Capitolul 11

 



— Beam, vino pe aici, spuse Graf, trăgându-l de încheietura mâinii lui Beam și conducându-l spre poteca spre piscina din interiorul templului.

— Mergi încet, spuse din nou Graf, temându-se că Beam ar putea aluneca și cădea.

--Mulțumesc , a răspuns Beam zâmbind. Acum toată lumea caută un spațiu lângă iaz pentru a elibera peștii.

— Ah, spuse Beam încet, în timp ce a fost lovit din lateral, în timp ce se ghemui și deschidea punga cu peștele lui.

Silueta mică s-a întors să privească și a văzut că lângă el era Kan. Iar Kan se uita la Beam.

--Kan, te rog deschide-mi geanta , a spus femeia, făcându-l pe Kan să se întoarcă către femeie și să o ajute să despacheteze imediat punga cu pește. Beam ridică privirea cu un oftat obosit.

--Ce se întâmplă, Beam? a întrebat Graf.

--Nimic, să lăsăm peștele să plece , a răspuns Beam.

Pe lângă faptul că își invită prietenul să-și elibereze peștele în același timp, în timp ce îl eliberează, Beam îi recită și o urare în inimă așa că nu i-a păsat prea mult de oamenii din jur sau cine face ce.

--Beam hai să luăm ceva de mâncare , Phon intră și ridică brațul lui Beam, văzând că Beam terminase de eliberat peștele,.

Beam se întoarse să se uite la Phon înainte de a se uita la Audi care îl privea pe Phon cu ochi îngrozitori. Și fără să aștepte să ceară părerea cuiva, Phon l-a târât pe Beam imediat.

Beam se întoarse să se uite la Graf și văzu că Graf se certa cu Joe. Dar, nu părea că au fost prea multe probleme pentru că Ray era acolo.

--Ce sa întâmplat, Phon? a întrebat Beam, văzând expresia lui Phon.

--Deci, ce e nenorocitul ăla de Audi... îi place să se agațe de mine, e atât de enervant , a spus Phon mormăind, înainte de a se întoarce să se uite în spatele lui și de al vedea Audi urmărindu-i în depărtare.

— Uite Beam, se poartă ca un câine abandonat, mi se face pielea de găină, gemu din nou Phon.

Beam se întoarse să se uite la Audi înainte de a zâmbi. Beam însuși se uită la Expresia lui Phon și nu îl urăște deloc Audi, e doar supărat.

--Phon, nu trebuie să-ți faci griji pentru asta. Va înceta să se mai încurce cu Phon în curând , a răspuns Beam, dar în inima lui a crezut că Audi ar trebui să fie serios pentru că era destul de intens.

-- Ah, hai să luăm găluște la grătar , îl târă rapid Phon pe Beam la magazinul de găluște.  

Cei doi s-au ridicat să aleagă fără să se întoarcă să se uite la ceilalți. Beam nu vrea să se uite la Kan pentru că îl doare. Așa că, când a putut să aleagă ce vrea să mănânce, s-a întors să se uite la Graf.

--Unde s-a dus Graf, Ace? a întrebat Beam, văzând că grupul lui Kan era în apropiere pentru a cumpăra înghețată.

--L-am văzut târându-l pe Joe să vorbească, nu știu pentru ce , a răspuns Ace înainte de a cumpăra niște chiftele.

Audi stătea din nou lângă Phon, lui Beam nu-i păsa prea mult pentru că acum ochii lui se uită la Kan, deși nu vrea să se uite prea mult. Kan însuși stătea alături de fată, dar ochii lui erau și pe Beam.

Beam își simțea inima bătând de fiecare dată când vedea privirea lui Kan.

--Beam, ce ai cumpărat? se auzi vocea lui Graf. În timp ce se îndrepta spre Beam cu o expresie iritată

--Uh... chiftele. Graf, vrei să mănânci?

Beam și-a îndepărtat rapid privirea de la Kan și s-a întors imediat să vorbească cu Graf.

--Voi mânca, dă-mi ceva de mâncare , a spus Graf.

Beam nici nu s-a gândit la asta pentru că în mod normal îl hrănește pe Graf și prietenii săi. Beam ținea chifteluța aproape de gura lui Graf, care se aplecă și el să mănânce chifteluța.

--Graf, nu ar trebui să mergi mâine într-un lagăr de detenție? Ți-ai împachetat încă hainele? se auzi vocea feroce a lui Kan.

Graf se întoarse și îi zâmbi fratelui său.

— Nu încă, Phi. O voi face mai târziu, spuse Graf.

--Întoarce-te acum. Ce ai de gând să faci mâine? Fă merit și cumpără ceva mâncare de mâncat acasă mai târziu , la certat din nou Kan.

--Dar, încă vreau să trec prin tot târgul , a spus Graf, pentru că a vrut să se plimbe cu Beam mai mult timp, din moment ce  va merge în cantonament timp de 5 zile.

--Acest eveniment are 10 nopți, întoarceți-vă, vă puteți întoarce aici mai târziu, a spus din nou Kan.

Beam însuși și-a îndepărtat privirea de la Kan imediat când a văzut că vorbea cu Graf, dar ochii lui Kan continuă să pâlpâie spre Beam periodic.

— Hei, ești atât de crud, mormăi Graf.

--Beam se va întoarce? Te iau imediat , se întoarse Graf către Beam.

— Hm... hai să ne întoarcem, dar mai întâi voi cumpăra niște gustări, a spus Beam înainte de a merge să cumpăr niște gustări .

Phon și Ace se vor întoarce împreună cu Graf, Phon îl va lua pe Ace și Graf îl va lua pe Beam.

Mergând spre mașină, Beam nu s-a întors să vadă ce dispoziție era Kan, pentru că și Beam vrea să meargă repede acasă.

— Beam, vino mâine să mă vezi în autobuz, spuse Graf, trimițându-l pe Beam în fața casei, când o siluetă mică cobora din mașină.

--Te comporți ca și cum ai fi plecat pentru o lungă perioadă de timp, doar vei merge să exersezi Graf , a glumit Beam.

--Vreau să văd fața lui Beam înainte de a pleca. Oh, când ajung acolo, te voi suna, aștept și răspund la telefon , a spus Graf.

— Hm, răspunse Beam zâmbind. Graf se uită o clipă la Beam.

--Beam, pot să te întreb ceva? a spus Graf pe un ton serios.

--Ce se întâmplă? Beam ridică o sprânceană.

--A cochetat cineva cu Beam în ultima vreme? a întrebat Graf cu o voce adâncă, făcându-l pe Beam să înghețe puțin.

--Nu, de ce? a răspuns Beam un ton normal.

Graf se uită la Beam și pare să fi detectat o greșeală, dar a răsuflat ușurat.

--Nu, e în regulă, ca să pot fi liniștit Beam, vino acasă și nu uita că trebuie să mă vezi mâine înainte să plec , a încheiat Graf, la care Beam dădu din cap.

*Facut**Pup... *

Beam era un pic năucit când Graf se aplecă și sărută nepăsător fruntea netedă a lui Beam.

— Noapte bună, Beam, termină el de vorbit, iar Graf plecă imediat.

Beam îşi duse mâna la frunte. Deși se simțea rușinat că Graf ar face așa ceva, Beam se simțea și vinovat.

Micuțul a intrat în casă, Beam s-a dus în dormitor și a așezat pe pat punga cu gustări cumpărate. Micuțul a ridicat telefonul și s-a uitat la el, nu era niciun semn că cineva va suna.

--Kan a luat acea persoană la o întâlnire, de aceea nu îl sună pe Beam, nu?  și-a spus Beam în liniște înainte de a se ridica și de a-și schimba hainele și de a merge la baie să se spele puțin pe față.

*Trr... Trr... Trr*

Telefonul lui Beam a sunat când Beam a ieșit din baie.

[...P'Tu...]Inima lui Beam a accelerat când a văzut numărul lui Kan.

--Huh ,a răspuns micuța siluetă la apel.

(-Ești încă acasă?) a întrebat Kan cu o voce profundă.

--A trecut ceva vreme de când nu am fost aici , a răspuns Beam.

--Uh... P'Kan... Beam a sunat..., micuțul ar spune că l-a sunat pe Kan înainte să plece acasă.

(--Mi-am uitat telefonul în mașină), l-a întrerupt Kan mai întâi .

(-Fii atent cu Graf, nu fi atât de grijuliu cu el) a vorbit din nou Kan.

— Beam nu-i pasă de Graf, se scuză repede Beam.

(--Nu contează? Te-ai dus să-i hrănești găluștele, chiar și când stau și mă uit la tine, tot nu realizezi că nu sunt mulțumit.) a spus Kan.

Când Beam a auzit ce spusese Kan, Beam nu a putut să nu creadă că Kan era gelos pe el.

(--Te-am avertizat de multe ori, nu te băga prea mult cu fratele meu) a spus din nou Kan.

Făcându-i inima lui Beam să bată repede din ceea ce gândise cu o clipă în urmă.

--Dar, Beam și Graf sunt mereu așa. La școală, Beam le oferă prietenilor săi gustări ca de obicei.

Beam nu s-a putut abține să nu replică.

(---Dar, de acum înainte îți este interzis să faci asta cu oricine altcineva. Dacă văd, îți dau cu pumnul în gură, amintește-ți asta) l-a amenințat Kan pe Beam și Beam a oftat încet.

Înainte să se poată gândi la femeia adusă de Kan la merit. Dar, nu știa cum să înceapă să-l întrebe pe Kan.

--P'Kan... este... Beam bâjbâi după cuvinte.

(--Ce?) a întrebat Kan pe un ton tăiat.

--Oh... nimic , Când auzi o voce aspră, Beam nu îndrăzni să întrebe... Deși în inima lui voia să știe.

("............."), Kan a rămas în tăcere

Beam a tăcut și el pentru că nu putea spune nimic.

(--De ce taci?) a intrebat Kan, pentru ca a observat ca Beam tacea.

--Ei bine, eu...

(--Vrei să știi despre persoana pe care am adus-o la templu?) a întrebat Kan, pentru că putea ghici gândurile lui Beam.

--Cine... cine este? a întrebat tânărul cu voce joasă, pentru că măcar Kan deja deschisese subiectul.

(--Era un Client de la serviciu care locuiește într-un alt cartier, a venit să se uite la magazin, dar a auzit că a avut loc un eveniment, așa că m-a rugat să o aduc să facă merite) Kan a răspuns calm.

Pe măsură ce inima lui Beam batea, Beam crede că Kan nu minte și s-a bucurat că Kan este de acord să-i spună în acest fel, deși nu este foarte clar. Dar, Beam a fost uşurat să afle cine era femeia.

— Hei, răspunse Beam încet.

--Deci, P’Kan, te-ai întors acasă? a întrebat Beam încet.

(--M-am întors... O să închid, asta-i tot )
Kan  vrea să închidă.

--Woah, stai, strigă Beam primul.

(--Ce altceva?) a întrebat Kan, cu vocea înțepenită, ca de obicei.

--Unde ai de gând să mergi acum? a întrebat Beam curios.

(--Nu ies afară, sunt obosit, mă duc să dorm) a spus Kan, făcându-l pe Beam să zâmbească.

— Hă... Atunci, P'Kan, te rog odihnește-te... Beam nu te va mai deranja, spuse tânărul. Înainte ca Kan să închidă telefonul.

De data aceasta, Beam crede că este prima dată când Kan îi vorbește așa, deși tonul vocii este puțin aspru și scurt. Beam s-a ridicat și și-a mai făcut programul înainte de a merge la culcare, pentru că trebuia să meargă dimineața devreme la școală. 

--Apropo, Graf a plecat încă? Beam alergă fără suflare spre Phon și îl întrebă imediat pe Graf.

--Nu încă, dar aproape că au plecat. L-am văzut cerând pe Beam, așa că mergeți mai departe, este în primul autobuz , a spus Phon, făcându-l pe Beam să alerge imediat spre primul autobuz care era parcat.

--De ce Beam întârzie atât de mult? s-a plâns Graf, pentru că credea că nu-l poate întâlni pe Beam înainte de a pleca la antrenament.

— Îmi pare rău, Graf, m-am trezit târziu, spuse Beam ridicându-se și gâfâind.

--Bine, doar să văd chipul lui Beam mă face fericit , a spus Graf zâmbind.

--Ai grijă de tine, Graf.... Și nu-ți face griji , a răspuns Beam, pentru că a văzut că acolo era și echipa de baschet a școlii.

— O să încerc, spuse Graf sumbru, pentru că știa exact despre ce vorbea Beam.

— Hmm... a zâmbit Beam.

--Hei Phon, ai grijă de Beam ,îi strigă Graf către Phon că nu erau departe.

— Oh, nu-ți face griji pentru asta, spuse Phon, înainte ca Beam și Graf să mai vorbească puțin. Graf a fost chemat apoi să urce în autobuz, deoarece deja plecau.

-Unde te duci? l-a întrebat Phon pe Beam după ce profesorii i-au sunat pe elevi la o întâlnire și i-au informat despre suspendarea cursurilor în această săptămână, deoarece profesorii trebuiau să participe la aproape toate antrenamentele de la școală; și i-au lăsat pe studenți să plece acasă devreme astăzi.

--Mă duc la  salon a răspuns Beam.

--Nu poți merge mai târziu? Vreau să mănânc înghețată, hai să mâncăm, a spus Phon.

Beam se gândi o clipă înainte de a da din cap.

--Hmm... Ei bine, e cald, hai să mâncăm înghețată , a spus Beam înainte ca cei doi să se urce în mașină și să meargă la mall care nu este departe de scoala.

Phon și Beam s-au repezit pentru că afară este foarte cald.

--Ce va mânca Beam? a întrebat Phon în timp ce găsea o masă în care să stea în gelateria și se uita la meniu.

--Pot să stau cu tine? a spus o voce familiară, făcându-i pe Beam și Phon să se întoarcă să se uite.

L-au găsit pe Audi stând zâmbind în spatele lui Phon, care a luat imediat o expresie furioasă.

--Nu sta jos!! a negat Phon cu voce tare.

Între timp, Beam îl căuta pe Kan, dar nu l-a văzut, la văzut doar  peAudi.

--Sincer, mesele sunt pline, Phon. În plus, masa lui Nong Phon poate găzdui până la patru persoane , a spus Audi, făcându-l pe Phon să mârâie în gât pentru a nu permite lui Audi să stea cu el, a spus el.

Se simțea presat de ochii clienților din magazin care îl priveau cu interes.

— Și Audi poate să stea jos, Phon, spuse Beam și nu așteptă ca Phon să răspundă.

Audi se aşeză în grabă pe scaunul de lângă Phon.

--Hei, cine te-a lăsat să stai aici? Beam, vino așează-te lângă mine. Lasă-l pe bătrânul ăsta să plece și să stea pe partea aia , a spus Phon, pentru că acum stă în fața cu un Audi așezat lângă el.

--Nu trebuie, Beam. Stai acolo... ah, voi lua telefonul , a spus Audi când a primit un apel.

--Da, sunt înăuntru, intră… sunt în magazinul lui Swensen… Hai…a vorbit Audi pentru o clipă înainte de a închide telefonul și a se uita înapoi la Phon.

--Ai mai comandat ceva? Comanda acum, am eu grija de tine , a spus Audi zâmbind.

--Nu trebuie să plătești, eu am banii mei , a răspuns Phon.

Beam nu putea decât să stea și să privească Phon și Audi izbindu-se unul de celălalt, zâmbind.

--Hei Kan, pe aici , a strigat vocea lui Audi către Kan și la făcut pe Beam să se oprească scurt.

În curând, silueta înaltă a lui Kan a venit și a stat lângă masă, Kan s-a uitat la Beam imobil pentru că nu credea că îl va întâlni pe Beam aici.

— Bună, P'Kan, Phon ridică mâna pentru a-l saluta pe fratele prietenului său.

Kan și-a adus respectul și s-a întors din nou spre Beam.

Beam a trebuit să ridice mâna pentru a-i aduce un omagiu și lui Kan.

--Stai jos, hai să mâncăm înghețată , a spus Audi, așa că Kan s-a așezat lângă Beam.

Angajații au venit apoi să preia comenzile.

--Nu ai cursuri? a întrebat Kan pe un ton calm.

--Nu, nu... Școala este închisă săptămâna aceasta pentru că profesorii au mers să se antreneze, astăzi ne-au eliberat repede , a răspuns Phon.

Kan și-a mijit ochii la persoana care stătea lângă el, dar nu a spus nimic, apoi li s-a servit înghețata.

Beam, Phon și Audi au comandat toți înghețată, în timp ce Kan a comandat doar o băutură.

--Beam, hai să mergem la baie, vino cu mine , a spus Kan când a văzut că Beam terminase de mâncat înghețată.

Beam s-a întors să-l privească surprins pentru că Kan i-a vorbit bine înainte de a se întoarce să se uite la oamenii care stăteau în fața lui, a putut înțelege de ce Kan i-a vorbit așa.

— Așteaptă o clipă, vom plăti factura și apoi putem merge împreună imediat, P'Kan, sugeră Phon.

--Mai bine mergem noi doi primii, Audi, probabil că va continua să mănânce , a spus Kan, privind fața celui mai bun prieten al său.

Audi aproape că s-a înecat cu înghețata pe care o mânca.

--Uh...da da, mai vreau încă o ceașcă. Du-te alături de el, nenorocitul ăsta vrea să meargă la baie. În timp ce eu stau aici, mănânc și aștept , a acceptat Audi gluma prietenului său.

Kan s-a întors să se uite la Beam, folosindu-și ochii pentru a presă silueta mică să facă ceea ce spune el.

--Phon, stai mai întâi cu P’Audi, mă duc la baie să-l însoțesc pe P’Kan , a spus Beam cu nonșalanță.

Kan s-a ridicat apoi și l-a scos pe Beam din cort. Beam a alergat și el după el, pentru că nu voia ca Phon să bănuiască nimic și se temea că Kan nu era acolo mulţumit.

Beam l-a urmat pe Kan până la baia de la capătul mall-ului.Silueta mică nu se putea abţine să nu se întrebe de ce Kan nu s-a dus la baie din faţa gelateriei.De ce a făcut el. alege asta?

Când a intrat în baie, a văzut că erau foarte puțini oameni. Kan s-a ridicat și s-a privit în oglindă fără să spună nimic. Beam nu îndrăzni să întrebe, dar rămase tăcut privind la Kan prin oglindă. Când oamenii au plecat din baie, au mai rămas doar Kan și Beam.

— Vino aici, spuse Kan, ținându-l de braț pentru a-l trage spre o cabină din capătul îndepărtat.

Silueta înaltă l-a împins pe Beam înăuntru și l-a urmat înainte de a închide ușa și de a o înșuruba.

--Phi...Kan, de ce l-ai adus pe Beam aici? a întrebat Beam cu o voce tremurată.

--De ce faci un zgomot atât de puternic? Vrei ca oamenii să audă că sunt doi bărbați în aceeași baie? a amenințat Kan.

Beam și-a lăsat capul în jos înainte ca Kan să închidă scaunul de toaletă și să se așeze, să apuce corpul micului Beam să călărească pe el. Fața micii siluete a devenit palidă.

--Dacă școala s-a terminat devreme, de ce nu m-ai sunat? a întrebat Kan cu o voce profundă, dar nu foarte tare.

--...Eu... ei bine, nu P'Kan nu  a comandat asta, spuse Beam sincer.

--Trebuie să spui tot ce trebuie să faci? Ți-am spus, nu-i așa? Oriunde ai merge sau orice ai face, te rog sună-mă mai întâi ,a spus din nou Kan, înainte de a-și coborî puțin vocea în timp ce auzea oamenii intrând în hol.baie.

... Beam rămase fără cuvinte, dar stătea liniştit.

--Ridică-ți fața, a spus Kan

Beam și-a ridicat încet capul să se uite la Kan.

_Phi... P'Kan... nu... mai , s-a grăbit să spună Beam când Kan i-a descheiat cămaşa studentului.

— Stai nemișcat, spuse din nou Kan.

Beam stătea tremurând în poala lui Kan, simțindu-se jenat că va trebui să facă așa ceva în baia din mall.

--Ah...

Beam se cutremură ușor în timp ce Kan se ghemuiește în gulerul alb și în pieptul neted al lui Beam.

*Trr... Trr... Trr*

Telefonul lui Beam a sunat, făcându-l pe Kan să înghețe și să se uite la Beam cu ochi duri. Beam a fost uşurat că cineva l-a întrerupt pentru că îi era teamă că Kan va face altceva.

--Cine sună? a întrebat Kan cu o voce profundă, făcându-l pe Beam să ridice în grabă telefonul și să arunce o privire.

Dar când a văzut numărul, Beam nu a vrut să răspundă la apel pentru că Graf era cel care suna.

Kan a văzut și pe ecran cine îl suna pe Beam.

— Răspunde la apel, spuse Kan încet.

Beam ezită. Kan se apropie apoi de spatele lui Beam și strânse ferm șoldurile netede ale lui Beam.

--Îți poruncesc... răspunde la apel , a spus Kan la urechea lui Beam, făcându-i pe silueta mică să răspundă la apel.

— Uh... salut, Graf, răspunse Beam la apel în timp ce vocea îi tremura.

(--De ce răspunzi la telefon atât de târziu? Beam, ce faci?) a strigat imediat Graf.

--Uh, Beam e în baie chiar acum, Graf ,a răspuns Beam, în timp ce Kan continua să-l mângâie pe spatele și șoldurile lui Beam.

(--Hahaha, și ai răspuns la telefon?) Graf a râs cu bunăvoință când l-a auzit pe Beam spunând asta.

--Graf, ce e? a întrebat Beam.

(--Oh, am sunat să-ți spun că am ajuns în Rayong acum o oră) Graf știe că, de fapt, nu este nevoie să îl sune ...Dar, Graf a vrut doar să audă vocea lui Beam.

--Oh, uh...um , a răspuns Beam.

--Ah... mă... doare , a strigat Beam din greșeală când Kan îl mușcă în partea de sus a pieptului mic al lui Beam.

(--Beam!... Ce se întâmplă?) a întrebat imediat Graf când l-a auzit pe Beam țipând tocmai acum.

--Oh... nu... bine... bine , Beam nu a putut termina de vorbit, pentru că Kan a sărutat imediat trupul mic.

Buzele fierbinți se apăsară cu putere pe buzele moi. Limba fierbinte savurează dulceața din cavitatea moale a gurii până când Beam se simte ca un creier alb.

(--Beam!!... Beam) strigătul lui Graf a răsunat, dar Beam nu a putut să răspundă.

Dintr-o dată, linia telefonică s-a oprit când Kan i-a luat telefonul pentru a închide și l-a ținut departe de Beam.

— Uf... hmmm, scoase Beam un geamăt blând.

Înainte ca Kan să taie firul și să-și scoată încet buzele, Beam se uită la Kan cu ochi tremurând.

--Ce... de ce face Kan asta? a întrebat Beam cu o voce tremurată.

--Sunt mulțumit... dacă fratele meu sună din nou spune-i că ai fost cu iubitul tău. Dacă întreabă cine este, nu fi prost, nu-i spune că sunt eu , a spus Kan cu satisfacție.

Beam tremura, pentru că nu vrea ca Graf să se simtă rău.

--Poți să-ți  închizi nasturi de la cămașa, eu voi ieși primul , a răspuns Kan, iar Beam și-a  închis rapid cămașa înainte de a coborî din poala puternică a lui Kan.

Kan deschise ușa înainte ca Beam să iasă. Dar, silueta mică a trebuit să se oprească... chipul i se pali când o văzu pe Belle stând acolo uitându-se la el, și ea a fost surprinsă.

--Beam... de ce ai ieșit din acea baie? a  întrebat Belle șocată, pentru că Belle l-a văzut și pe Kan ieșind din acea baie, doar că Kan era deja plecat.