Capitolul 3

Day stătea de vorbă cu Nan despre mașini și alte lucruri generale de ceva vreme, până când s-a întunecat. Atunci i-a sunat telefonul. A ridicat aparatul și a răspuns imediat ce a văzut că e numărul lui Brick. 

📱- Ce sa întâmplat? A spus Day către iubitul său.

📱(„Unde ești? De ce nu te întorci odată acasă?”) se auzi vocea iritată a lui Brick. 

📱- Ți-am zis că sunt la Nan acasă, răspunse Day, iar Nan stătea lângă el zâmbind.

- Nu-l las să plece! Pe la două-trei îl trimit înapoi. Îl duc să agățăm fete la circuit înainte! Strigă Nan suficient de tare cât să se audă și în telefon, doar ca să-l tachineze pe Brick. 

(„Întreabă-l pe Nan dacă vrea să simtă papucul meu pe față.”) se auzi vocea morocănoasă a lui Brick.

- Mă întorc imediat. Mai stau puțin, spuse Day, fără să redea vorbele exacte ale lui Brick.

(Puțin, la tine când înseamnă? Mi-e foame. Neil tocmai s-a întors și l-a luat pe Nick acasă. Mama m-a sunat și m-a întrebat de ce sunt singur) continua să se plângă Brick.

- Bine, bine, vin. Ce vrei să mănânci? Să iau ceva pe drum, întrebă Day calm, de îndată ce realiză că Brick era singur acasă. După ce Ith i-a spus ce să cumpere, Day a închis apelul.

- Plec. E singur acasă și deja face mofturi, îi spuse Day lui Nan, care stătea lângă el. Nan dădu din cap aprobator.

- Bine, șefu’. Atunci tu hotărăști ce model vrei, și te duc eu la showroom. Cunosc destui agenți de vânzări, zise Nan la final.

- Mhmm, răspunse Day, înainte ca Nan să-l conducă până la mașină.

 

- Eu zic că îl răsfeți prea mult pe Brick, șefu.  Lasă-l să-și găteasca singur de mâncare câteodată, râse Nan în glumă, făcându-l pe Day să amuțească o clipă.

- M-am gândit și eu să-l învăț să se descurce singur, răspunse Day, pentru că avea de fapt ceva în minte, dar nu spusese nimănui încă. Nan ridică o sprânceană și zâmbi amuzat.

- Crezi că te ții de asta cu adevărat? Zâmbi Nan . 

Day doar își arcuise buzele într-un zâmbet în colț, dar nu mai spuse nimic, urcă în mașină și porni spre casă. Pe drum, se opri să cumpere de mâncare. Când ajunse acasă, oftă instinctiv, Brick aprinsese aproape toate luminile din jurul casei. Day claxonă ca să-l cheme, iar Ith ieși în fugă să-i deschidă poarta, cu o față vădit bosumflată. Day parcă mașina în garaj și coborî să-i întindă sacoșele. Ith le luă imediat și se uită să vadă ce a cumpărat.

- Ai întârziat, bombăni  Brick în timp ce intrau în casă amândoi.

- Și cine era cel care voia musai taiței prăjiți de la restaurantul lor preferat? Și credeai că nu e plin de lume acolo? Replică Day. Ith își împinse buza într-o grimasă copilăroasă, apoi intră în bucătărie și puse frumos mâncarea în farfurii pentru Day. 

Day stătea rezemat de tocul ușii, cu brațele încrucișate, uitându-se tăcut la iubitul lui.

- Brick, îl strigă Day calm. Brick se întoarse spre el, ridicând o sprânceană.

- Ai vrea să încerci să gătești și tu singur câteodată? Întrebă Day. Ith se oprise pentru un moment.

- De ce mă întrebi asta? Întrebă Brick, cu un ton brusc mai serios.

- Te-am întrebat, nu ți-am zis să mă întrebi înapoi, spuse Day.

- Aș cam vrea să încerc, dar știi bine că fac praf bucătăria de fiecare dată, zise Brick resemnat cu propriile „talente” la gătit.

- Dacă mă întrebi așa… înseamnă că nu mai vrei să gătești pentru mine, nu? Zise Ith, deodată suspicios. Day oftă ușor.

- Nu e asta. Vreau doar să te obișnuiești să gătești și tu pentru tine uneori. Dacă nu sunt acasă sau întârzii cum am făcut azi, să nu mai stai flămând, explică Day. 

Dar Brick îl privi ca și cum nu ar prea crede.

- Dacă nu mai vrei să-mi gătești, zi-o direct, bombăni Brick, vizibil supărat.

- Ești expert la scenarii în capul tău, hm? Ai luat-o de la Nick, nu? Replică Day înainte să se așeze la masă împreună cu el. Ith se așeză pe celălalt scaun.

- Dar chiar gătesc mizerabil, șopti Brick, insistând asupra subiectului, în timp ce începea să mănânce.

- Trebuie să și exersezi. Nimeni nu gătește perfect din prima, zise Day calm. Ith își încruntă ușor sprâncenele și îl privi fix, ca și cum căuta ceva în privirea lui.

- Atâta timp cât te am pe tine, de ce să gătesc? Chiar dacă la început voiam să încerc… dar nu merge. Sunt praf. Oricând am încercat să te surprind, a trebuit să mă ajute Night.  Bombăni Brick, amintindu-și de tentativele eșuate.

- Și dacă într-o zi n-aș mai fi eu aici cu tine? Întrebă Day. 

Brick îngheță în timp ce ducea lingura spre gură. Ochii lui se fixară intens pe Day.

- Ce tâmpenii mai scoți pe gură? Întrebă Brick iritat, amintindu-și de momentul când îl întrebase pe Day prin ce perioadă importantă nu trecuseră încă împreună, pentru că trăiseră deja împreună aproape toate sărbătorile și ocaziile, iar Day îi răspunsese „în afară de o înmormântare”. Asta îl supărase tare atunci. Day oftă ușor când văzu că Ith începea iar să se enerveze.

- Mănâncă. Mâine dimineață te duc la piața de produse proaspete, tăie Day subiectul, nevrând să continue. Dar lui Brick încă îi stătea pe suflet.

- Vrei să mă părăsești? Sau vrei să ne despărțim? Întrebă Brick, cu o voce încărcată. Day îl privi cu o severitate rece.

- Iar îți faci filme singur? Duci prostiile la nivel de artă, comentă Day pe același ton iritat.

Brick își mușcă buza, tulburat și un pic speriat. Day nu obișnuia să îl împingă să facă lucruri singur, de obicei făcea el totul pentru Brick, fără să clipească. Asta îl făcuse pe Brick, fără să realizeze, să se comporte mereu ca cineva răsfățat. Mai ales după ce Day își recăpătase memoria, Ith își jurase că nu va mai fi încăpățânat sau capricios. Dar… nu-i reușise niciodată pe bune.

- Mănâncă, repetă Day când îl văzu stând nemișcat. BRICK oftă adânc și reîncepu să mănânce.

........

 A doua zi dimineață...

- Brick. A strigat vocea lui Day devreme în dimineața zilei următoare, făcându-l pe Brick să deschidă ochii în tăcere.

- Hmm, mormăi Brick u ochii încă încețoșați.

- Ridică-te și du-te să te speli pe față. Te duc la piața de dimineață, spuse Day. Ith se încruntă ușor și se întoarse să se uite la ceas.

- E ora 7… bombăni Brick, întinzându-se să se culce la loc.

- Ca să mergem la piață, trebuie să mergem dimineața. Ar fi trebuit să te trezesc la 6? A spus Day trăgându-l pe Brick de brațe. Brick s-a ridicat în șezut cu o expresie slabă, pentru că încă voia să doarmă.

- După nuntă , parcă ai devenit mai sever cu mine. Mai strict, comentă Brick, privind spre Day, care stătea la capătul patului.

- E pentru binele tău. Du-te să te speli pe față, nu trebuie să faci duș acum, răspunse Day puțin mai blând. Brick se târî în cele din urmă spre baie, se spălă pe față și se spălă pe dinți. Apoi Day îl duse cu mașina direct spre piața de produse proaspete din apropierea cartierului. Brick cască nonstop tot drumul.

- După ce terminăm cumpărăturile, mergem acasă și mai dormi. Oricum azi nu deschidem magazinul, spuse Day. Ith încuviință din cap. După ce găsiră parcare, Day îl coborî din mașină ca să cumpere ingrediente împreună.

- Ce vrei să cumperi? Întrebă Brick 

- Ce vrei să mănânci în  dimineața asta? Întrebă Day. Ith se opri și se gândi.

- Supă de orez cu creveți și multă carne tocată de porc, răspunse Brick pofticios.

- Deci vrei cu creveți sau cu carne tocată? Îl întrebă Day din nou, pentru că părea încă buimac de somn, deși se spălase pe față.

- Cu ambele, normal. A, și mai vreau ciuperci termite din Kanchanaburi, ca anul trecut, își aminti Brick. 

- Mhmm. Nu e chiar sezonul pentru ciupercile alea acum. O să-l rog pe fratele Bel să le cumpere când apar. Dar acum luăm doar creveți și carne tocată, da? Întrebă Day pentru confirmare. Ith dădu din cap afirmativ, iar Day îl conduse spre taraba cu legume.

- Care e coriandrul și care e ceapa verde? Întrebă Day, uitându-se spre legumele legate în mănunchiuri. Ith îi arătă cu degetul.

- Măcar le recunoști, murmură Day. Ith strâmbă ușor din nas.

- Nu-s copil de grădiniță să nu știu chiar nimic, mormăi el.

- Atunci alege un mănunchi, spuse Day. Ith ridică o sprânceană, dar tot luă coriandru și ceapă verde și le întinse vânzătoarei, iar Day plăti.

- Hai la carne, zise apoi Day, apucându-l ușor de încheietură și ducându-l la taraba cu porc. Taraba era plină cu tot felul de bucăți de carne.

Ith făcu instinctiv un pas în spate, nu prea venise vreodată singur să cumpere ingrediente proaspete.

- Ce doriți? Întrebă vânzătoarea, în timp ce toca o pulpă de porc cu un satâr masiv. Ith se lipi imediat de brațul lui Day, de parcă deja simțea pericolul.

- Mama ce înfricoșător arată cuțitul ăla… murmură Ith foarte încet.

- Luăm carne deja tocată sau luăm bucată de carne și o toci tu acasă? Întrebă Day. Ith păru confuz, așa că Day îi arătă ligheanul cu carne deja tocată.

- Aia e gata tocată. Nu trebuie să mai toci tu carnea. Dar dacă vrei să încerci să toci tu, cumpăr bucată întreagă, explică Day răbdător.

- Luăm direct tocată! De ce să-mi obosesc mâna aiurea? Răspunse Ith instant, foarte hotărât, fidel firii lui comode.

- Atunci cumpăr-o, zise Day, întinzându-i banii lui Ith. 

Brick îl privi confuz.

- Nu, cumpără TU, replică Ith, împingându-i banii înapoi. Nu era obișnuit cu piețele astea, el cumpăra de obicei din supermarket, ambalat frumos cu prețul deja pe pachet.

- Exersează, îi spuse Day calm. Ith scoase un mârâit nemulțumit, dar până la urmă se puse în fața tejghelei.

- Uh… carne tocată de porc, vă rog, spuse Ith.

- Cât să fie? Întrebă femeia. Ith se întoarse imediat spre Day după ajutor.

- Jumătate de kilogram, îi șopti Day. Ith repetă comanda, vânzătoarea îi puse carnea în pungă și îi spuse prețul. Ith plăti, iar Day îl trase mai departe.

- Unde mergem acum? Întrebă Ith. Day se opri la taraba cu fructe de mare și îl învăță cum să aleagă creveții proaspeți. La început Ith se fâstâci, dar după ce Day ridică tonul puțin, se conformă imediat. Au continuat așa până au cumpărat toate ingredientele necesare și s-au întors acasă.

- Pot să mă duc să dorm acum? Întrebă Ith imediat ce au intrat.

- Gătim mai întâi supa de orez, apoi dormi, răspunse Day. Ith făcu ochii mari instant.

- Eu să gătesc? Întrebă speriat. Day dădu din cap afirmativ. 

Brick făcu imediat o grimasă dramatică.

- Dayyy… eu nu știu să gătesc. Nu ți-e frică că-ți fac bucătăria praf? Întreba Brick cu voce moale.

- Doar pentru că ți-e frică, crezi că nu te voi lăsa să o faci? Nu fugi, vino și învață să o faci. A spus Day, făcându-l pe Brick să se încrunte, dar  îl urmează pe Day în bucătărie.

- O să te învăț după rețeta mea. Spuse Day, în timp ce scotea lucrurile din pungă.

- Chiar vrei să gătesc eu?întrebă Brick încă o dată, ca să fie sigur.

- Da, îi răspunse Day scurt, iar It nu mai avu ce să comenteze. 

Day scoase un șorț și i-l puse iubitului, stând chiar în spatele lui, astfel încât Brick  trebui să-și aplece fața ca să-i lege șnururile în spate, lucru ce făcu obrajii lui It să ia instant foc. Deși fusese deja apropiat fizic de Day în multe feluri, tot nu putea să nu se agite.

- Ia legumele și spală-le. Asta știi să faci.

 Day îi întinse legumele după ce îl echipase cu șorț. Brick le luă să le spele, obișnuit fiind deja cu asta. Day nu mai puse mâna pe nimic după aceea, doar îl privea. După ce Brick termină de spălat, Day îi dădu să curețe creveții.

- Cum fac? întrebă Brick. Day veni lângă el și decojii un crevete ca exemplu, Brick încercă să imite, cam împiedicat, creveți ieșind unii mai bine, alții mai rău, însă Day nu zise nimic.

- Taie ceapa verde și coriandrul, continuă Day după ce It termină cu creveții.

- Îmi miros mâinile a crevete, se plânse It după ce se spălase, dar mirosul încă persistă.

- Le speli din nou după. Hai, taie verdeața întâi, repetă Day. Brick luă cuțitul, puse coriandrul pe tocător și se întoarse spre Day cu o privire care cerea ajutor.

- Taie-i rădăcina prima dată. O folosim la pisat cu piperul, îi explică Day.

- Rădăcina se mănâncă? întrebă Brick uluit. Day oftă ușor, dar aprobă din cap. Brick tăie rădăcinile și le puse într-un bol, apoi iar se uită la Day.

 Day merse în spatele lui și îl cuprinse din spate, ghidându-i mâinile, într-una ținând coriandrul, în cealaltă cuțitul.

- Tai mărunt, mărunt, așa, îi mișcă Day mâinile. It urmărea concentrat, până când Day îl lăsă să taie singur, dar cu mâinile lui încă ghidându-i ușor mișcările. Ith tăia destul de chinuit.

- Îmi amintesc. Lacrimile nu se opreau să curgă în acel moment. A spus Brick în glumă, amintindu-și când îl ajuta să gătească.

-Atunci mi-au curs lacrimile fără oprire, râse Brick . 

- Atunci... tu mi-ai șters lacrimile , adăugă în șoaptă, rușinat, obrajii arzând reamintindu-și momentul.

-Atunci erai slab rău, zâmbi Day slab.

Spatele lui It stătea lipit de pieptul lui Day, căci Day încă îl ținea cu brațele în jurul lui.

- Mă bucur că îți amintești, murmură Brick  încet, amintirea perioadei în care Day îl uitase începând să-l doară din nou.

- Nu dramatiza. A spus Day încet, știind că Brick începea să se întristeze amintindu-și de pierderea memoriei.

- Nu pot să nu mă gândesc…

Muscatura!

- Au! Doare, Day! De ce m-ai mușcat?! Brick întoarse capul spre el, scandalizat, după ce Day îl mușcase brusc de după gât.

- Ca să-ți ridic iar moralul. Altfel mereu aluneci în tragedie. S-a terminat. De ce să te mai gândești la trecut?  tonul lui era ferm. It făcu o față acră.

- Am terminat cu coriandrul. Ce fac acum?  întrebă It. 

Day privi masa de verdeață ciufulită, resemnat, dar nu zise nimic. Îi ceru apoi să taie ceapa verde, stând în continuare în spatele lui ca să îl ghideze.

- Pisează rădăcina cu piper boabe. Adu mojarul,  îi spuse Day. It ascultă imediat.

- De ce nu folosim piper măcinat direct? De ce piper boabe?  întrebă Brick. 

Parfumul nu este același. Fă ce spun și ține minte, pentru că mâine dimineață trebuie să-l faci pentru mine să-l mănânc. Va trebui să-l faci singur, nu te voi ajuta. A spus Day. 

Brick s-a întors să-l privească în ochi.

- Ești nebun, Day?! Cum să țin minte tot? De ce nu mi-ai zis înainte? Dă-mi hârtie să notez. Brick o luase deja la fugă după hârtie, ca să-și scrie fiecare pas. Deși bombănise la început, acum chiar îi plăcea să facă el singur.

Day îi dictă pașii, fierberea orezului, prăjirea cărnii și a creveților cu rădăcină de coriandru și piper, condimentele, până când, ciorba de orez cu creveți și carne tocată fu gata. It își șterse sudoarea de pe frunte.

- Nu trebuia să cer să mănânc ceva atât de complicat. Se plânse It.

- Ce-i complicat? Odată ce-nveți, devine simplu. Hai, toarnă în boluri, îi spuse Day.

 Brick turnă imediat porția lui și a lui Day, zâmbind până la urechi când gustă.

- Delicios, spuse Brick zâmbind, fiindcă gătise totul întocmai cum îi spusese Day. Totuși, nu era sigur dacă și mâine va putea face ceea ce făcuse astăzi.

- Crezi că sunt prea strict cu tine, nu-i așa? întrebă Day în timp ce se așeza să mănânce. 

Brick dădu din cap afirmativ, pentru că chiar așa credea. Day rămase tăcut.

- Ai vrea să fiu mai blând?, întrebă Day, iar Brick încuviință din nou fără să stea prea mult pe gânduri, pentru că se gândea doar că Day era atent cu el, îl răsfăța și îi făcea pe plac când își dorea ceva, nu se plângea, dar nici nu se gândea la altceva.

- O să încerc, spuse Day.

Brick își privi imediat iubitul, surprins, dar nu-l întrebă nimic. După ce terminară de mâncat, Day îi întinse farfuriile lui Brick ca să le spele.

- Așază-te sau du-te înapoi la somn. Spuse Day după ce Brick terminase de spălat vasele.

- Mă duc să fac un duș și după aia pot să mă mai culc puțin?  întrebă It. Day încuviință din cap.

Brick zâmbi larg și urcă imediat în cameră. Day își văzu de treburi prin casă, făcând una-alta, până termină. După ceva timp, urcă și el. Când deschise ușa, îl văzu pe It dormind deja pe patul mare, cu televizorul lăsat deschis. Day merse să-l închidă, apoi veni și se așeză pe marginea patului, lângă It, privindu-l în liniște pentru câteva clipe. Apoi se ridică și ieși pe balcon, închise ușa glisantă și își aprinse o țigară. Day mai redusese din fumat în ultima vreme, uneori chiar nu fuma deloc într-o zi, dar când avea multe pe cap, instinctiv își aprindea câte una. Se gândea la trecut, la tot ce făcuse, la prin ce trecuse It din cauza lui.

🔹️Cred că a venit timpul să schimb câte ceva… murmură Day pentru sine. După ce termină țigara, se întoarse înăuntru și se culcă lângă It, adormind împreună.

●●●●●

Lovitură

Day încruntă din sprâncene când simți o lovitură ușoară în piept, nu tare, dar destul cât să-l trezească. Când deschise ochii, îl văzu pe It lângă el, cu fața încruntată, uitându-se fix la el. Day înțelese imediat că It fusese cel care l-a lovit.

- Ce sa întâmplat ? întrebă Day în șoaptă. Se uită la ceas, era deja trecut de ora 1 după-amiază.

- Ai fumat înainte să vii să dormi lângă mine, nu?îl întrebă It ușor iritat. Day știa sigur că It simțise mirosul.

- Doar una singură, răspunse el calm. Brick se ridică brusc în șezut, uitându-se urât la el.

- Câte ai fumat azi? întrebă Brick irect.

- Ți-am zis, doar una.

Răspunse Day încă o dată. 

Brick coborî apoi din pat și merse spre baie. Day se ridică și el în același timp.

Se auzi soneria la poarta casei, așa că Day coborî să vadă cine e. Erau Neil și Nick. Day deschise imediat poarta.

- Ce v-a luat atât de mult? A mormăit Nick în timp ce intra în casă cu Neil

- Dormeam sus. Ne-am trezit abia acum, răspunse Day. 

Nick îl privi suspicios o secundă, dar nu zise nimic.

- Cine-a venit, Day?... A, salut.  It coborî și el și îl salută pe Nick.

- Ia uite, ce e, v-ați cules din pat abia acum, v-ați pus pe acțiune de dimineață sau ce? glumi Nick.

- Ia mai taci, Nick! Noi doar am tras un pui de somn, nu suntem ca tine.  It îi răspunse imediat.

- Hehe. A, ia uite, ieri am trecut pe la ai mei și ne-au dat o grămadă de longkong (fruct), plin de lăzi. Ți-am adus și ție. Zise Nick, întinzând un sac mare. It îl duse în bucătărie și apoi reveni să stea cu ceilalți în living. Day discuta din nou cu Neil despre mașini.

- Auzi, am chef să mă uit la Triple X, da’ l-am rugat pe Neal, și nu vrea să vină.  Se plânse Nick, aruncându-i iubitului o privire acuzatoare.

- Vii tu cu mine?  se întoarse imediat spre It. Acesta aruncă instinctiv o privire către Day.

- Trebuie să îl întreb pe Day mai întâi… murmură It, știind prea bine că Day nu prea îl lasă să iasă dacă el nu merge cu el.

- Da, întreabă-ți bărbatul, că sigur te lasă.  Îl înțepă Nick râzând.

- Ce e?  întrebă Day, că nu prinsese clar conversația, el încă vorbea cu Neil despre mașină.

- L-am rugat pe Brick să meargă să vadă un film cu mine pentru că Neil nu vrea să meargă cu mine. A spus Nick

- Ți-am zis că mergem săptămâna viitoare. Weekendul ăsta nu pot. Interveni Neil.

 Nick făcu o mutră.

- Tu vrei să mergi? întrebă Day, uitându-se la It. 

Brick  ridică puțin sprâncenele, ezitând, aruncând o scurtă privire spre Nick, care deja îl înțepa cu privirea: zici da sau te omor.

- Păi… aș cam vrea să merg.  Răspunse It, fiindcă văzuse trailerul și chiar îl interesa.

- Dar știu că nu-ți plac locurile aglomerate, așa că nu voi merge. A spus din nou Brick pentru că îl cunoaște foarte bine pe Day

- Dacă vrei să mergi, du-te.  Răspunse Day calm.

 It rămase nemișcat, nefiindu-i clar dacă auzise bine.

- Ce vrei să spui? A întrebat din nou Brick.

- Ți-am zis: dacă vrei, du-te. Nu am nimic împotrivă.  Repetă Day.

- Vii și tu, nu?  întrebă It pentru confirmare.

- Eu nu. Du-te cu Nick. Eu cu Neil stăm aici. Doar să nu fie ultimul program la cinema, ai înțeles?  spuse Day. Atât It cât și Nick și Neal îl priviră șocați.

- Stai puțin, It, i-ai dat ceva de mâncat  sau ce i-ai făcut? întrebă Nick instant. 

It se uită și el ciudat la Day. 

Day rămase imperturbabil.

- Doar că azi dimineață m-a învățat să-i fac supă de orez... răspunse It.

- Aha. Deci îl îndopi o singură dată și deja îți dă liber așa ușor?  întrebă Nick. 

Day oftă ușor.

- N-are legătură cu supa. M-am gândit să fiu drăguț și să vă las să mergeți. E ceva rău în asta? Vă duceți sau nu? întrebă Day calm.

- Mergem!!  răspunseră It și Nick în perfectă sincronizare.