Capitolul 42

„Deci ai venit aici și l-ai lăsat pe Salmon dormind?” a întrebat Day, dându-și seama de situație.

„Desigur! Dacă Salmon află că ai fumat pe ascuns, sunt sigur că va fi foarte bosumflat”, a spus Brick, folosind cuvântul preferat al micuțului pentru a-și amenința iubitul.

„Cel mai probabil ești tu cel nervos”, a replicat Day cu subînțeles.

„Dar merită? De ce ai mai promis că în excursie nu vei fuma? De ce ai spus că vrei să reduci țigările?” a întrebat Brick.

„M-am pus pe gânduri, așa că am continuat să fumez”, a răspuns Day.

„La ce te gândești?”

„Mă gândeam la cât de furios erai când eram în dormitor”, a spus Day, privindu-l cu o curiozitate amuzată.

„Te gândești la mine?” a întrebat Brick din nou. Day l-a fixat cu privirea.

„Păi, la cine ai vrea să mă gândesc?” a întrebat el, zâmbindu-i ușor.

„La nimeni”, a șoptit Brick, întorcând capul pentru a-și ascunde zâmbetul. Day a rânjit satisfăcut.

„Du-te la culcare acum. Altfel n-o să ai energie pentru scufundări mâine”, a spus Day, înainte de a-l apuca pe Brick de talie pentru a-l conduce în cameră.

---

A DOUA ZI DIMINEAȚĂ...

„Unchiule Day, unchiule Brick, treziți-vă!” a strigat băiatul, sărind în pat și zgâlțâindu-i pe amândoi.

„Hmmm... Salmon... nu mai sări...” Brick a mormăit somnoros, prinzându-l pe micuț și trăgându-l lângă el.

„Ah! Unchiule Brick, trezește-te! Unchiule Day, sus! Vreau la scufundări!” a insistat Salmon.

„Copilul ăsta are o energie incredibilă”, a spus Brick zâmbind. S-a întors spre Day, care încă părea adormit. „Salmon, unchiul Day e încă în lumea viselor. Trezește-l tu.”

Salmon s-a rostogolit peste Brick și i-a pus degetul pe obraz lui Day. „Unchiule Day, trezește-te, e dimineață!”

Day a deschis ochii încet și l-a văzut pe micuț zâmbind larg lângă el. „Dacă tot v-ați trezit, de ce nu mergeți să faceți duș primii, hm?” a întrebat Day, încă amețit de somn.

„Unchiule Brick, hai la duș!” Salmon l-a tras imediat pe Brick de mână, grăbit să plece.

„E în regulă, Day, mai dormi puțin. Te strigăm noi când suntem gata”, a spus Brick, lăsându-și iubitul să se mai odihnească.

După ce s-au pregătit, l-au trezit și pe Day.

---

„Mâncăm micul dejun la hotel. Am închiriat o barcă privată pentru scufundări. Nu vreau să stăm cu mulți oameni”, a anunțat Day.

„Simt că excursia asta va fi un răsfăț total”, l-a tachinat Brick înainte de masă.

După micul dejun, au mers la debarcader. Proprietarul bărcii, un bărbat de vreo 50 de ani, i-a întâmpinat cu căldură. Day și Brick l-au salutat politicos, iar Salmon i-a urmat exemplul.

„Unde ne duceți prima dată?” a întrebat Day.

„La Koh Rang. E un recif de corali superb. Aveți echipament, dar ați mai făcut snorkeling?” a întrebat unchiul barman.

„Da”, a răspuns Day. Brick s-a uitat la el surprins.

„Ai mai făcut? De ce nu mi-ai spus?”

„Nu m-ai întrebat”, a replicat Day sec.

În drum spre insulă, Day i-a învățat pe Brick și pe Salmon cum să respire prin tub. Când au ajuns, toți trei și-au pus vestele de salvare. Salmon se agăța strâns de Day.

„Ți-e frică?” l-a întrebat Day pe micuț.

„O să mă scufund?” a întrebat el cu ochii mari.

„Nu, de-aia porți vesta, ca să plutești. Și vom fi chiar lângă tine”, l-a asigurat Brick.

Day a intrat primul în apă, apoi l-a preluat pe Salmon. La început, micuțul s-a speriat și s-a înecat puțin cu apă pentru că nu știa să respire pe gură, dar cu răbdarea lui Day și a lui Brick, a reușit în cele din urmă. S-a distrat enorm văzând grupurile de pești colorați.

După scufundări, au mers pe o plajă cu nisip alb. În timp ce Brick și Salmon se jucau, telefonul lui Day a sunat. Era Kim.

„Ce s-a întâmplat?” a răspuns Day.

(„Am ajuns la hotel... unde sunteți?”)

„Cum ai ajuns așa devreme?”

(„Domnul Kamol și-a trimis oamenii să mă aducă de dimineață.”)

„Suntem la scufundări. Du-te la recepție, ți-am lăsat cardul de la cameră. Odihnește-te, ne vedem diseară la cină”, i-a spus Day.

S-a întors la Brick și Salmon cu niște apă.

„A sunat Kim?” a întrebat Brick.

„Da, a ajuns. Ne așteaptă la hotel.”

„Nu ești îngrijorat pentru el?”

„Brick... nu te mai gândi la asta acum”, a spus Day pe un ton sever.

„Nu mă gândesc la prostii, eram doar curios”, a mormăit Brick.

„E adult, se descurcă.”

„Și eu sunt adult, dar de mine îți pasă mereu”, a ripostat Brick.

„Tu și Kim sunteți diferiți. Înțelegi tu ce vreau să spun”, a conchis Day calm, făcându-l pe Brick să zâmbească.

Spre seară s-au întors la hotel. Salmon adormise deja în mașină. Când au intrat în apartament, Kim a ieșit din camera lui.

„Bună, P’Kim”, l-a salutat Brick politicos.

„Al cui e copilul?” a întrebat Kim surprins.

„E nepotul lui Brick. Mergem să facem un duș și ieșim la masă”, a spus Day.

După ce s-au pregătit, Day l-a prezentat pe Salmon. Micuțul era puțin timid, stând mai mult lângă Brick. Au plecat spre un restaurant pe malul mării.

„Am venit să vă stric liniștea familiei?” a întrebat Kim din spate.

„Nu e vorba de așa ceva, P’Kim”, a răspuns Brick rapid, înainte ca Day să poată da un răspuns prea direct. Day doar a rânjit în barbă.

La masă, Day a început să curețe fructe de mare pentru Brick și Salmon, exact ca un tată grijuliu.

„Arăți ca un părinte cu copiii lui”, a remarcat Kim.

„P’Kim, sunt bărbat!” a protestat Brick.

„Ești bărbat, dar ești și soția lui Day”, a glumit Kim.

Brick a vrut să riposteze, dar Day l-a tăiat scurt: „Nu mai comenta și mănâncă.”

Kim a oftat și s-a uitat la Brick: „Brick... știu că te gândești la mine și la Day. Îmi pare rău dacă te-am făcut să te simți inconfortabil, dar între noi totul s-a terminat de mult. Day e acum doar un prieten foarte apropiat pentru mine.”

„Nu despre asta voiam să vorbesc!” s-a apărat Brick.

„Dar despre ce? Te văd că tot analizezi situația”, a spus Day.

„Voiam doar să spun că și P’Kim e ’soție’, la rândul lui. De ce m-ai întrerupt?” a pufnit Brick, făcându-l pe Kim să se înroșească puțin.

„Chiar asta voiai să zici?” l-a întrebat Day neîncrezător.

„Păi... recunosc că m-am gândit la voi. Kim e atât de chipeș și rafinat, uneori mă întreb de ce m-ai ales pe mine, un simplu tip ca mine, în locul lui”, a recunoscut Brick sincer.

Day l-a privit fix: „Mă crezi atât de superficial? Crezi că mă uit la aspectul exterior?”

„Păi... cine știe?”

„Ascultă-mă bine. Chiar dacă ar apărea cineva mai chipeș decât Kim sau mai bun decât tine, nu m-ar interesa. Nimeni nu a reușit să mă cucerească așa cum ai făcut-o tu. Ai înțeles?” a spus Day, făcându-i inima lui Brick să tresalte. Brick știa că Day nu avea ochi pentru nimeni altcineva.

„Unchiule Day, despre ce vorbiți? Nu înțeleg nimic”, a intervenit Salmon, făcându-i pe toți să râdă și să detensioneze atmosfera.

„Nimic, micuțule. Mănâncă”, i-a spus Brick, punându-i mai mult orez cu crab în farfurie. Apoi s-a întors spre Kim: „Îmi pare rău, P’Kim, dacă am stricat atmosfera.”

„E în regulă, Brick. Mă bucur că am lămurit-o”, a zâmbit Kim.

Brick i-a pus un crevete în farfurie lui Day: „Iartă-mă.”

„Mi-l dai ca scuză sau ca să-l decojesc?” a întrebat Day ironic.

„Decojește-l!” a chicotit Brick.

În timpul mesei, telefonul lui Day a sunat. Era Kamol. Day s-a uitat la Kim, apoi a răspuns: „Bună ziua, domnule.”

„Da... e aici. Stați puțin.” S-a întors spre Kim: „Kim, domnul Kamol întreabă de ce nu-i răspunzi. Te caută de la prânz.”

„N-am avut încărcător”, a mințit Kim calm.

„Ai auzit, domnule? Kim, vorbește cu el, nu vreau să cadă vreo bombă peste Koh Chang din cauza ta”, a glumit Day, întinzându-i telefonul.

Kim a luat telefonul și s-a retras să vorbească. După masă, s-au întors la hotel.

---

A DOUA ZI...

Day i-a dus la cascada Than Mayom. Kim, Brick și Salmon s-au bălăcit în apă, în timp ce Day îi supraveghea de pe stânci. Mai târziu, s-au întors la hotel și s-au așezat lângă piscină pentru apus.

Day a observat un bărbat la o masă vecină care se uita insistent spre grupul lor, mai exact la Kim.

„Mă duc să iau băuturi. Vreți ceva?” a întrebat Day.

„Câte un cocktail pentru noi”, a spus Kim.

Day s-a dus la bar, trecând pe lângă bărbatul suspect. S-a oprit la barman și i-a întins o bancnotă de 500 de dolari.

„Ajută-mă cu ceva. Peste 10 minute, du-i bărbatului de colo o băutură din partea mea.”

„Sigur”, a spus barmanul uimit.

„Și dă-i biletul ăsta. Scrie că vreau să ne întâlnim la baia comună a hotelului și semnează-l cu un nume de femeie”, a ordonat Day, mai dându-i o bancnotă de 1000.

Barmanul a acceptat imediat. Day s-a întors la masă, a lăsat băuturile și a spus că merge la baie.

S-a ascuns în apropierea băilor și a așteptat. În scurt timp, bărbatul a apărut cu biletul în mână, căutând cu privirea „femeia”.

Deodată, Day a ieșit din umbră, l-a înfăcat și l-a trântit de perete într-un loc ferit, răsucindu-i brațul la spate.

„Cine te-a trimis?” a întrebat Day cu o voce de gheață.