CAPITOLUL 43

- Când vine Three? îl întrebă Mac pe iubitul său după ce el și Nan îl duseră pe tatăl lui Mac la cină și îl lăsară acasă. Nan îl duse apoi pe Mac direct acasă, să-i aștepte pe Three și Dew.

- În jur de ora 20:00. Să-l chem să ne întâlnim pe teren? Așa pot să verific și locul, sugeră Nan. Mac dădu din cap în semn de aprobare, apoi luă telefonul lui Nan și îl sună pe Three să-i spună să se întâlnească cu ei la biroul din interiorul pistei de curse.

- L-ai invitat pe Hia? Brick va veni și el?, întrebă Mac despre Day și Brick, deoarece Day îl sunase pe Nan mai devreme în acea zi.

- A spus că va veni mâine. În prezent se află în Chonburi, verificând un magazin, răspunse Nan. Mac încuviință din cap, înțelegând. Când au ajuns la birou, Nan a pus pe cineva să pregătească niște gustări și suc rece, deoarece Dew spusese deja că va aduce alcool.

Mac stătea și se juca pe telefon, iar în scurt timp au sosit atât Dew, cât și Three.

- Salut, omule, l-a salutat Dew când a intrat și l-a îmbrățișat pe Mac. Nu se mai văzuseră de mult timp.

- La fel. Aproape gata, a răspuns Mac cu un zâmbet înainte de a se îndepărta din îmbrățișare.

- Nu mă îmbrățișezi?, l-a tachinat Three.

- Nu, a răspuns Mac glumeț. Three a făcut o mică mutră, apoi s-a aruncat brusc în brațele lui Mac și l-a îmbrățișat strâns.

- Ia de-aici! O să te îmbrățișez până îți rup oasele!, a glumit Three.

Plop!

- Au! Hei, P'Nan, de ce m-ai lovit în cap?, a exclamat Three, când Nan i-a dat o palmă ușoară peste frunte, suficient cât să-l usture puțin. Three și-a dat drumul din brațele lui Mac.

- Nu te mai purta ca un copil, a spus Nan, fără să fie prea serioasă.

- Tch. Dacă ești gelos pe P'Mac, spune-o! Three i-a scos limba lui Nan, care nu a putut decât să zâmbească în răspuns. Dew l-a condus apoi pe Three să se așeze pe canapea, a pus alcoolul pe masă și a turnat imediat băuturi pentru toată lumea. Dew a început să-l întrebe pe Mac cum se simte.

- Ai spus că ai noutăți despre P'One?, a întrebat Nan când și-a amintit.

Three zâmbi puțin răutăcios, se întoarse să se uite la Dew, apoi din nou la Nan.

- Îți amintești de copilul pe care l-ai rugat să fie bonă pentru Nong Kanom?, începu Three, făcându-l pe Mac să asculte cu atenție.

- Anop?, întrebă Mac. Three dădu din cap în semn de confirmare.

- De ce? S-a întâmplat ceva cu el?, întrebă Mac, părând îngrijorat.

- Da, răspunse Three cu un zâmbet, dar Mac se încruntă imediat. Între timp, Nan stătea liniștit și asculta.

- Acum e soția lui P'One și este dădaca lui Nong Kanom, hehe, spuse Three râzând ușor, făcându-l pe Mac să se înece cu băutura, în timp ce Nan ridică o sprânceană surprins, deoarece nu știa că One ar fi interesat de bărbați.

- Vorbești serios, Three? Ce s-a întâmplat? Cum au ajuns cei doi să se îndrăgostească?, întrebă Mac, curios.

- Nu știu exact când au început să se placă, dar, din câte știu, P'One l-a adus pe Anop să vorbească cu mama și tata, să le spună că îl iubește pe Anop și că vrea ca el să facă parte din familie, a explicat Three.

- Hehe, deci în familia asta vor fi trei bărbați care se întâlnesc, nu?, a glumit Nan, făcându-i pe toți trei să se întoarcă și să se uite imediat la el.

- Ce vrei să spui, P?, întrebă Three, nedumerit.

- Oh, spun doar că P'One are o relație cu un băiat, la fel ca tine, spuse Nan, prefăcându-se că face referire la numele lui Three, ceea ce îl făcu pe acesta să-și încrunte sprâncenele, confuz.

- Părinții tăi nu au spus nimic, nu-i așa?, schimbă Nan subiectul, glumind.

- Nu au spus nimic. Tatălui și mamei le place foarte mult Anop. E foarte drăguț și are o personalitate plăcută, a răspuns Three, iar Nan a dat din cap în semn de aprobare.

- Dacă Anop e fericit, atunci asta e tot ce contează, a intervenit Mac, deși era puțin surprins. Au continuat apoi să discute despre alte subiecte până târziu în noapte.

Ring... ring... ring!

Telefonul lui Nan a sunat. Mac, care stătea lângă el, a ridicat receptorul și a văzut că era numărul lui Wai, așa că i l-a dat iubitului său.

- Te sună Wai, a spus Mac, iar Nan a răspuns repede la apel.

- Da, ce s-a întâmplat?, l-a salutat Nan, înainte ca expresia lui să devină serioasă, atrăgând privirea îngrijorată a lui Mac.

- Serios? S-a rănit cineva?, a întrebat Nan.

- Bine, bine, o să-l sun eu pe Hia, a răspuns Nan și a închis telefonul.

- Ce s-a întâmplat?, a întrebat imediat Mac, curios, observând că tonul lui Nan nu era bun.

- Magazinul lui Hia Day din Chonburi a fost incendiat, a răspuns Nan, șocându-i pe toți – Mac, Dew și Three. Nan nu a mai spus nimic și l-a sunat repede pe Day.

- Hia, Wai tocmai m-a sunat să-mi spună că magazinul tău a fost incendiat, a spus Nan imediat ce Day a răspuns.

- Ești bine? Îl voi lua și pe Mac cu mine. Vrei să-mi trimit băieții să te ajute cu ceva? Îi pot lua cu mine, s-a oferit Nan când Day a răspuns.

- Sigur, s-ar putea să ajung puțin mai târziu, a spus Nan din nou, și au mai vorbit puțin înainte de a închide.

- Ce se întâmplă?, întrebă Mac, încă curios.

- Mâine trebuie să mergem la Chonburi. S-ar putea să trebuiască să rămânem acolo câteva nopți. Ești de acord?, îl întrebă Nan pe Mac. Mac dădu din cap în semn de aprobare, deoarece oricum ar fi fost alături de Nan.

- Atunci voi continuați să beți. Trebuie să vorbesc cu echipa mea, spuse Nan despre subordonații săi, înainte să se ridice repede și să părăsească biroul.

- Mac, pot să te întreb ceva? Te simți vreodată un pic exclus pentru că Nan pare să acorde atât de multă importanță lui P'Day?, întrebă Dew curios. Mac se opri o clipă, apoi scutură din cap.

- Nu, îl înțeleg pe Nan. Nan are o datorie de recunoștință față de Day. Nu este vorba doar de acțiuni, ci de o datorie mentală de recunoștință care îi permite lui Nan să fie unde este astăzi.

În plus, cum aș putea să mă simt exclus de persoana care m-a ajutat să-l cunosc pe Nan, chiar dacă prima întâlnire nu a fost una foarte plăcută?, a spus Mac cu un zâmbet ușor.

- Asta e bine. Mă temeam că te-ai putea simți exclus și că ai ajunge să te cerți, a spus Dew îngrijorat.

- Nu, e în regulă, a răspuns Mac, și au continuat să bea împreună. După un timp, Nan s-a întors și l-a informat pe Mac despre programul de călătorie pentru a doua zi, amintindu-i să se întoarcă și să împacheteze haine și alte lucruri necesare pentru șederea lor.

- Bine, voi doi mergeți și pregătiți-vă. Îl voi lua și pe Three; se face târziu, a spus Dew, nevrând ca Three să stea treaz până târziu.

- Te sun din nou când ne întoarcem, a răspuns Mac. Dew a dat din cap în semn de înțelegere, apoi Nan și Mac i-au condus pe Dew și Three la mașină, după care s-au îndreptat spre casă pentru a-și împacheta lucrurile.

- Magazinul este grav avariat?, l-a întrebat Mac pe Nan după ce au terminat de împachetat bagajele și se pregăteau să se culce.

- Nu știu, dar vom vedea mâine cât de grav este, răspunse Nan.

- Da, hai să dormim. Trebuie să ne trezim devreme mâine, spuse Mac. Deodată, Nan se rostogoli și se așeză călare pe Mac.

- Ce ai pățit?, întrebă Mac, confuz.

- Vreau doar să mă distrez, spuse Nan fără menajamente, fără niciun indiciu prealabil, lăsându-l pe Mac momentan uimit.

- Stai, ești stresată din cauza magazinului lui Hia, nu-i așa? De ce ai chef de asta acum?, a protestat Mac.

- Îmi pasă de magazin, dar nu sunt atât de stresată, pentru că știu că Hia se poate descurca. Eu voi fi acolo doar ca sprijin, a răspuns Nan cu nonșalanță.

- - Dar acum, persoana de lângă mine ești tu. N-ar trebui să mă concentrez mai întâi pe tine?, a insistat Nan din nou.

- Dar trebuie să călătorim mâine, a încercat Mac să-l convingă.

- Atunci poți să dormi în mașină tot drumul, a răspuns Nan cu un zâmbet ușor. Nu a așteptat ca Mac să mai argumenteze și s-a aplecat să-l sărute imediat, fiind clar că Mac nu ar fi putut să-i reziste iubitului său.

...... .

- Încearcă să ai o expresie mai bună, îl tachină Nan pe Mac în timp ce acesta se îndrepta spre mașină pentru a pleca la magazinul lui Day din Chonburi, privindu-și iubitul cu o privire severă.

- Sunt doar iritat. Vrei să zâmbesc?, replică Mac. Nan chicoti ușor, înțelegând de ce iubitul său era puțin morocănos. Era din cauză că Nan fusese prea egoist în noaptea precedentă, lăsându-l pe Mac dureros și foarte somnoros.

- Calmează-te. Ți-am pregătit o pernă și o pătură în mașină, ca să poți dormi confortabil până ajungem la Chonburi, îi spuse Nan încurajator. Mac nu putu decât să mormăie în liniște înainte ca amândoi să urce în mașină.

Odată în mașină, Mac își reglă scaunul pentru a găsi cea mai confortabilă poziție de odihnă, cu perna și pătura pregătite de Nan. Nan nu voia să-și deranjeze iubitul; a condus camionul lor, încărcat cu obiecte și subordonații săi, până la magazinul lui Day din Chonburi.

La sosirea la magazinul lui Day, Nan a coborât să-l salute pe Day împreună cu Mac, înainte de a-i cere lui Brick să-l ducă pe Mac să găsească un loc unde să se odihnească. Mac l-a urmat imediat pe Brick, deoarece era extrem de obosit. Brick l-a condus pe Mac la birou, care nu fusese ars, și, de îndată ce Mac s-a întins, a adormit repede.

În ceea ce-l privește pe Nan, el a pregătit corturi, paturi și ustensile de bucătărie pentru a le instala chiar lângă magazinul lui Day, ca zonă de dormit. Subordonații lui și-au adus și ei corturile, iar cortul adus de Nan era suficient de mare încât să aibă două dormitoare și o mică zonă de living în mijloc.

Nan nu i-a spus lui Mac că va dormi într-un cort și era curios să vadă cum va reacționa Mac când va afla că trebuie să doarmă într-unul. Nan a instalat salteaua în cort și a conectat curentul electric de la magazinul lui Day pentru a instala un răcitor evaporativ în interiorul cortului.

După ce l-a ajutat pe Day cu câteva treburi, Mac s-a trezit, așa că Nan l-a dus să mănânce din cutiile cu mâncare pe care le comandaseră.

- A cui este cortul ăsta?, a întrebat Mac în timp ce mânca cu Nan, deoarece familia lui Brick venise să viziteze magazinul.

- Este cortul nostru, a răspuns Nan.

- Vom dormi într-un cort?, a întrebat Mac, surprins.

- Da, gândește-te la asta ca la o excursie cu cortul, a răspuns Nan râzând.

- Chiar crezi că putem dormi?, l-a tachinat Nan.

- Dacă nu putem dormi, atunci trebuie să dormim, nu? Altfel, unde vom dormi?, a răspuns Mac morocănos, gândindu-se inițial că Nan va rezerva un hotel.

- Ar trebui să rezerv o cameră de hotel pentru noi?, a replicat Nan.

- Știu că doar mă tachinezi, a spus Mac, înțelegând.

Nan zâmbi amuzată.

- Haide, chiar dacă e o cort, e destul de confortabil înăuntru, spuse Nan. Mac încuviință cu reticență. După ce termină de mâncat, voia să exploreze interiorul cortului, iar Nan îl urmă.

Cu o împingere... Nan îl îndrumă pe Mac să se întindă pe salteaua pe care o pregătise. Nu era nici prea groasă, nici prea subțire, iar Mac o găsi destul de confortabilă.

- Vrei să știi de ce am instalat cortul ăsta pentru noi?, întrebă Nan.

- Vrei doar să economisești costurile de cazare la hotel, ghici Mac. Nan zâmbi ușor.

- Asta e o parte din motiv, dar în principal pentru că..., spuse Nan, oprindu-se și aplecându-se mai aproape de urechea lui Mac.

- Vreau să încerc să fac sex cu tine în cort; ar trebui să fie excitant.

Palmă!

Mac îl lovi jucăuș pe Nan pe spate, enervat, în timp ce Nan râdea după ce își tachinase iubitul.

- Îți place să mă enervezi, mormăi Mac ușor.

- Te pot ajuta cu ceva?, întrebă Mac când se uită la magazinul lui Day, care fusese distrus de incendiu.

- Nu acum, răspunse Nan, deoarece încă nu discutaseră în detaliu cu Day despre ce trebuia făcut.

- Atunci, după ce mănânc, o să trag un pui de somn, spuse Mac. Nan dădu din cap în semn de aprobare, știind că iubitul său era foarte obosit. După ce Mac termină de mâncat, Nan îl duse în cort.

- E chiar confortabil, spuse Mac, întinzându-se pe salteaua gonflabilă pe care Nan o pregătise. Nan zâmbi ușor și porni aparatul de răcire evaporativă pentru Mac, apoi se întinse lângă el.

- Hei, nu ieși afară?, întrebă Mac.

- Voi ieși mai târziu; mai întâi vreau să stau aici cu tine, spuse Nan în timp ce se întoarse pe o parte pentru a-l privi pe Mac, sprijinindu-și capul cu mâna pentru a-l putea vedea.

- Ce?, întrebă Mac când îl văzu pe Nan privindu-l fix.

- Vino aici și sărută-mă, spuse Nan direct, făcându-l pe Mac să roșească.

- De ce trebuie să ceri asta?, exclamă Mac ușor jenat, chiar dacă Nan ar fi putut să-l sărute imediat.

- Păi, în caz că nu ești dispus sau nu ești pregătit, răspunse Nan. Mac ridică ochii la cer, enervat.

- Vorbești de parcă ai fi de acord să nu mă săruți dacă aș spune că nu sunt pregătit, a subliniat Mac, înțelegându-l. Nan a râs ușor, pentru că îi plăcea să-și tachineze iubitul în felul acesta.

- Deci, ce zici? Să te sărut? a întrebat Nan prefăcându-se.

Mac s-a uitat la Nan pentru o clipă, apoi s-a întins înapoi pentru a-l apuca de ceafă și a-l trage mai aproape. Apoi, Mac se aplecă și îl sărută pe Nan primul, luându-l prin surprindere pentru o clipă, înainte ca Nan să-și strecoare cu nerăbdare limba caldă înăuntru, gustând dulceața gurii iubitului său. Limbile lor se împletiră, în timp ce Nan îi sugea jucăuș limba lui Mac și îi mușca buzele. Sunetele sărutului lor și gemetele ușoare răsunau în jurul lor. Nan

se mișcă ușor pentru a se așeza călare pe Mac, făcând sărutul mai confortabil. Îl sărută pe Mac cu pasiune, ca și cum ar fi fost nesățios, până când Mac a trebuit să-l împingă.

- Bine, ajunge, vreau să dorm, a spus Mac, strângând ușor buzele. Nan a zâmbit puțin înainte de a-i da săruturi repetate și provocatoare pe buze lui Mac și apoi s-a aplecat pentru a-i da un sărut mare pe obraz.

- Bine, dormi. Mă duc să verific afară dacă pot ajuta cu ceva, spuse Nan. Mac încuviință din cap și se întoarse repede cu spatele la Nan, nu din resentiment, ci pur și simplu din timiditate. Erau împreună de aproape doi ani, dar Mac încă se simțea timid în preajma lui Nan. Nan se ridică și ieși din cort, lăsându-l pe Mac să doarmă liniștit, fără să fie deranjat, iar Mac adormi repede.

Mai târziu, Mac se trezi pentru că Nan îl trezea să meargă să cumpere fructe de mare pentru cină, deoarece se adunaseră acolo multe persoane, unele pe care le cunoștea, altele nu, dar toate erau prieteni buni ai lui Day. Mac se simțea puțin tensionat în preajma celorlalți, inclusiv a lui Day și Brick, având în vedere comportamentul său din trecut, care nu fusese întotdeauna bun. Cu toate acestea, Brick nu părea să-i poarte pică și chiar discuta glumeț cu Mac, prezentându-l și celorlalți.

- Mai vrei ceva?, l-a întrebat Nan pe Mac în șoaptă, în timp ce stăteau la masă și beau împreună cu toți cei care se adunaseră în număr mare astăzi.

- Nu, sunt sătul, a răspuns Mac, aruncând o privire către toți, iar Nan i-a urmat privirea.

- Ce s-a întâmplat?, a întrebat Nan, curioasă.

- Nimic. Mă gândeam doar cât de norocos sunt să fiu aici, a spus Mac cu un zâmbet blând.

- Știu că majoritatea oamenilor de aici nu sunt perfecți, dar toți sunt sinceri unii cu alții. Uite câți oameni au vrut să ajute când magazinul lui Hia a luat foc; nu e doar el. Cred că, dacă ai avea vreo problemă, acești oameni ar fi gata să te ajute și pe tine, și-a exprimat Mac gândurile.

- Înainte să te cunosc, în afară de Dew, majoritatea prietenilor mei erau doar colegi de pahar. Purtam măști din cauza intereselor comune, fără niciun pic de sinceritate, inclusiv eu, mărturisi Mac direct, pe deplin conștient de trecutul său.

- Acum că sunt aici și fac parte din acest grup, pot spune sincer că sunt foarte fericit, adăugă Mac, făcându-l pe Nan să zâmbească mulțumit. Îi răvăși ușor părul iubitului său.

- Sincer, este și pentru că ai o conștiință bună; altfel, nu ai fi putut să te schimbi atât de mult, îl lăudă Nan sincer, iar Mac zâmbi în semn de acceptare.

Pe măsură ce timpul trecea și se apropia noaptea târzie, fiecare se retrase să se odihnească. Subordonații lui Nan își aduseseră corturile personale și le instalaseră puțin mai departe, în parte pentru a supraveghea zona. După ce Nan îl duse pe Mac să facă duș și să se schimbe de haine, se întorseră împreună în cort.

- Bine că nu e cald, a comentat Mac în timp ce se întindea pe saltea în cort, în timp ce Nan era ocupat să închidă cortul cum trebuie. Nan agățase o lanternă reîncărcabilă pentru a ilumina interiorul cortului.

- Parcă am fi în camping, a spus Nan râzând.

- Nu credeam că o să aduci atâtea lucruri. Credeam că te muți, a glumit Mac înainte ca expresia lui să devină gânditoare.

- Păi, am ceva să-ți spun. Am vorbit cu Brick azi.

Voia să fug de tine, ca să vii să mă cauți, pentru că îl enervează faptul că îți place să mă tachinezi, spuse Mac, râzând puțin. Deși uneori era de acord cu Brick, în sufletul său, Mac știa deja răspunsul.

- Uau, Brick încearcă să-mi creeze probleme?, răspunse Nan, fără să fie foarte serioasă, mai mult amuzată.

- Tu ce crezi? Vrei să fugi de mine?, a întrebat Nan înapoi, iar Mac a zâmbit în răspuns.

- Să zicem că, dacă aș fugi cu adevărat, ai veni să mă cauți?, a replicat Mac.

- Nu, a răspuns Nan imediat, făcându-l pe Mac să se supere puțin auzind asta.

- Pentru că știu că nu poți fugi cu adevărat de mine.

Nan a spus-o cu un ton serios. Mac l-a privit, curios să afle ce va spune iubitul său în continuare.

- În plus, știi foarte bine că suntem deja destul de departe unul de celălalt. De ce am vrea să înrăutățim situația fugind unul de celălalt? Dacă există ceva cu care nu suntem mulțumiți, ar trebui să discutăm despre asta și să comunicăm direct. De ce să complicăm lucrurile? Nu doar eu aș suferi, ci și tu, nu-i așa? Nan a vorbit sincer, ceea ce se potrivea cu ceea ce gândea și Mac. Când Brick a menționat ideea de a-l tachina pe Nan sugerându-i lui Mac să fugă, Mac deja se hotărâse în sinea lui că erau deja destul de departe unul de celălalt.

- Heh, acum poți zâmbi, pentru că acum o secundă erai bosumflat, a spus Nan jucăuș, atingându-i ușor sprânceana lui Mac. Mac a dat mâna lui Nan la o parte, enervat.

- Nu-l asculta prea mult pe Brick. Vorbește aiurea. Lasă-l să vorbească aiurea cu Hia, a adăugat Nan, făcându-l pe Mac să râdă încet.

- O să-l pârăsc, răspunse Mac, iar Nan zâmbi în semn de acceptare.

- Cred că am dormit destul astăzi, dar totuși simt că nu pot să adorm, spuse Mac direct, determinând-o pe Nan să se miște și să se așeze imediat călare peste el.

- Din moment ce oricum nu poți să adormi, de ce nu mă ajuți să-mi îndeplinesc visul?, sugeră Nan, în timp ce Mac părea nedumerit.

- Ce vis al tău?, întrebă Mac.

- Este visul pe care l-am avut, cel pe care nu îndrăzneam să-l visez, ceva ce o persoană obișnuită nu ar îndrăzni să viseze, răspunse Nan, dar Mac părea doar confuz.

- Despre ce vorbești? Nu înțeleg, întrebă Mac, iar Nan făcu o față ușor iritată.

- Am uitat că nu știi nimic despre tendințele din Thailanda, spuse Nan, părând puțin exasperat.

- Bine, pe scurt, visul meu este exact cum am menționat în timpul zilei – vreau să fac sex cu tine în cort, spuse Nan direct. Fața lui Mac se înroși brusc.

- Ești... incredibil, spuse Mac, fără cuvinte în fața îndrăzneală iubitului său. Nan, încă deasupra lui Mac, se ridică și își scoase tricoul, apoi îi luă mâna lui Mac și i-o ghidă peste abdomenul său tonifiat.

- Vreau să fac exerciții, spuse Nan din nou. Inima lui Mac se acceleră când văzu fizicul puternic al iubitului pe care îl admira.

- Ai făcut deja exerciții aseară, protestă Mac chiar înainte ca Nan să-i ghideze mâna în jos pentru a-i simți excitația sub țesătura moale a pantalonilor, care deja creștea în dimensiune, făcându-l pe Mac să se tensioneze instantaneu.

- Doar o dată, negociază Nan. Mac își mușcă ușor buza și, în cele din urmă, dă din cap în semn de acord. Nan începe apoi să-și îndeplinească visul pe care nu îndrăznea să-l dorească, iar acesta se împlinește imediat.

Când Mac îi dă permisiunea, hainele lui sunt scoase repede, lăsându-l pe Mac uimit de dexteritatea iubitului său.

- Stai, spune Mac, împingându-l repede pe Nan de pieptul său puternic. Nan ridică ușor o sprânceană.

- Stinge lumina. Nu vreau ca cineva din afară să vadă umbrele din interior, spuse Mac timid. Nan zâmbi ușor în colțul gurii înainte de a întinde mâna pentru a stinge lumina suspendată, apoi se lăsă în jos și se lipi de Mac, sărutându-i cu pasiune buzele pline. Încă mai pătrundea puțină lumină din exterior, aruncând o strălucire slabă în interiorul cortului, dar cei doi începeau să se obișnuiască cu întunericul.

- Mmm..., încercă Mac să-și înăbușe gemetul. Nu erau într-o cameră închisă și, dacă scotea un sunet, cineva ar fi putut să-l audă.

- De ce încerci să te abții?, îl tachină Nan cu voce răgușită, îngropându-și fața în gâtul lui Mac.

- Pă... pentru că cineva ar putea să audă... ugh... doare, spuse Mac, gemând ușor când Nan îi mușcă gâtul.

Nan râse ușor în gât și se cuibări din nou în Mac. Mâna lui puternică se mișcă peste corpul iubitului său, strângând și apăsând. Mac răspunse la fel, înfășurându-și brațele în jurul spatelui lat al lui Nan, încercând să elibereze senzațiile de furnicături care se acumulau. Dar amândoi înghețară ușor când auziră voci afară, la distanță. Părea că oamenii lui Nan încă beau și discutau. Inima lui Mac bătea cu putere, speriat că cineva ar putea să-și dea seama ce făceau, dar și ciudat de excitat.

- Heh heh, sunt departe. Nu-ți face griji, spuse Nan. Își coborî buzele pentru a-i suge sfârcul lui Mac, forțându-l pe acesta să apuce pătura pentru a-și acoperi gura.

- Ugh... ugh, gemu Mac de sub pătură. Nan nu o mișcă. Își scoase pantalonii, erecția lui pulsând în toată splendoarea ei. Își schimbă poziția, așezându-se deasupra iubitului său, corpurile lor frecându-se unul de celălalt. Nan luă una dintre mâinile lui Mac și o ghidă pentru a-i mângâia lungimea rigidă, în timp ce limba lui fierbinte continua să guste corpul lui Mac. Mac apucă axul încins și îl frecă înainte și înapoi, făcându-l pe Nan să strângă din dinți de plăcere intensă.

- Mmm... ahh, gemu Nan în gât, în timp ce mâna moale a lui Mac îl mângâia, împingându-l peste margine. Se aplecă să apuce ambele membre, frecându-le înainte și înapoi împreună.

- Ahh... ugh, degetele de la picioare ale lui Mac se curbară și se strânseră de la senzația intensă. Mâna fierbinte a lui Nan trimise un val de tulburare prin stomacul lui Mac.

- Haide... haide... fă-o, imploră Mac, neștiind de ce era atât de excitat și de stimulat. Nan, care aștepta acest moment, se mișcă repede pentru a lua prezervativul și lubrifiantul pe care le pregătise și le așeză la îndemână.

- Pune-l, îl vezi? Nan îi întinse prezervativul lui Mac. Mac se ridică, iar Nan îngenunche în fața lui, penisul său fiind perfect aliniat cu fața lui Mac.

-

- Îl văd, răspunse Mac. Apoi apucă erecția lui Nan cu o mână. Dar, în loc să pună prezervativul, Mac își folosi limba pentru a linge vârful penisului lui Nan, făcând stomacul lui Nan să se strângă involuntar.

- Ssshhh... ahhh... ești un băiat atât de rău... ssshhh, gemu Nan de plăcere, ținând ușor capul lui Mac cu mâna lui puternică. Mac învălui penisul fierbinte al lui Nan cu gura lui caldă, mișcându-se ritmic în sus și în jos. Mâna lui Nan mângâie și dezordona părul lui Mac.

- Mmm... așa... ahhh, gemu Nan răgușit, dorința lui fierbând în abdomen. După ce îi oferi lui Nan suficientă plăcere orală, Mac își puse repede prezervativul. Nan se rostogoli apoi pe spate, trăgându-l pe Mac să se așeze deasupra lui.

- Călărește-mă, spuse Nan cu un zâmbet răutăcios. Chiar și în lumina slabă, Mac putea vedea sclipirea jucăușă din ochii iubitului său. Nan își înfășură brațele puternice în jurul șoldurilor lui Mac, care stătea deasupra lui, și își folosi degetele lungi pentru a-i despărți fesele lui Mac. Mac tremură, trebuind să

se sprijine de saltea. Nan apucă lubrifiantul și îl strânse în mână, înainte de a continua să lărgească intrarea pentru Mac.

- Ugh..., gemu Mac în așteptare. Nan își folosi degetele pentru a ajusta corpul lui Mac pentru o clipă, înainte de a se retrage. Mac știa ce voia Nan, așa că se ridică și aduse membrul arzător al lui Nan la intrarea în fundul său, coborându-se încet. Vârful membrului lui Nan a intrat încet în tunelul iubirii lui Mac, ghidat de presiunea descendentă a lui Mac. Mac și-a mușcat buza, simțind strângerea și frecarea pe măsură ce Nan intra în el. Nan s-a ținut de șoldurile lui Mac pentru a-l susține și, în cele din urmă, a intrat în întregime. Nan putea simți strângerea intrării lui Mac, care îl strângea, făcându-l să strângă din dinți de plăcere. Mac era la fel de copleșit de durere și plăcere.

Nan s-a abținut o vreme, urmărind cum Mac începea să-și miște șoldurile în sus și în jos. Mac își folosea mâinile pentru a împinge împotriva abdomenului ferm al lui Nan. - Ah... ahh... ugh, gemu Mac, plăcerea lui intensificându-se de faptul că el controla ritmul. Nan își lingea buzele uscate, împingându-se în sus pentru a linge și a suge sfârcul lui Mac.

Mac își mișcă instinctiv mâinile pentru a apuca umerii puternici ai lui Nan și începu să se miște mai repede. Nan strânse și frământă fesele lui Mac în timp ce se mișcau.

- Plin... atât de bine... ahhhh, gemu Nan de plăcere.

Salteaua pneumatică scârțâia la fiecare împingere a lui Mac, făcându-l să se oprească ușor.

- Nan... salteaua pneumatică..., mormăi Mac.

- E în regulă, nimeni nu ne poate auzi, răspunse Nan, cu vocea puțin răgușită. Își cuibări fața pe pieptul lui Mac. Mac își mușcă buza, inima îi bătea tare, dar continuă să se miște. Gemetele lor se contopiră.

Mac încercă să nu scoată niciun sunet până când Nan se întinse din nou pe spate. Ridică genunchii și apucă ferm șoldurile lui Mac. Apoi, Nan începu să-și miște rapid șoldurile în sus și în jos, făcându-l pe Mac să tremure incontrolabil. Trebuia să pună o mână pe pieptul lui Nan pentru a se sprijini.

- Ugh... uh-huh... Mac își mușcă buza pentru a înăbuși un geamăt. Mișcările rapide ale șoldurilor lui Nan îi provocau fiori. Respirația ușor sacadată a lui Nan îi făcea inima lui Mac să bată mai repede. Nu ar fi recunoscut, dar îi plăcea sunetul vocii lui Nan în acel moment. Era atât excitant, cât și incredibil de sexy.

Bum. Bum. Bum.

Sunetele cărnii care se întâlnea cu carnea și scârțâitul saltelei cu aer se amestecau. Până acum, Nan și Mac uitaseră aproape complet de zgomot, pierduți în plăcerea intensă pe care o trăiau. Nu gemeau tare, ci doar scoteau respirații neregulate. Mac se împingea mai adânc în Nan în timp ce își mișca șoldurile în sus, tare și repede.

- Nan... uh... Nan, șopti Mac fără suflare.

- La naiba... așteaptă-mă, spuse Nan, știind că iubitul său era aproape de orgasm. Mac îl strângea puternic și rapid. Își mușcă buza, corpul său încordat, și apoi își eliberă în sfârșit pasiunea, stropind-o pe abdomenul dur al lui Nan. Nan strânse din dinți și își mișcă șoldurile și mai tare

și mai repede, făcându-l pe Mac să se simtă amețit și încântat. Apoi Nan îngheță, șoldurile sale nemișcate, în timp ce își atingea propriul orgasm.

Mac se prăbuși peste Nan, corpul său îmbibat în lichidul iubirii care acoperea abdomenul lui Nan. Nu-i păsa de mizerie. Voia doar să fie aproape de Nan. Nan sărută pentru ultima oară tâmpla umedă a capului transpirat al lui Mac.

- Ești excitat?, întrebă Nan.

- Crezi că ne va auzi cineva?, întrebă Mac înapoi. Nan chicoti încet.

- Probabil că nu. Încă îi aud vorbind afară. Dacă ar auzi ceva, s-ar grăbi să se întoarcă în corturile lor. spuse Nan, liniștindu-l pe Mac. Apoi se desprinse din îmbrățișarea lui Mac, luă niște șervețele pentru a curăța și îl invită pe Mac să se spele în baie. După ce se întorseră, se cuibăriră din nou unul în brațele celuilalt. Nan voia să mai facă o rundă, dar nu voia să-și încalce promisiunea. Se gândi că aveau destul timp să se ocupe din nou de treabă în cort. Mac nu era conștient de gândurile lui.

..... .....

Nan și Mac au rămas la magazinul lui Day până când acesta și-a reluat activitatea normală după reparații. Day s-a ocupat de persoana care a incendiat magazinul și a delapidat bani, împreună cu poliția. Odată ce totul s-a rezolvat, Nan și Mac s-au întors în sfârșit la casa lor, însoțiți de Wai, care urma să preia locul lui Nan.

- Mac, ar trebui să chemăm oameni pentru interviuri de angajare?, a întrebat Nan la o zi după întoarcerea acasă.

- Sună bine. Vreau să fac selecția înainte să plecăm în călătoria la Ayutthaya cu Brick, a răspuns Mac, deoarece Brick îl invitase să meargă împreună la Ayutthaya, iar Nan sugerase să ia trenul.

- Atunci pe cine vrei să selectezi?, a întrebat Nan în continuare. Mac a luat dosarul cu cererile de angajare și a deschis laptopul pentru a examina cererile care sosiseră și online.

Cei doi au lucrat împreună pentru a selecta candidații și i-au sunat pentru a-i anunța să vină la interviuri în două zile, rugându-i să se prezinte la biroul dealerului auto, deoarece acesta era deja gata și mai era nevoie doar de o ceremonie de inaugurare.

- Hai să mergem astăzi să-l vizităm pe tata la fabrică. Nu l-am mai ajutat de ceva vreme, a spus Mac. Nan a dat din cap în semn de aprobare, deoarece îl luase pe Mac să stea la magazinul lui Day timp de aproape o lună.

- Da, ar trebui să-mi cer scuze că te-am adus cu mine și nu l-am ajutat, a răspuns Nan înainte ca cei doi să se îndrepte spre birou.

- Bună ziua! Pot să vă întreb pe cine veniți să vedeți?, i-a întâmpinat unul dintre angajați, făcându-i pe Mac și Nan să se oprească puțin, deoarece și-au dat seama că nu-l recunoșteau pe acest angajat, pe care l-au considerat nou.

- Oh, eu... Mac era pe punctul de a răspunde când Dao, secretarul tatălui său, s-a apropiat.

- Oh, Khun Mac, te-ai întors!, îl salută Dao cu căldură. Mac și Nan își uneau imediat mâinile într-un wai respectuos.

- Tata e aici?, întrebă Mac.

- E în biroul lui. Tocmai s-a întors de la inspecția fabricii, răspunse Dao zâmbind, înainte de a se uita la o altă angajată, care stătea acolo arătând puțin confuză.

- Oh, Im, ei sunt Lhun Mac și Khun Nan, copiii șefului, îi prezentă Dao.

- Uh, bună ziua! Îmi pare foarte rău, nu știam, spuse repede tânăra. Mac zâmbi blând pentru a arăta că înțelege.

- Nu-i nimic. Haide, Nan, să mergem să-l vedem pe tata, îi spuse Mac lui Nan înainte să intre în biroul tatălui său, unde Im îl privea pe Mac cu admirație.

- Hei, ai fost la Chonburi? Văd că nu mi-ai adus nimic, îl tachină tatăl lui Mac când fiul său intră în birou.

- Am adus ceva, e în mașină, răspunse Mac.

- Tată, îmi pare rău că l-am luat pe Mac cu mine; din cauza asta, nu te-a putut ajuta, spuse Nan. Tatăl lui Mac făcu un gest cu mâna, ca și cum ar fi vrut să spună - nu-i nimic.

- Nu trebuie să-ți ceri scuze. De ce ai face-o? Din moment ce s-a întors, dacă vrea să călătorească, lasă-l. Acum e momentul să se bucure de viață. Când își va termina studiile și se va întoarce, va putea lucra cu normă întreagă.

După aceea, va fi greu să găsească timp pentru călătorii, a explicat tatăl lui Mac, arătându-și înțelegerea. Era încântat să vadă că fiul său se schimbase în bine.

- Sună bine, tată. Peste câteva zile, plec la Ayutthaya, a spus Mac zâmbind, iar tatăl său a râs.

- Să-mi aduci niște roti cu vată de zahăr, a răspuns tatăl său, făcându-i pe Mac și Nan să râdă imediat.

- Da, mă bucur că ești aici, Nan. Vino cu mine la fabrică; vreau să-ți arăt niște utilaje nou importate, a spus tatăl lui Mac, amintindu-și de asta. Nan a dat din cap în semn de acord.

- Bine, voi aștepta aici, a răspuns Mac înainte ca tatăl său să o ducă pe Nan la fabrică. Mac și-a amintit apoi că avea niște suveniruri să le dea lui Dao și celorlalți, așa că s-a îndreptat spre mașină să le ia.

- Ai nevoie de ajutor să le cari?, a întrebat tânăra care s-a apropiat de Mac când a observat că avea multe de cărat.

- Nu-i nimic, mă descurc, a răspuns Mac politicos, înainte să se îndrepte direct spre Dao.