CAPITOLUL 30

 

Capitolul 30

Incapabil să joc jocul omului drept.

     You Shulang s-a întors pe pat, simțindu-se încă  inconfortabil. Tot ce i-a întâmpinat ochii era întuneric, atât de adânc încât nici măcar o umbră slabă a nopții nu se putea vedea. Perdelele erau groase, cel puțin trei straturi, blocând orice sursă de lumină. În mod ciudat, păreau destul de potrivite pentru Fan Xiao. Întinzând mâna, You Shulang a pipăit noptiera până când degetele sale, au atins telecomanda perdelei. A apăsat o dată pentru a porni, apoi din nou pentru a întrerupe. Perdelele s-au dat încet la o parte, deschizând o fantă îngustă. Lumina argintie a lunii s-a revărsat imediat ca un pârâu curgător, scăldând dormitorul nefamiliar într-o strălucire blândă și caldă. You Shulang dormea în camera de oaspeți a casei lui Fan Xiao. În urmă cu o jumătate de oră, Fan Xiao se uita la You Shulang, care stătea lângă intrare pregătindu-se să plece, cu o expresie serioasă.

-Shulang, e prea târziu acum. Până ajungi acasă, se face dimineață. În plus, ai băut, nu poți conduce. Și nu e ușor să găsești mașină de aici, la ora asta. Bărbatul se schimbase deja în haine de casă. Lumina aluneca pe țesătura netedă de mătase, sclipind ca niște valuri ondulate. Ultimii doi nasturi ai cămășii îi fuseseră închiși chiar de directorul You, cu mare efort. O făcuse încet, degetul mare atingându-i din când în când, mușchii abdominali fermi. Dacă nu ar fi fost atela care îi lega cealaltă mână, You Shulang nu ar fi ezitat să numească actul drept seducție deliberată.

-Poți dormi în camera de oaspeți. De când m-am mutat aici, nimeni nu a stat acolo, a spus Fan Xiao apropiindu-se, cu un ton blând și lipicios, cu o notă de dulceață aderentă.

-Mâine dimineață, va trebui să-l rog pe directorul You să mă ducă la serviciu. E imposibil să găsești un taxi în timpul orelor de vârf.

-Pot să vin să te iau dimineață, Fan Xiao. Nu sunt obișnuit să stau peste noapte la altcineva, a refuzat You Shulang, care se holba la bărbat, surprinzând mișcarea subtilă a degetelor sale rănite în interiorul atelei. Imaginea sfaturilor repetate ale doctorului i-a revenit în minte. În cele din urmă, nu a putut decât să fie de acord, cu reticență.

   Fan Xiao i-a strecurat un pahar de vin roșu lui You Shulang în mână, degetele sale atingând un vârtej de nor cald și umed de vapori. You Shulang tocmai făcuse un duș. O căldură blândă, învăluitoare, persista pe pielea lui, aburind ușor aerul din jurul său. Tenul rece și palid era nuanțat cu o roșeață delicată, genele umede se lipeau una de alta, aruncând umbre slabe peste ochi, dând întregii sale personalități o aură blândă, dar langurosă. Purta același stil de pijamale ca Fan Xiao, dar într-o culoare diferită și cumva, arăta complet diferit pe el. Negrul, îi conferea lui Fan Xiao o alură sumbră, o notă de pericol echilibrat ascunsă sub profunzimea sa elegantă, în timp ce nuanța șampaniei, drapată peste austeritatea lui You Shulang, o înmuia în ceva tandru și fermecător. Numai priveliștea îi făcea inima lui Fan Xiao să tresară și să plutească. You Shulang și-a ridicat ochii, cu genele negre ca corbul încărcate de umezeală, și s-a uitat la Fan Xiao.

-Mâna ta e rănită, nu ar trebui să bei.

-Știu. Ți-am turnat doar ție. Bărbatul s-a așezat lângă el, înclinându-și ușor capul, ca și cum ar fi cântărit cum să-și asume meritul pentru faptele sale anterioare.

-Te simți mai bine după ce ți-ai descărcat furia astăzi? a întrebat el. Genele groase au coborât în timp ce You Shulang lua încet o înghițitură de vin.

-Cineva... E posibil să fi fost altcineva? Fan Xiao i-a întâlnit privirea calm, cu o expresie senină și liniștită.

-Nu ai fost tu cel care a urmat indiciile și l-a găsit pe Bai Pengyu? Ai fi putut da peste persoana greșită? Dacă nu a fost Bai Pengyu, atunci de ce ar fi recunoscut? Lichidul roșu închis se învârtea în interiorul paharului de cristal, strălucind cu o nuanță întunecată precum norii amurgului. You Shulang a vorbit încet.

-Încă sunt lucruri pe care nu le-am înțeles. Doar că... nu cred că Bai Pengyu este genul care ar hărțui sexual pe cineva de același sex.

-Ei...acești ,,tineri stăpâni”răsfățați, au fost întotdeauna genul care este atras atât de bărbați, cât și de femei. You Shulang nu putea spune că era instinctul lui de bărbat gay, așa că a dat din cap ușor.

-Știu. Dar expresia lui, arăta cu adevărat aversiune față de TXL. (TXL -Masculinitate toxică.)

-Dar era beat în noaptea aceea. Un bărbat beat după ce criterii îl poți judeca? Lăsându-se pe spate, You Shulang și-a sprijinit corpul de spătarul scaunului, înclinându-și ușor capul în timp ce un oftat slab, neajutorat, i-a scăpat printre buze.

-Așa este.

   Fan Xiao știa cum să conducă o conversație. Vorbea cu grija unui prieten adevărat.

-Dacă încă mai ai îndoieli, atunci vom continua să investigăm. Mărul lui Adam al lui You Shulang s-a mișcat în timp ce înghițea o altă gură de vin. Căldura aburului îi nuanțase deja buzele într-un purpuriu delicat, iar acum, acoperite cu culoarea alcoolului, străluceau și mai atrăgător.

-Hai să vorbim despre asta altă dată. Ochii i s-au îmblânzit în timp ce se uita la Fan Xiao, sinceritatea strălucind în ei.

-Indiferent de situație, tot trebuie să-ți mulțumesc pentru ziua de azi, Fan Xiao. Și-a coborât privirea, un zâmbet slab curbându-i buzele, în vocea lui se simțea atât apăsare, cât și o urmă de recunoștință.

-Sincer, din copilărie până acum, nimeni nu m-a protejat vreodată așa.

   Ochii lui Fan Xiao s-au întunecat brusc, umbrele adunându-se adânc în ei. O licărire de regret s-a trezit acolo. Pentru cineva care era întotdeauna atât de elocvent și ager, acum se trezea într-o situație rară, lipsită de cuvinte. Regretul a fost curând însoțit de o durere tandră, câtă amărăciune trebuie să fie ascunsă sub o remarcă atât de ușoară și trecătoare?

-Nu ai de gând să plângi, nu-i așa?  You Shulang i-a aruncat o privire piezișă, apoi a scos un chicotit înfundat și a mormăit.

-Fan Xiao, nu te comporta ca o domnișoară delicată. Știi măcar ce spun fetele de la biroul nostru despre tine în privat?Suprimându-și emoția care amenința să iasă la suprafață, Fan Xiao a întrebat cu o nonșalanță deliberată.

-Ce spun ele?

-Se spune că ești genul de protagonist masculin întunecat și intrigant. Că oricine se încurcă cu tine nu va avea un sfârșit bun. You Shulang s-a aplecat spre bărbatul chipeș, cu un ton jucăuș și tachinator.  -Spune-mi, ce crezi că ar zice dacă ar ști că ești de fapt copilăros și lipicios și că ți se înroșesc ochii la prima vedere?

 Era prima dată când You Shulang luase inițiativa de a se apropia de Fan Xiao. În ochii lui se întrezărea un zâmbet și în el, nenumărate licăriri de lumină, ca niște stele dispersate. Fan Xiao se holba, aproape amețit, vocea lui coborând și transformându-se în ceva blând și distant.

-Nu-mi pasă ce cred ele. Vreau doar să știu ce crezi tu.

-Eu? You Shulang s-a retras, a dat peste cap restul de vin într-o mișcare lină și l-a bătut ușor pe Fan Xiao pe umăr cu o grație naturală.

-Acum, vreau doar să dorm. S-a ridicat și s-a  îndreptat spre camera de oaspeți. Chiar când a ajuns la ușă, s-a întors împotriva luminii, o urmă de blândețe colorându-i ochii de obicei calmi.

-Dacă ai nevoie de ceva la noapte, sună-mă.

    You Shulang nu putea adormii. Stătea rezemat de tăblia patului, odihnindu-se o vreme. S-a gândit să-și aprindă o țigară, dar a renunțat la idee din politețe, la urma urmei, era oaspete acolo. Gândurile i-au rătăcit către mâna rănită a lui Fan Xiao. Chiar dacă luase medicamentele antiinflamatoare prescrise, doctorul îl avertizase că febra ar putea totuși să apară în timpul nopții. You Shulang era obișnuit să îngrijească bolnavii încă din copilărie și știa că febra creștea adesea noaptea. După o scurtă ezitare, s-a ridicat în picioare, a împins ușa și s-a îndreptat spre dormitorul lui Fan Xiao. Casa era cufundată într-o beznă totală, ca o peșteră înghețată și întunecată. Folosindu-și telefonul ca sursă de lumină, You Shulang a găsit o lampă de perete și a aprins-o. Strălucirea slabă, chihlimbarie, a invadat întunericul greu, risipind negura tulburătoare a nopții. Dormitorul lui Fan Xiao era vizavi de camera de oaspeți.  Stând la ușă, You Shulang și-a ridicat mâna, intenționând să bată, dar după o scurtă pauză, a coborât-o  din nou. Cu o ușoară împingere a vârfurilor degetelor, ușa dormitorului s-a deschis în tăcere. Lumina slabă a lămpii a pătruns înăuntru, revărsându-se pe podeaua de lângă ușă și formând o mică fereastră trapezoidală, de un galben pal. Persoana de pe pat era îngropată adânc sub pături, din unghiul lui You Shulang, se vedea doar părul negru și mătăsos. El a mers în liniște spre noptieră. Bărbatul era întins pe spate și în lumina slabă, era greu de spus dacă genele îi fluturau, dar părea neliniștit. Când You Shulang și-a așezat ușor degetele pe fruntea bărbatului, a simțit un strat de transpirație febrilă sub atingere. Imediat, a auzit un gâfâit răgușit și înnăbușit.

-Ce s-a întâmplat? Nu te simți bine? You Shulang s-a aplecat ușor, cu ochii plini de îngrijorare. Fan Xiao a deschis ochii. Fața lui era pe jumătate ascunsă în întunericul diluat, expresia lui umbrită, neclară, totuși în spatele acelei obscurități se afla ceva crud și agresiv.  Ușoara ridicare a ochilor săi a dezvăluit un val de fervoare de nepătruns.

-Mă simt foarte inconfortabil, o voce răgușită a stârnit pericolele ascunse care pândeau în noaptea întunecată.

-Nu a spus directorul You că vă pot cere ajutorul? Dintr-un anumit motiv, un sentiment de pericol l-a străbătut pe You Shulang. Inima i-a tresărit și s-a mișcat instinctiv să-și retragă mâna, dar gândul abia se formase când încheietura i-a fost strânsă ferm.

-Directore You, vă rog să mă ajutați, chiar acum! Fan Xiao i-a apucat mâna și a tras-o rapid sub cuvertură. Palma lui a alunecat pe lângă pieptul ferm al bărbatului, pe linia subțire a taliei și a abdomenului, apoi a continuat să coboare, până s-a oprit!

-Fan Xiao! Furia lui You Shulang a izbucnit într-o clipă. Cu un val brusc de putere, și-a smuls mâna din strânsoarea de fier a lui Fan Xiao.

-La dracu’ cu mâna ta! L-a apucat pe Fan Xiao de gât cu o mână și, cu cealaltă, l-a lovit puternic pumnul! Sunetul înăbușit al pumnului care se întâlnea cu carnea a spulberat orice urmă de ambiguitate care persista în întuneric! Furia nu se  potolise încă, pumnul i s-a ridicat din nou! Dar înainte să poată lovi, o mână mare l-a prins în aer, strângându-l cu forță. Fan Xiao l-a tras pe You Shulang spre el și a vorbit repede.

-Mâna mea stângă nu e bună, nu funcționează bine. Nu m-am putut pune confortabil. Te rog doar să mă ajuți, amândoi suntem bărbați, nu-i așa? E doar o mână, care-i problema? La naiba, te voi ajuta și eu mai târziu, dacă este nevoie! Cu o mișcare, a împins persoana la o parte, s-a sprijinit cu un braț și s-a așezat pe jumătate în poziție verticală pe pat.  A luat o țigară de pe marginea noptierei și a mușcat-o între buze, cu o voce încă plină de resentimente.

-Chiar dacă nu ești de acord, nu e nevoie să lovești oamenii. Și-a atins colțul gurii, suflând de durere. Stând lângă pat, You Shulang se holba la Fan Xiao în tăcere. Șocul și furia din pieptul său se risipeau încet, până când nu-i mai rămăsese decât o neputință obositoare. S-a lăsat pe marginea patului, cu spatele la bărbatul din spatele lui. Frecându-și fața cu ambele mâini, a oftat lung.

-Dă-mi o țigară. Țigara a zburat după câteva clipe lungi, împreună cu o cutie de chibrituri. Flacăra a prins viață, apoi s-a stins din nou. You Shulang a tras un fum lung și adânc din țigară. În timp ce ceața palidă se topea liniștit în întunericul nopții, a vorbit calm.

-Fan Xiao, eu sunt gay. Nu pot juca genul ăsta de joc heterosexual cu tine.

Maya🧡