special 1

„De fapt, P'Tin, nu e nevoie să vii să mă iei, pot să-l rog pe Song să mă ducă, nu e nicio problemă”, spuse Klong când îl văzu pe Watin așteptându-l după terminarea orelor. Trecuseră aproape două săptămâni de când o ajutase pe sora lui să se întoarcă acasă, dar el încă nu se întorsese la propria casă. Cu toate acestea, din când în când îi suna pe tatăl și sora sa.

„De ce nu? Nu-ți place să vin să te iau?” întrebă Watin curios. Nu-l văzuse pe Klong în ultimele trei zile pentru că fusese plecat la Singapore, dar astăzi îl sunase să-i spună că va veni să-l ia de la universitate.

„Îmi place, dar mă deranjează privirile prietenilor mei, luni sigur mă vor întreba cu cine am plecat. M-am săturat să răspund”, a răspuns Klong, vizibil descurajat.

„Nu vrei să știe nimeni?” a întrebat Watin, încă curios.

„Nu chiar. Pe de o parte, mi-ar plăcea ca oamenii să știe, dar, pe de altă parte, nu vreau să vorbească urât despre tine și să spună că mă sponsorizezi”, a răspuns Klong. Watin a râs ușor. La început, a crezut că Klong era preocupat de propria imagine, dar în cele din urmă și-a dat seama că el era cel preocupat de imaginea lui Watin.

„Dacă vor să spună ce vor, e problema lor, mie nu-mi pasă. Nu ar trebui să acordăm atâta importanță cuvintelor unor oameni care nu știu cine suntem”, spuse Watin. Klong rămase tăcut pentru o clipă, reflectând la ceea ce spusese Watin, apoi dădu din cap în semn de aprobare.

„Atunci, mă duci la apartamentul tău? Trebuie să merg la barul lui P'Sín în seara asta”, a spus Klong.

„Mă duc și te duc la bar. De fapt, Klong, ar fi trebuit să renunți la această muncă suplimentară, abia am timp să fiu cu tine”, s-a plâns Watin.

„Dacă nu mai lucrez, de unde o să iau bani să trăiesc? Și nu mai spune că pot conta pe ce e al tău, pentru că nu vreau”, răspunse Klong, care nu voia ca nimeni să spună că trăiește din banii lui Watin.

„Klong, poți să ai grijă de mine și chiar o să te plătesc pentru asta”, a sugerat Watin. Klong a dat din cap în semn de dezaprobare.

„Am grijă de tine din toată inima, nu-i pune preț, nu vreau”, a spus Klong ceea ce gândea, ceea ce l-a făcut pe Watin să suspine de frustrare, dar era mulțumit de felul în care gândea Klong.
1
„Nu-ți face griji, avem mult timp să petrecem împreună. Dacă nu te saturi de mine înainte, desigur. Nici mâine nu voi lucra”, glumi Klong, zâmbind. Știa că Watin nu voia să plătească pentru nimic, voia doar să petreacă mai mult timp cu el.

„Atunci, la ce oră mergem mâine la casa tatălui meu?” întrebă Watin, schimbând subiectul, pentru că știa că va fi dificil să-l facă pe Klong să se răzgândească în privința muncii suplimentare.

„Putem merge mai târziu, pentru că mai întâi voi lua prânzul cu tatăl meu, apoi voi merge la casa lui Phi seara. Apropo, în ceea ce privește mersul la tine acasă, voi fi sincer, nu mă simt pregătit, dar până la urmă trebuie să merg, nu?” întrebă Klong cu un ton obosit. Trebuia să nu lucreze mâine, deoarece avea angajamente atât acasă, cât și la casa lui Watin.

„Da, tata abia așteaptă să te cunoască, Wayu a vorbit atât de mult despre tine încât tata și mama sunt nerăbdători să te vadă”, răspunse Watin zâmbind. Klong scoase doar un ușor suspin.

„Ce se întâmplă dacă mama și tata nu mă plac?” întrebă Klong, cu vocea puțin mai joasă.

„Hehe, de ce vorbești mai încet? De obicei ești o persoană foarte sigură pe sine. Dacă chiar nu te plac, te vei despărți de mine?” întrebă Watin în glumă. Klong se încruntă și imediat făcu o expresie abătută.

„Nu o să mă despart de tine, dar ceea ce mă îngrijorează este că vei rămâne într-o situație incomodă”, răspunse Klong. Watin zâmbi ușor, știind că, în cele din urmă, Klong ținea mai mult la sentimentele lui decât la orice altceva.

„Nici eu nu o să mă despart de tine, nu-ți face griji. Fii tu însuți, continuă așa, nu trebuie să te transformi sau să schimbi nimic. Dacă cineva o să ne placă, trebuie să ne placă pentru ceea ce suntem cu adevărat”, spuse Watin, încurajându-l. Klong scoase un alt suspin ușor înainte de a da din cap în semn de aprobare.

„Ai vreun sfat pentru Klong, Sila?”, îl întrebă Watin pe prietenul său apropiat, care stătea pe scaunul din față. Sila îl privi scurt pe Klong.
1
„Șefului îi plac oamenii siguri pe ei”, spuse Sila laconic, făcându-l pe Klong să ridice o sprânceană, puțin confuz, dar păstrând informația în minte.

Nu le-a luat mult să ajungă la mansarda lui Watin. Acum, hainele lui Klong erau împrăștiate atât în dormitorul mansardei, cât și în vechiul apartament, unde Watin îl păcălise pe Klong spunându-i că era apartamentul lui, pentru că Klong ceruse asta, dar astăzi, Klong urcă la mansarda lui Watin pentru a face un duș și a se schimba de haine, pregătindu-se pentru muncă. Motocicleta lui Klong era parcată acolo. Watin l-a îmbrățișat imediat pe Klong în timp ce acesta își scotea cămașa de la institut și o punea în coș pentru a se pregăti pentru baie.

„P'Tin, lasă-mă să plec, mă duc să fac o baie”, spuse Klong zâmbind. Întotdeauna simțea căldură când Watin îl atingea, fie că era o îmbrățișare, o strângere de mână sau o mângâiere pe cap.

„Mi-e dor de tine, Klong. Ție nu ți-e dor de mine? Au trecut trei zile de când ne-am văzut ultima oară”, întrebă Watin, dându-i lui Klong un sărut ușor pe umăr, provocându-i lui Klong un fior, o senzație care îi străbătu tot corpul.

„Vorbești de parcă nici măcar nu am fi făcut un apel video”, răspunse Klong râzând, pentru că atunci când Watin era în Singapore, îl suna în fiecare seară să vorbească cu el.

„Nu e la fel ca și când te văd în persoană, când vorbesc la telefon nu te pot îmbrățișa sau săruta”, se plânse Watin. Klong zâmbi ușor înainte de a se întoarce spre Watin și de a-l săruta, încercând să-l mulțumească. Watin îi răspunse la sărut cu aceeași dorință. De fapt, și Klong îi era foarte dor de Watin și tânjea după atingerea lui, dar nu avea curajul să o spună direct.

Cei doi au schimbat săruturi pasionale, limbile lor împingându-se una împotriva celeilalte, fără să cedeze. Watin a profitat de momentul în care Klong s-a lăsat purtat de sărut și l-a împins pe Klong pe pat, ținându-l până când s-a așezat. Apoi Watin l-a întins pe pat și s-a așezat deasupra lui.

„Hmm... P'Tin... Uhh... Ajunge, trebuie să merg la muncă”, spuse Klong, împingând repede pieptul lui Watin când își dădu seama că era întins pe patul mare. Watin își îndepărtă buzele și începu să-i sărute ușor obrazul și gâtul lui Klong.

„Aproape că muream de dorință să o fac”, spuse Watin cu voce răgușită. Klong zâmbi ușor și fața i se înroși, pentru că știa foarte bine ce voia să spună Watin cu asta.

„Lasă-l pentru când mă întorc de la serviciu, bine?” sugeră Klong. Watin ridică capul și îl privi pe Klong cu o privire plină de dorință, înainte de a suspina adânc pentru a încerca să-și controleze emoțiile.


„Bine, de acord, dar diseară nu mă lăsa să aștept, altfel o să-l fac pe Klong să nu se poată ridica din pat timp de o săptămână”, spuse Watin amenințător. Klong râse ușor înainte ca Watin să se ridice în sfârșit din pat și să-l ajute și pe el să se ridice.

„În seara asta voi ceda dorințelor tale, dar trebuie să-ți amintești că mâine avem o întâlnire cu ambele familii”, îl avertiză Klong pe Watin în prealabil să nu facă nimic prea intens, de teamă că nu va putea respecta angajamentul față de cele două familii. Watin zâmbi în semn de acord, înainte de a-l lăsa pe Klong să facă un duș și să se pregătească pentru muncă.

...

„De ce te încrunți? Hm?” întrebă Watin zâmbind în dimineața unei noi zile, în timp ce el și Klong se îndreptau spre casa lui Klong, cu Sai la volanul mașinii, alături de Kowit. În ceea ce o privește pe Sila, Watin i-a spus să aștepte acasă la părinții ei.

„Trebuie să răspund la asta?” întrebă Klong, uitându-se la Watin din colțul ochiului. Noaptea trecută, Watin fusese atât de egoist încât Klong abia se putea mișca. Chiar și acum, stând în mașină, încă simțea dureri în tot corpul, dar nu era pe punctul de a face febră. Watin îi ținu mâna lui Klong într-un gest de scuză.

„Îmi pare rău, am fost puțin egoist”, răspunse Watin. Klong aruncă o privire curioasă către subordonații lui Watin, întrebându-se dacă știau despre ce vorbeau el și Watin.

„E bine că știi”, spuse Klong simplu, deoarece nu voia să spună mai mult, simțindu-se jenat în fața subordonaților lui Watin.

Curând au ajuns la casa lui Klong și Guitar a alergat să deschidă ușa, ridicând mâinile pentru a-l saluta pe Watin. Tânăra nu părea să-i pese că fratele ei se întâlnea cu un alt bărbat, în parte pentru că Watin o ajutase și pe ea.

„Și tata?”, întrebă Klong, scuturând jucăuș capul surorii sale. După acea zi, Klong și Guitar au redevenit la fel de apropiați ca înainte. Tânăra obișnuia să-l sune pentru a-i povesti diverse lucruri și îi cerea permisiunea lui Klong de fiecare dată când mergea undeva, chiar dacă nu locuiau împreună.

„Tata pregătește masa. Să intrăm”, răspunse tânăra înainte de a-i conduce pe Klong și Watin în casă și direct în bucătărie.

„Bună ziua”, salută Watin tatăl lui Klong, care purta un șorț.

„Ah, bună, ai ajuns devreme, nu? Ia loc, mai trebuie doar să prăjesc peștele și e gata. Tar, adu apă pentru cei mari”, spuse tatăl lui Klong, rugându-și fiica. Guitar alergă să umple paharele cu apă și le servi lui Watin și subordonaților lui Watin, care stăteau în fața casei.

„Tată, du-te să te odihnești, eu voi prăji restul. Și, tată, ai pregătit cele două feluri de mâncare pe care ți le-am cerut?”, întrebă Klong. Watin făcu o expresie confuză, neînțelegând de ce Klong ceruse să pregătească două feluri de mâncare.

„Le-am pregătit deja. Apropo... Nu le vei cere să mănânce aici cu noi?”, întrebă tatăl lui Klong. Klong îl privi scurt pe Watin.

„Nu au curajul să se așeze la masă cu șeful lor, tată”, răspunse Klong.

„Ce s-a întâmplat, Klong?”, întrebă Watin, iar Klong zâmbi.

„De fapt, i-am cerut tatălui meu să pregătească mâncare și pentru subordonații tăi. Nu voiam să stea și să aștepte fără să facă nimic, nu m-aș fi simțit bine”, a explicat Klong, făcându-l pe Watin să zâmbească mulțumit că Klong își amintise de subordonații săi. La început, Watin intenționase să le ceară celor doi să meargă să mănânce singuri, undeva în apropiere.

„Atunci, mulțumesc pentru acest favor”, spuse Watin, întorcându-se către tatăl lui Klong. Klong continuă să prăjească peștele în locul tatălui său, în timp ce tatăl lui Klong pregătea mâncarea pentru subordonații lui Watin la masa din fața casei, iar ei mâncau în bucătărie, deoarece acolo era o masă de sufragerie.


„Ar trebui să fie bun de mâncat, nu-i așa?” Tatăl lui Klong îl întrebă pe Watin în timp ce aranja masa.

„Da, e grozav, mănânc de toate”, răspunse Watin, înainte ca tatăl lui Klong să se așeze la capul mesei, privindu-i pe Klong și Guitar care ajutau la prăjirea peștelui cu o privire blândă.

„Nu mi-am imaginat niciodată că voi mai vedea o astfel de scenă”, a comentat tatăl lui Klong. Watin a zâmbit ușor.

„Este totul în regulă acolo cu Kaewta?”, a întrebat Watin despre Kaewta. După ce Watin a întocmit contractul, i l-a dat tatălui lui Klong pentru a decide ce să facă. Tatăl lui Klong i-a spus să plece de acasă și să nu mai aibă nimic de-a face cu familia. Inițial, Kaewta a refuzat, dar tatăl lui Klong nu a lăsat-o să se întoarcă acasă, așa că a trebuit să locuiască cu rudele și să lucreze într-o fabrică din zona industrială Nakhon Nayok pentru a-și plăti datoria față de Watin. Watin trimitea și oameni să o supravegheze din când în când.

„M-a sunat de mai multe ori pentru a încerca să remedieze situația, dar nu i-am spus nimic. Recunosc că îmi fac griji și îmi pare rău pentru ea, dar mi-am îmbunătățit comportamentul. Nu vreau să implic pe nimeni altcineva care ar putea face rău familiei mele”, a răspuns tatăl lui Klong. Klong știa deja că tatăl său decisese să se despartă de mama sa vitregă, deoarece vorbise deja cu el despre asta.

„Nu-ți face griji, tată, voi avea grijă de tine”, a spus tânăra, întorcându-se să-i vorbească.

„Voi încerca să vin mai des. Dacă ai nevoie de ceva, sună-mă”, a spus Klong, iar tatăl lui Klong a zâmbit fericit, înainte de a se uita din nou la Watin.

„Îți mulțumesc foarte mult că ai venit să mă ajuți să rezolv criza familiei mele înainte să fie prea târziu”, spuse sincer tatăl lui Klong. Watin zâmbi ușor.

„Nu a fost doar pentru mine, ci și pentru tine, pentru felul în care vrei să fie familia”, răspunse Watin sincer. El doar ajutase la rezolvarea unor probleme, dar dacă tatăl lui Klong nu ar fi luat deciziile corecte, situația s-ar fi putut termina altfel.

„Cred că e mai bine să-mi spui tată, având în vedere că acum ești iubitul lui Klong”, spuse tatăl lui Klong zâmbind.

„Atunci trebuie să-mi spui doar „Tin”, nu „tu””, răspunse Watin politicos. Tatăl lui Klong zâmbi în semn de aprobare, în timp ce Klong, care asculta totul, se simțea fericit într-un mod pe care nu-l putea explica.

„De ce se înroșește P'Klong?” Guitar își tachina fratele și primi o lovitură ușoară în cap de la Klong, dar nu prea tare, în timp ce toți zâmbeau, inclusiv tatăl lor și Watin.

Când totul a fost gata, cei patru s-au așezat să mănânce împreună, în timp ce Sai și Kowit mâncau în fața casei. Watin a discutat relaxat cu tatăl lui Klong și a vorbit despre viitorul academic și munca lui Klong.

„Bine, P'Tin și cu mine trebuie să plecăm, tată, avem o întâlnire acasă la P'Tin”, a spus Klong după ce au terminat prânzul și au discutat până la ora trei după-amiaza.

„Când te duci la el acasă, poartă-te frumos, ca să-i placi și să-și facă griji pentru tine”, a spus tatăl lui Klong zâmbind.

„Tată, nu vorbi de parcă aș fi cineva căruia îi place să facă probleme”, s-a plâns Klong, fără să ia prea în serios comentariul tatălui său.

„Doar că ești încă foarte impulsiv”, a răspuns tatăl lui Klong în glumă.

„Nu-ți face griji, Klong este foarte capabil”, spuse Watin, lăudându-și iubitul. Klong se încruntă glumind la tatăl său, iar tatăl lui Klong clătină din cap zâmbind amuzat, înainte de a se îndrepta spre mașină împreună cu Guitar pentru a-și lua rămas bun de la Klong și Watin.


„Voi încerca să vin să te vizitez în fiecare weekend, tată”, spuse Klong. Tatăl lui Klong dădu din cap în semn de aprobare.

„Klong, pot să te îmbrățișez? Sau ești prea mare ca să mai vrei să te îmbrățișez?”, întrebă tatăl lui Klong. Klong ezită o clipă, înainte de a se apropia timid de tatăl său. Trecuse mult timp de când nu își mai arătaseră atât de mult afecțiunea unul față de celălalt. Tatăl lui Klong își îmbrățișă fiul și îi dădu o palmă pe spate.
Klong îl îmbrățișă cu putere, simțind că multe lucruri din inima lui se calmau și dispăreau.

„Poartă-te frumos și nu fi atât de încăpățânat cu el, bine?” spuse tatăl lui Klong cu un zâmbet, înainte de a-l împinge ușor pe Klong și de a se uita la Watin.

„Ai grijă de băiatul meu neastâmpărat”, a spus tatăl lui Klong, făcându-l pe Klong să roșească când a văzut privirea și zâmbetul lui Watin, care îi arăta clar sentimentele pe care le nutrea pentru el.

„Nu vă faceți griji, domnule, voi avea grijă de el”, a promis Watin. Klong simți că inima îi bate mai repede când auzi promisiunea lui Watin în fața tatălui său. Apoi Watin îl chemă pe Klong să urce în mașină, fără să uite să ridice mâinile și să-și ia rămas bun de la tatăl lui Klong. Klong îi răvăși părul surorii sale mai mici și îi dădu câteva instrucțiuni despre studiile ei înainte de a urca și el în mașină.

„Cum a fost?”, întrebă Watin în timp ce mașina se îndepărta de casa lui Klong. Klong se uită fix la tatăl său până când acesta dispăru din vedere, apoi se întoarse să-l privească pe Watin.

„Mă simt ușor, ca și cum ceva greu din interiorul meu ar fi dispărut”, spuse Klong, zâmbind. Watin îi zâmbi înapoi, simțindu-se ușurat.

„Mulțumesc”, spuse Klong.

„Cu plăcere”, răspunse Watin cu voce caldă, înainte de a-i cere lui Sai să conducă direct spre casa lui. Cu cât se apropiau mai mult de casa lui Watin, cu atât Klong se simțea mai neliniștit.

„Calmează-te”, îi spuse Watin când observă nervozitatea lui Kiong.

„Hei, P'Tin, serios, ai fost nervos când l-ai cunoscut pe tatăl meu?”, întrebă Klong curios, în timp ce Watin părea calm, fără să arate nicio emoție.

„M-ai crede dacă ți-aș spune? Faptul că par calm nu înseamnă că cred că am ajutat la rezolvarea problemei lui Tar și că acum tatăl lui Klong mă va respecta, ci doar că încerc să păstrez o atitudine matură, pentru ca tatăl lui Klong să aibă încredere că pot avea grijă de tine. De fapt, și eu sunt nervos și neliniștit”, spuse Watin râzând, ceea ce îl făcu pe Klong să chicotească. Sai și Kowit, care stăteau pe scaunul din față, au râs ușor, deoarece nu erau obișnuiți să-l vadă pe Watin așa.

„Și când o să-ți cunosc familia, ce trebuie să fac? Cum trebuie să mă comport?”, a întrebat Klong, căutând părerea lui Watin.

„Cu familia mea nu trebuie să-ți faci griji să păstrezi vreo atitudine. Așa cum am spus mai înainte, trebuie doar să fii tu însuți”, răspunse Watin. Klong suspină ușor.

„Se va întâmpla ce trebuie să se întâmple”, spuse Klong pentru a se încuraja, în timp ce Watin îl privea cu afecțiune. Curând au ajuns la casa lui Watin și Klong s-a uitat în jur cu uimire. Casa lui Watin era mult mai mare decât a lui și erau mai multe persoane care se învârteau în jurul casei.

„E ca într-un film! E pază peste tot!”, a comentat Klong, impresionat.

„Nu exagera, sunt puțini, doar angajații care au grijă de casă”, răspunse Watin în timp ce mașina vira și parca în garaj. Klong privi ușa principală a casei cu inima bătând cu putere, respiră adânc și apoi îl privi pe Watin, care îl privea și el.


„Ești gata?”, întrebă Watin.

„Dacă nu sunt pregătit, va trebui să mă pregătesc oricum”, răspunse Klong zâmbind, înainte de a deschide ușa mașinii.

„Șeful vă așteaptă”, spuse Sila. Watin dădu din cap.

„Acum nu e momentul să muncim, poți să nu mai fii atât de formal cu mine”, spuse Watin, zâmbind.
Sila zâmbi timid și dădu din cap.

„Haideți să intrăm, și tata vrea să-l cunoască pe iubitul tău”, spuse Sila relaxat. El și Watin au crescut împreună, sunt aproape ca niște frați adevărați.

Apoi Sila îi conduse în interiorul casei. Watin îi atinse ușor spatele lui Klong. Klong îl urmă pe Watin cu inima bătând puternic. Observă că mâinile îi erau reci, dar și transpirate. Watin îl privi cu afecțiune. Când ajunser în sufragerie, Klong văzu doi bărbați de vârsta tatălui său, unul dintre ei stând lângă o femeie de aceeași vârstă, în afară de Wayu. Klong nu avu nevoie să întrebe, deoarece știa că cei doi adulți din fața lui erau părinții lui Watin, deoarece semănau foarte mult cu el. Celălalt bărbat, presupuse Klong, trebuia să fie tatăl lui Sila, deoarece avea o constituție fizică robustă, similară cu cea a lui Sila.

„Veniți repede, tata, mama și unchiul Hín vă așteaptă”, îi chemă Wayu pe amândoi cu un zâmbet.

„Klong, el este tata, ea este mama mea, iar cel de acolo este unchiul Hin, tatăl lui Sila”, îi prezentă Watin pe toți lui Klong.

„Bună ziua”, Klong a ridicat imediat mâinile, îndeplinindu-și rolul. S-a simțit puțin tensionat când a observat privirea evaluatoare a tatălui lui Watin, în timp ce mama lui Watin zâmbea blând.

„Copii, el este Klong, iubitul meu”, Watin a făcut prezentarea într-un mod relaxat, în timp ce Klong încerca să-și ascundă nervozitatea.

„Adu copilul, Tin”, a spus mama lui Watin. Apoi Watin l-a dus pe Klong să se așeze pe cealaltă canapea.

„Am auzit de tine de la Wayu de mult timp, iar acum că te văd în persoană, pari destul de neastâmpărat, așa cum a spus Wayu”, a spus tatăl lui Sila, zâmbind ușor. Klong zâmbi fără prea mult entuziasm, deoarece nu știa dacă remarca tatălui Silei despre faptul că era „obraznic” era ceva bun sau rău.
2
„Câți ani ai?”, întrebă tatăl lui Watin într-un ton neutru, ceea ce îl făcu pe Klong să se uite imediat la el.

„Optsprezece ani”, răspunse Klong. Tatăl lui Watin se întoarse imediat să-și privească fiul mai mare.

„Sunt doisprezece ani”, spuse tatăl lui Watin pe un ton neutru. Watin oftă ușor.

„Tată, e doar un număr”, spuse Watin, făcându-l pe Klong să creadă că tatăl lui Watin poate nu era încântat de faptul că el era mult mai tânăr.

„Nu ți-e teamă că tatăl lui te va denunța pentru că te-ai implicat cu un minor?”, întrebă tatăl lui Watin.
1
„Nu-ți face griji, tată, a trecut deja vârsta la care poate fi considerat minor. În plus, tatăl lui Klong m-a rugat să am grijă de el”, răspunse Watin zâmbind. Klong se înroși foarte tare, mai ales în fața privirii batjocoritoare a lui Wayu.

„Și ție nu-ți pasă că Watin are cu doisprezece ani mai mult?” Tatăl lui Watin se întoarse să-l întrebe pe Klong.

„Nu, domnule, dar uneori da, pentru că lui P'Tin îi place să vorbească ca oamenii în vârstă”, răspunse Klong sincer. Watin se uită imediat la Klong.

„Nu sunt atât de bătrân, Klong”, răspunse Watin.

„Dar e un pic plictisitor. Uneori îi place să-mi învețe cântece din vremea când eu nici nu mă născusem”, răspunse Klong jucăuș lui Watin.
2

„Și asta îți face inima să bată mai repede?”, răspunse Watin glumind. Klong își mușcă buzele pentru a-și stăpâni zâmbetul.

„De ce îți place să faci aceste glume?” întrebă Klong, dar deja se simțea puțin jenat.

„Tocmai te-am provocat, Klong”, a răspuns Watin imediat.

„Mă predau”, a spus Klong, pentru că cu cât discuta mai mult, cu atât se simțea mai jenat. Apoi s-a uitat la ceilalți, care îi observau pe amândoi, și și-a dat seama că se afla în fața părinților lui Watin.

„Oh, îmi pare rău”, a spus Klong, făcând repede o plecăciune în fața tuturor.

„Este în regulă, dragule. A trecut ceva timp de când nu l-am mai văzut pe Tin așa”, a spus mama lui Watin, zâmbind.

„Deci, nu te deranjează diferența de vârstă dintre tine și Watin?”, a continuat tatăl lui Watin.

„Nu, domnule”, a răspuns Klong imediat.

„Te-ai gândit vreodată că, după mulți ani, Watin va îmbătrâni, iar tu vei crește și vei ajunge la vârsta adultă, cam la vârsta lui? Vei continua să vrei să te întâlnești cu cineva de vârsta ta sau vei dori să ai o familie, copii, o soție?” Tatăl lui Watin întrebă pe un ton serios, iar Klong înțelese îngrijorarea lui pentru Watin.

„Și tu, unchiule, vrei ca P'Tin să aibă copii și o soție?” întrebă Klong direct. Încă nu se simțea confortabil să-i spună bărbatului „tată” sau „pa”, așa cum făcea Watin.

„Dacă mă întrebi pe mine, mi-ar plăcea, pentru că cu Wayu nu mai este posibil”, a spus tatăl lui Watin, uitându-se la Wayu, care a ridicat din umeri.

„Vrei ca P'Tin să aibă copii și o soție pentru că vrei să aibă pe cineva care să aibă grijă de el sau pentru că vrei să continue afacerea?”, a întrebat Klong din nou.

„Probabil ambele”, răspunse tatăl lui Watin direct. Klong se uită la soția sa.

„Crezi că sunt capabil să am grijă de P'Tin când va fi bătrân sau să-l ajut să continue afacerea?”, întrebă Klong din nou. Tatăl lui Watin se uită la Klong cu o expresie confuză.

„Nu știu, pentru că încă nu te cunosc suficient de bine”, răspunse sincer tatăl lui Watin. Klong zâmbi ușor.

„Așa este, atunci trebuie să mă cunoști mai bine și atunci vei avea răspunsul la întrebarea cum va fi viitorul lui P'Tin și al meu”, spuse Klong zâmbind, făcându-l pe Watin să zâmbească în secret. Klong ar fi putut glumi cu tatăl său, dar era adevărul pe care voia să-l transmită, pentru ca tatăl lui Watin să știe.

„Acum, chiar dacă îți vorbesc frumos pentru a te mulțumi, spunându-ți că nu-l voi abandona pe P'Tin și că voi avea grijă de el, vei crede în cuvintele mele?”, întrebă Klong din nou.
Tatăl lui Watin zâmbi și dădu din cap încet, pentru că ceea ce spunea Klong era adevărat. Chiar dacă ar fi vorbit frumos astăzi, tatăl lui Watin tot nu ar fi crezut că Klong își va respecta promisiunea, deoarece încă nu cunoștea adevărata esență a lui Klong. Auzise doar despre el de la oamenii din jurul său.

„Atunci, motivul pentru care mi-a fost ușor să o accept pe Sila este că îi cunosc caracterul, știu cine este cu adevărat și știu că ar avea grijă de Wayu”, spuse tatăl lui Watin, mai mult pentru sine, ca și cum ar fi reflectat.

„P'Wayu și P'Sila sunt împreună?”, întrebă Klong brusc, curios.

„Hei, încă nu știi?”, întrebă tatăl lui Watin. Klong se uită imediat la Watin, care dădu din cap afirmativ, în timp ce Wayu rămase tăcut și cu fața roșie.


„Ei bine, și eu bănuam asta, dar nu credeam că e adevărat”, răspunse Klong, uitându-se la Wayu cu o expresie batjocoritoare.

„De fapt, nu mi-am obligat niciodată copiii să urmeze o viață tradițională, să se căsătorească și să aibă copii cu femei. Dacă ar fi fost așa, nu l-aș fi lăsat pe Tin să se deghizeze în profesor pentru a curta un băiat”, a provocat tatăl lui Watin. Atât Watin, cât și Wayu nu au putut să nu zâmbească amuzați.

„Avem nevoie doar de cineva care să poată fi alături de Watin în orice situație, indiferent cât de dificilă sau ușoară ar fi”, a spus tatăl lui Watin cu o expresie normală.

„Sincer să fiu, la început am crezut că o să mă pună la încercare, poate o să mă pună să mă bat cu cineva pentru a-mi vedea potențialul, pentru a afla dacă sunt capabil să fiu alături de P'Tin”, spuse Klong ceea ce gândea, ceea ce îl făcu pe tatăl lui Watin să ridice o sprânceană și să zâmbească.
2
„Ai văzut multe filme, nu-i așa?”, glumi Watin, scuturând capul lui Klong într-un mod relaxat. Și ceilalți zâmbiră.

„Nu e nevoie să fii atât de dramatic. E așa cum ai spus, dacă învățăm și ajungem să te cunoaștem mai bine, vom putea ști dacă ești cu adevărat capabil să fii alături de Watin, așa că demonstrează-ne”, a spus tatăl lui Watin, făcându-l pe Klong să-și dea seama că îl accepta, cel puțin până la un anumit punct. Restul depindea acum de Klong, care trebuia să-l facă pe tatăl lui Watin să aibă încredere în el.

„Nu-ți face griji, unchiule, poți avea încredere în mine”, răspunse Klong cu un zâmbet. Tatăl lui Watin nu se putu abține să nu zâmbească și el.

„Oh, pot să-ți spun «tată» ca Tin?”, întrebă Klong. Tatăl lui Watin ridică o sprânceană, neașteptându-se ca Klong să întrebe asta, dar dădu din cap afirmativ, deoarece intenționa să-l roage pe Klong să-i spună așa, la fel cum făcea Watin.

„E la fel”, spuse Klong, zâmbind. Watin îl privi pe Klong cu o expresie confuză.

„La fel în ce sens?”, întrebă Watin, după ce îl lăsă pe Klong să se explice cu propriile cuvinte pentru o vreme.

„Păi, P'Tin îi spune tatălui meu „tată”, așa că și eu pot să-i spun tatălui lui P'Tin „tată”, răspunse Klong, făcându-l pe Watin să zâmbească și să râdă cu afecțiune.

„Atunci, spune-i și mamei „mamă”, spuse mama lui Watin. Klong zâmbi larg, simțindu-se în largul său.

„Am auzit că Wayu a spus că știi să gătești. Ce-ar fi să ne arăți talentul tău?”, a sugerat mama lui Watin, amintindu-și de asta.

„Ah, dar nu ai spus că nu va fi niciun test?”, întrebă Klong în glumă. Watin scutură capul amuzat.
1
„Consideră asta o modalitate de a câștiga inima părinților iubitului tău”, glumi mama lui Watin, făcându-l pe Klong să roșească auzind cuvântul „iubit” venind din partea mamei iubitei sale.

„Bine, voi face tot ce pot, dar nu pot promite că va fi bine, da?” Klong răspunse râzând.

După aceea, toți îl lăsară pe Klong să meargă în bucătărie cu mama lui Watin. Mâncarea era foarte apreciată de toți, iar tatăl lui Watin nu înceta să laude gustul mâncării. După ce au mâncat până s-au săturat, Watin l-a dus pe Klong la o plimbare prin grădină pentru a digera mâncarea.

„Te-ai descurcat foarte bine astăzi, Klong”, a spus Watin, lăudându-l.

„Te referi la bucătărie?”, a întrebat Klong în timp ce se uita la un copac de coacăze.

„În parte, dar știi, e rar să-l văd pe tatăl meu lăudând bucătăria cuiva, în afară de mama și mătușa Jai, bucătăreasa casei”, a comentat Watin.

„Asta mă face să mă simt bine”, a răspuns Klong zâmbind, înainte de a sări și să culeagă câteva coacăze. Watin râse ușor, amuzat.

„Dacă ești atât de relaxat, înseamnă că acum te simți confortabil, nu-i așa?” glumi Watin.

„Da, familia lui P'Tin este minunată. Își înțeleg copiii și le acordă tuturor libertate”, lăudă Klong cu entuziasm.

„Acum și tu faci parte din familia mea”, spuse Watin pe un ton serios. Klong îl privi pe Watin, în timp ce brațele puternice ale acestuia îi înconjurau talia.

„Mulțumesc că mă lași să fac parte din familia ta”, răspunse Klong zâmbind.

„Bine ai venit în familia Chakrabodin, atunci”, spuse Watin, înainte de a încerca să-l sărute pe Klong, dar Klong îi băgă repede o coacăză în gură, făcându-l pe Watin să o scuipe imediat. Klong râse apoi satisfăcut. Watin îl privi pe Klong cu o expresie amenințătoare, înainte de a sări să culeagă mai multe coacăze și să se joace cu Klong, în timp ce părinții lui Watin priveau din interiorul casei.

„El este fericirea fiului meu”, îi spuse mama lui Watin soțului ei. Tatăl lui Watin zâmbi ușor.

„Fericirea fiului nostru este și fericirea noastră”, a răspuns tatăl lui Watin zâmbind. Era clar că Klong făcea acum parte din familie. De fapt, el era deja parte din acea familie.