Capitolul 26

 Demascat...Fan Xiao nebunul.

   Pe străzile din Nord, în octombrie, frunzele căzute pavaseră deja pământul. Frunzele de sub picioare se sfărâmau și se rupeau, venele lor pocnind cu un sunet ciudat. În mijlocul ritmului elegant al pantofilor din piele de crocodil care se încrucișau, fiecare pas răsuna cu foșnetul final al respirației unei vieți care parcă se stingea. Fan Xiao l-a văzut pe You Shulang stând în fața clubului. Stătea sub luminile caleidoscopice ale lămpilor stradale, cu o țigară între degete. Silueta sa înaltă și slabă, era pe jumătate ascunsă pe jumătate dezvăluită în jocul schimbător al luminilor și umbrelor. Tranzițiile dintre lumini nu erau perfecte, în acele momente de deconectare pâlpâitoare, părea să se topească în întuneric. Doar conturul slab al siluetei sale de zărea, împreună cu fumul alb și ondulat care se ridica în aer. Împreună, adânceau senzația de distanță și singurătate care îl însoțea pe bărbatul, de nedescris, de neatins, dar purtând o atracție indescriptibilă, irezistibilă. Fan Xiao a mers înainte într-un ritm lent și l-a strigat. You Shulang și-a îndreptat privirea spre el, a dat din cap ușor, apoi și-a stins țigara și a aruncat-o într-un coș de gunoi din apropiere.

-Îmi pare rău că te-am chemat atât de urgent. Vocea lui You Shulang era puțin răgușită,

-Îmi amintesc că ai spus că ai un banchet în seara asta.

-Oaspeții pot fi distrați în orice zi, dar o invitație din partea directorului nu poate fi refuzată. Nu stau ceremonii între noi. În plus, chiar dacă nu m-ai fi invitat în oraș, aș fi venit să te caut. Fan Xiao și-a coborât ușor vocea.

-Am verificat-o pe șefa  care te-a tot obligat să bei în noaptea aceea. După ce s-a terminat banchetul, nu s-a mai întors la companie și nici acasă. Am pus pe cineva să obțină niște informații de la asistenta ei, dar se pare că nici măcar ea nu are nicio idee unde s-a dus șefa în noaptea aceea. Voi continua să investighez. Dacă se dovedește că este într-adevăr ea, ce plănuiești să faci? A întrebat Fan Xiao ușor intrigat.

You Shulang și-a ridicat ochii, adânci și reci ca un iaz nemișcat, și a spus rece.

-Nu este nevoie să investigăm mai departe. Nu a fost ea. Degetele lui Fan Xiao au tresărit ușor în timp ce își schimba expresia într-una de nedumerire.

-De ce spui asta? Nu era ea singura suspectă la care te-ai putut gândii?Vântul rece a șoptit ușor prin noaptea liniștită, mișcându-i câteva șuvițe de păr. Pupilele lui You Shulang s-au contractat, tonul său devenind rece și dur.

-Camerele de supraveghere din parcarea hotelului-restaurant au fost avariate intenționat cu o zi înainte de incident. Dacă acesta a fost un atac premeditat care m-a vizat pe mine, atunci nu putea fi vorba de acea femeie. La banchetul din acea seară a fost prima dată când m-a întâlnit, nu avea cum să știe dinainte să meargă să saboteze camerele din parcare. Fan Xiao s-a încruntat ușor.

-Dacă nu a fost ea, atunci cine ar putea fi? Nu-mi spune că ai avut ghinionul să dai peste cineva care a acționat dintr-un impuls brusc?You Shulang și-a coborât privirea sumbră, vocea sa răgușită având o ușoară urmă de ostilitate

-L-am găsit pe cel care m-a drogat. Bărbatul s-a întors și s-a uitat spre intrarea clubului.

-E înăuntru...

-Ce? Eu… Sprâncenele lui Fan Xiao s-au încruntat, dar și-a schimbat rapid expresia de la șoc la încântare.

-Chiar l-ai găsit? Cum ai reușit?

-Am băut prea mult în noaptea aceea și am chemat un șofer. Dar înainte să sosească, deja îmi pierdusem cunoștința. You Shulang și-a scuturat ușor telefonul. 

-Am luat legătura cu șoferul. Mi-a spus că atunci când a ajuns în parcare, în fața mașinii mele stătea doar un bărbat slab și cu fața lungă. Bărbatul i-a spus că nu mai era nevoie de serviciu și i-a înmânat două sute de yuani. You Shulang nu a observat cum mâinile lui Fan Xiao se strângeau încet în pumni în timp ce, el continua.

-Șoferul îl cunoștea întâmplător pe acel bărbat slab și cu fața lungă. Primise una dintre comenzile lui acum aproximativ o lună. Se pare că bărbatul se comportase licențios cu o femeie în mașină pe atunci, asta a lăsat o impresie puternică asupra șoferului. I-am dat niște bani și am obținut numărul de înmatriculare al mașinii bărbatului. O strălucire ascuțită a fulgerat în ochii lui You Shulang, vocea lui având un ton rece și glacial.

-Urmând acea pistă, am depistat numărul de înmatriculare și l-am găsit pe bărbatul slab și cu fața lungă. Este în club chiar acum.

-Este în club, aici,  acum? Mâna lui Fan Xiao s-a strecurat în buzunar, atingând cutia de chibrituri ascunsă acolo. Își amintea ziua aceea când Shi Lihua menționase că unul dintre prietenii lui îl drogase pe You Shulang. Fan Xiao chiar îl avertizase atunci, să-i spună prietenului său să tacă.  Nu se așteptase să fie atât de nepăsători, lăsând o urmă atât de evidentă, atât de repede.

-Ce plănuiești să faci acum? l-a întrebat Fan Xiao pe You Shulang. Spatele bărbatului s-a îndreptat încet, ca o lamă scoasă din teacă. Fața lui era lipsită de expresie în timp ce rostea, cuvânt cu cuvânt.

-Să-l întâlnesc.

-Atunci hai să mergem. Fan Xiao a preluat conducerea, intrând în club. Tivul hainei sale lungi de lână tăia un arc grațios prin aer în timp ce se întorcea.

-Hei!  You Shulang a întins mâna, prinzându-l pe Fan Xiao de braț.

-Omul ăla are puțină influență. S-ar putea să fii târât în bucluc din cauza asta. Aș înțelege dacă nu vrei să intri cu mine. Bărbatul înalt s-a întors din nou. Emoția din ochii lui era profundă și constantă, buzele i se arcuiau într-un zâmbet slab.

-Nu spune prostii. Nu am fost crescut să mă tem de nimic. Haide!a spus el, trăgându-l pe You Shulang înainte.

-Care e numărul camerei private?

Coridorul clubului se întindea lung și întunecat. În timp ce mergeau, Fan Xiao și-a scos telefonul și a spus nonșalant.

-Mă grăbeam să ajung aici, nici măcar nu i-am spus asistentului meu că voi chiuli de la banchetul din seara asta. Degetele sale lungi au atins tastatura de câteva ori. A trimis un mesaj, ecranul s-a întunecat și a strecurat telefonul înapoi în buzunar. Apoi, Fan Xiao a apucat mânerul auriu al ușii, s-a uitat la You Shulang și cu fața calmă ca apa nemișcată, a tras de ușa grea...

   Un miros înțepător, sufocant, a venit în întâmpinarea lor. Înăuntru, muzica răsuna la un volum asurzitor. Corpuri se răsuceau în ritm, ca niște zombi care se zvârcoleau la capătul lumii, figuri fără suflet mișcându-se fără viață, fără sens, peste tot. Chiar și când ușa s-a deschis, nimeni din camera privată nu a observat cele două fețe necunoscute care tocmai intraseră. În centrul camerei private, pe canapeaua mare, stătea un bărbat cu o față subțire și alungită. În jurul lui se adunau două sau trei femei cu decolteuri adânci și sâni expuși. Lângă ele stăteau tolăniți mai mulți bărbați îmbrăcați elegant, fiecare înconjurat de  femei, sau bărbați, sumar îmbrăcați.

  Fan Xiao s-a strecurat prin roiul frenetic de demoni dansatori și s-a oprit în fața ecranului  strălucitor. Degetele i s-au încolăcit în jurul câtorva cabluri de conectare, apoi au tras puternic! Totul s-a oprit, totul a amuțit! Era ca și cum cineva ar fi apăsat butonul de pauză. Zgomotul s-a întrerupt la mijlocul ritmului, corpurile răsucite au încremenit în pozițiile lor distorsionate, iar mâinile care se odihneau pe movilele înalte și moi au uitat cum să se miște. Toată lumea se uita fix la Fan Xiao.

-Cine dracu’ ești? Ai o dorință de moarte?! Cineva și-a revenit în cele din urmă, sărind de pe canapea. În acel moment, You Shulang a intrat pe ușă, cu pasul lent. O mână se odihnea nonșalant în buzunar, în timp ce cealaltă bătea ritmic pe coapsă. Vocea lui era lentă și uniformă. -Tinere Maestru Bai, am ceva de discutat cu tine. Eliberează camera.

-Ești...! Bărbatul slab și cu fața lungă care stătea în centru a tresărit vizibil în clipa în care l-a văzut pe You Shulang. Sclipirea de guturai din ochii lui era imposibil de neobservat. Ochii i s-au mutat încet, aterizând apoi asupra lui Fan Xiao. Luminile multicolore, rotitoare, au măturat haina albă de cașmir a lui Fan Xiao, strălucirea tăiându-se puternic pe materialul fin, făcându-l să pară în același timp auster și înfiorător de spectral. Ochii i s-au mărit brusc, iar fața sa lungă și îngustă s-a încordat pe măsură ce tonul vocii a crescut.

-Ești... cum se face că ești cu el? Cutia de chibrituri din buzunarul lui Fan Xiao a fost brusc zdrobită în palma lui!

Maya ♡