. În perioada aceea, Tharn se întâlnea cu cineva de la colegiu, dar la momentul acela îl favoriza pe fratele lui Tum... un prieten din vechea trupă, care a venit să-i mărturisească lui Tharn ce simte. Numele fratelui său este Tar. Am auzit că s-a îndrăgostit de Tharn de prima dată când l-a văzut cântând la tobe, apoi și-a făcut curaj să-și exprime dragostea. Știi, ca o domniță din basme, i-a mărturisit totul în restaurant, noi am fost martori. Zâmbetul lui Tharn era atât de chipeș, privirea timidă a lui Tar, apoi... au început să iasă împreună."

"Ai sărit peste pași, nemernicule." a spus Type, făcându-l să râdă.

"Hei, vrei să auzi cum l-a curtat? Așa a fost, a fost o relație de succes. Tharn nu voia să-i dea drumul și să-l lase să plece de lângă el, apoi totul a fost dulce și super intim. Tar era atât de obsedat de Tharn încât își pierduse mințile și îl urma pe fratele său la restaurant indiferent cât de târziu era. Atunci lumea lui Tharn era plină de roz și stătea și scria cântece pentru el."

Mie nu mi-a scris niciun cântec încă, afurisitul ăla de nemernic.

Gândul l-a făcut pe Type neobișnuit de nerăbdător, chiar știind că asta ține de trecut; dar de ce simțea că rămâne în urmă? Fostul pentru care a scris un cântec, iar tatuajul acesta al meu probabil că pur și simplu îl ignoră.

Omul care a spus odată să nu se comporte ca o domniță, care acum se simțea gelos în inima lui, nu asculta doar o poveste. Până și povestitorul era absorbit, cu gura plină de caracatiță friptă, dar reușea totuși să vorbească în timp ce mânca.

"Aha... er... când au apărut fostele lui Tharn, frățiorul tot nu s-a clintit, l-a iubit pe Tharn, iar Tharn era înnebunit după el, până când într-o zi, într-o noapte furtunoasă, copacii au fost doborâți, tobele au fost sparte, chitara a fost ruptă și microfonul s-a stricat..."

"Cât de lungă o să fie introducerea ta?"

"Oh, nu vreau să te emoționezi auzind despre trecut și să fii într-o stare deprimată."

"Am impresia că ai inventat asta singur." Așa că Type era într-o stare nerăbdătoare de a-l tachina. Dacă Techno l-ar fi văzut, l-ar fi descris ca pe o mitralieră, dar Lhong nu se temea de el, așa că a continuat să glumească, dar măcar a acceptat să revină la subiect.

"Doar despărțiți-vă și am terminat cu asta."

"Hei! Asta e tot ce ai de spus?"

Type a strigat; a vorbit despre un rezultat frumos atât de mult timp, a pus drama în paranteză, a spus punctul de cotitură, dar acest Ai’Hiaa nu spune cum s-a dezvoltat, apoi se termină brusc... ăsta e un film de prost gust. "Hmm," Lhong a dat din cap de două ori.

"Așa s-a terminat, totul s-a sfârșit."

"Nu, nu, nu, cum s-au despărțit? Frățiorul ăla a avut un alt iubit, sau Tharn s-a plictisit, sau ce? Nu poți termina așa de repede." Cel care voia să afle era atât de nerăbdător încât Lhong a zâmbit larg, apoi...

"Nu știu."

"Ugh."

"Oh, crezi că eu sunt purtătorul de cuvânt al stomacului lui Tharn? Cum pot să știu totul despre el? Știu doar că Tharn a venit la mine și mi-a spus că s-a terminat, s-au despărțit. Și mai e un lucru: Tum a venit brusc și l-a bătut pe Tharn, îi sângera gura, și a spus că Tharn l-a făcut pe fratele său să sufere. Tar a refuzat și el să-l mai vadă pe Tharn, asta e tot ce știu. Dar motivul despărțirii nu-l știu, tot ce știu este că mai târziu Tharn s-a despărțit și nu a mai sâcâit pe nimeni până la facultate..."

Și apoi te-a cunoscut pe tine.

Era o frază pe care toată lumea o înțelegea în sinea sa, făcându-l pe Type să se încrunte. Mai târziu lucrurile au fost clare, dar ceea ce s-a întâmplat înainte conta.

"De ce să se despartă din nou când era atât de îndrăgostit?"

"Ei bine, așa te-a agățat Tharn pe tine." Lhong aparținea tipului optimist și a spus asta cu un zâmbet larg, făcându-l pe cel care ar fi trebuit să fie fericit să devină și mai reflexiv.

De când s-a implicat cu Tharn, Type a aflat că... Tharn este un om bun, este serios cu oricine se îndrăgostește, se implică, ar face orice pentru persoana iubită. Poate că e puțin prostuț, puțin rece, și tocmai pentru că e calm, eu și el nu ne vom despărți, ne vom devora unul pe celălalt până la moarte înainte de asta. Dacă Tar era atât de îndrăgostit de Tharn și Tharn îl iubea pe el atât de mult, atunci de ce o despărțire m-ar face pe mine gay?

Type începea să se împace cu ideea de a fi într-o relație cu un bărbat... el însuși trebuia să admită asta, chiar dacă era vorba doar de Tharn.

"Dacă vrei să știi mai multe despre Tar, va trebui să-l întrebi pe Tharn însuși." a spus prietenul, făcându-l pe ascultător să ofteze.

"De ce să-l întreb? Ce s-a terminat s-a terminat, nu vreau să intru în detalii." Cel puțin Type era destul de bărbat încât să nu fie atât de prost încât să întrebe despre trecutul care devenise istorie; dacă asta s-ar fi întors împotriva lui și i-ar fi creat probleme, ar fi avut el însuși de suferit.

Cuvintele l-au făcut pe Lhong să dea din cap aprobator.

"Ei bine, e bine așa, să nu-i spui lui Tharn că ți-am zis eu, să nu mă certe mai târziu de ce i-am povestit persoanei lui favorite despre astfel de dureri de cap." Ultima replică a fost atât de amuzantă încât Type aproape că i-a arătat degetul mijlociu. "O să-i spun că te-am scos la mâncare ca să-mi spui lucrurile lui favorite."

"Ho, ai inima atât de rea." s-a plâns Lhong, făcându-l pe cel care asculta doar să dea din cap; el însuși nu se gândise să aducă în discuție problema prietenului său, mai ales după ce Lhong îi spusese atâtea lucruri.

De când îl întâlnise pe fratele San, Type voise să-l cunoască mai bine pe Tharn, să știe că, dacă cineva ar fi venit să-i spună ceva în față, el nu s-ar fi lăsat influențat și ar fi putut răspunde: "Ei bine, asta știu și eu." Așa că, chiar dacă nu era plăcut de spus, cel puțin putea cunoaște trecutul lui Tharn pe care acesta nu voia să-l spună nimănui.

A trecut prin atâtea, nu e de mirare că se pricepe atât de bine la ce face în pat, dar poate face asta doar cu mine mai târziu. Bărbatul prea gelos și-a spus asta și a jurat în inima lui că nu va lăsa ca ceea ce a auzit astăzi să-i afecteze sentimentele. Lecțiile de data trecută l-au învățat multe.

Tharn era destul de neliniștit, primind atâtea mesaje de la fostul său în ultimele zile.

[Frate Tharn, pot să vorbesc cu tine?]

[Ce mai face fratele Tharn în zilele astea... mă găsește fratele Tharn enervant?]

Și, în final:

[Poate fratele Tharn să iasă să se întâlnească cu mine?]

Ultima întrebare i-a provocat o mare iritare, deoarece Tharn jurase în sinea lui că nu se va mai încurca niciodată cu foștii săi; avea un iubit actual foarte iubitor, pe care se străduise mult să-l cucerească. Așa că a ales să nu răspundă la niciun mesaj și se decidea să... pună numărul pe lista neagră. Treaba lui Tar cu fratele său se terminase.

Băiatul se uita la telefonul mobil în timp ce se gândea la asta; în acel moment stătea într-o cafenea celebră din mall-ul de lângă universitate, bând cafea. Astăzi nu trebuia să repete și era prea leneș să se ducă în camera lui, iar Type avea antrenament de fotbal, așa că a ieșit singur să stea acolo.

"Nu, e mai bine pentru creier să mă gândesc la versuri." Tharn a dat din cap și și-a pus telefonul în geantă, apoi a scos hârtia pe care scrisese, încercând să se concentreze pe tema pe care o dăduse profesorul, până când atenția i-a revenit la temă... la ritm.

"Frate Tharn."

Ultima persoană pe care voia să o vadă apăruse în fața mesei.

"Tar," a spus cel căruia nu-i venea să creadă numele persoanei pe care o vedea. Dacă ar fi fost anul trecut, s-ar fi bucurat să-l întâlnească pe Tar, dar de la evitarea lui și despărțirea neexplicată, întâlnirea cu băiatul îl deranja pe Tharn.

Bărbatul, care zâmbea politicos, s-a apropiat și a tras scaunul din fața lui.

"Pot să... stau cu tine?" Întrebarea l-a făcut pe Tharn să ofteze.

"În regulă." Băiatul a dat din cap, ceea ce a făcut să apară un zâmbet fericit și luminos pe chipul palid al lui Tar. Acest zâmbet, dacă ar fi fost în trecut, i-ar fi plăcut și lui Tharn, dar acum îi provoca o stare proastă; s-a abținut când și-a dat seama ce era pe cale să facă.

"Stai, Tar, eu tocmai mă pregăteam să plec." Își strângea mâncarea și își pregătea cafeaua ca să iasă din restaurant, fără să se gândească să-l întrebe de ce venise atât de întâmplător; chiar și acum un an, oricât de mult ar fi căutat, nu putea găsi pe nimeni nicăieri.

"Frate Tharn, așteaptă un moment, vreau să vorbesc cu tine."

Voia să spună nu, dar din cauza acelor ochi care îi făceau mereu inima să se înmoaie înainte, privindu-i din nou, Tharn părea să vadă... o urmă de lacrimi. Așa că Tharn s-a așezat din nou; nu voia să retrăiască trecutul lor, era hotărât. Se simțea încă tulburat când îi vedea chipul, nu pentru că mai era atașat, ci doar din cauza sentimentului de despărțire neterminată, de sfârșit care nu pare sfârșit. Asta l-a făcut dispus să se așeze din nou, privind chipul persoanei care mânca și nu spunea nimic. Cel care privea în jos spre băutura lui de ceai verde, în tăcere.

"Fratele Tharn trebuie să fie foarte supărat pe mine."

"Nu, a trecut un an și nu m-am mai gândit prea mult la asta."

Ba da, s-a gândit întrebându-se unde a greșit. Expresia de pe chipul lui îi trăda deja gândurile, în timp ce Tar a lăsat capul și mai jos și a spus cu o voce tremurătoare: "Îmi pare rău că am făcut așa ceva."

"Tar, treci direct la subiect dacă ai ceva de spus, ți-am zis că am treabă." Tharn a încercat să fie cât mai simplu și direct posibil, dorind ca totul să se termine cât mai repede, pentru că avea o singură persoană în minte: Ai’Type. Nu voia să riște ca oamenii să-l vadă întâlnindu-se cu Tar.

"Eu... nu știu ce să spun, nu știu cum să explic corect, dar am un motiv, frate Tharn... un motiv pentru care am făcut asta." Tar a privit în sus, iar băiatul s-a gândit că cel mai înșelător lucru era că acel copil din fața lui voia să plângă. El ceda mereu când ceilalți plângeau, fie că era vorba de Type sau de Tar.

"Atunci lasă-l pe Tum să-mi transmită când vrei tu."

De data aceasta, Tharn s-a ridicat cu adevărat, pentru că nu voia să mai stea atât de mult; nu voia să cedeze în fața omului care îi adusese atâta suferință. Imediat ce Tar plângea, el îl ierta. Din cauză că era o astfel de persoană, a ajuns să fie rănit și trist de nenumărate ori.

Dintr-odată, băiețelul i-a apucat imediat încheietura mâinii și, surprins, a privit în sus, în timp ce îi ieșea din gură o propoziție care l-a șocat pe ascultător: "Frate Tharn, nu m-am gândit niciodată să mă despart de tine, nu m-am gândit niciodată să mă despart de tine!"

Cuvintele l-au făcut pe Tharn să vrea să întrebe de ce nu a venit să-i spună asta până acum.