Capitolul 2

Neil a mers la un magazin care vindea orez gătit, un fel de mâncare stradală unde oamenii stau și mănâncă. Day l-a luat pe Brick și s-a așezat în local. În timp ce Brick stătea și se încrunta tot timpul, Nick se juca mereu cu brațele lui Neil.

- Ce e? Întrebă Day, încet, dar cu o privire aspră.

- Sunt amețit, spuse Brick cu voce înăbușită. Își lăsă capul pe masă, așteptând mâncarea.

- Ce ți-am spus? Întrebă Day cu o voce gravă. Brick dădu din cap și îl privi pe Day cu ochii roșii de la alcool.

- Poți să nu mai comentezi? Cu cât te plângi mai mult, cu atât mă doare mai tare capul, strigă Brick, dar nu foarte tare. Day stătea tăcut, fără să spună nimic, însă în sinea lui era puțin nervos; îi venea să-și prindă iubitul și să-l zguduie ca pe un copil.

Când a venit mâncarea, Brick a luat puțin și a mâncat; gustul supei picante îi limpezi puțin capul și glasul.

- E delicioasă, spuse Brick, privindu-și iubitul.

 Day nu spuse nimic. Stătea și mânca în tăcere până când Brick a început să se simtă  incomod din cauza lipsei de răspuns. Între timp, Neil îi pusese mâncare lui Nick și continua să-l hrănească din când în când.

După ce au terminat de mâncat, Neil a plătit nota și i-a dus la mașină. Day nu-l mai suporta pe Brick, așa că s-a dus primul la mașină. Brick, care era foarte amețit, se simțea profund dezamăgit, dar a încercat să meargă singur până la mașină.

- Mulțumesc, îi spuse Day lui Neil, care l-a dus pe el și pe Brick acasă mai întâi. Neil a dat din cap și a plecat.

Day a deschis poarta, iar Brick a intrat clătinându-se ușor. Când Day a închis poarta și a deschis ușa, s-a dus direct în bucătărie, fără să spună nimic. La început, Brick ar fi vrut să se întindă pe canapea, fiind somnoros și beat, dar privirea încruntată a lui Day îl făcu să se simtă inconfortabil, așa că l-a urmat în bucătărie. Când a intrat, l-a văzut pe Day stând în fața frigiderului, bând apă.

- Day...  Brick îl îmbrățișă pe la spate și îi șopti numele, sprijinindu-și nerăbdător fața pe umărul lui. 

Day rămase tăcut.

- Ce e? De ce nu-mi vorbești? Întrebă Brick încet.

- Ai zis că nu vrei să vorbesc, așa că nu vreau să te aud plângându-te, spuse Day liniștit, făcându-l pe Brick să-și dea seama că Day era supărat pentru că țipase la restaurant.

- Nu vreau să te plângi când sunt beat, spuse Brick încet, conștient că și el greșise și că se îmbătase rău.

 Day îi desprinse mâinile și apoi se întoarse spre el.

- Dacă nu vrei să mă plâng, nu o să o fac. Bine, fă ce vrei, cred că poți. Cred că te poți descurca singur. Eu nu o să mă mai obosesc, nu e mai bine așa? Rosti Day, sumbru, reținându-se să nu fie prea dur.

- De ce spui asta? N-am vrut să zic nimic rău. În plus, știam că ești cu mine, de-aia am băut prea mult, răspunse Brick, cu o voce tremurată și joasă.

- Și eu ce ți-am zis? Care e condiția când bei prea mult? Ți-am spus că nu vreau o soție ca un câine. Te-ai văzut cum arăți? Continuă Day pe un ton aspru. 

Brick se încruntă, amețit, și simți un nod în gât.

- A fost doar o petrecere , continuă Brick să se apere, ochii începând să i se umezească, dar tot se încăpățâna. Day oftă obosit, știind că se ceartă cu un om beat.

- Urcă sus, fă un duș și schimbă-te. Nu mă face să-mi pierd cumpătul, spuse Day, împingându-l ușor înainte, nevrând să se certe. În starea în care era, Brick ar fi putut să se rănească.

- Hai să urcăm împreună, spuse Brick, apucându-l de braț și clătinându-se, până când Day fu nevoit să-l sprijine.

Day era puțin supărat,  își încleștă dinții și îndură, pentru că știa că Brick îndrăznise să bea așa doar fiindcă era cu el. Dar Day se întrebă: dacă nu ar fi fost cu el, cum ar fi ajuns acasă? Ar fi putut să vină singur? Sau l-ar fi târât cineva? De când erau împreună, i se părea că Brick degaja mai mult din feromonii săi.

- Sus, în dormitor, spuse Day pe un ton grav, trăgându-l pe Brick din bucătărie spre dormitor.

- Tu... uh... mm...  fu tot ce reuși să spună Brick, acoperindu-și gura cu mâna când simți cum conținutul stomacului îi urca în gât. Nu se mai putu abține și vărsă direct pe cămașa lui Day, care își încleștă dinții, în timp ce Brick abia se mai ținea pe picioare.

- Asta-i culmea! Strigă Day, înainte să-l apuce pe Brick și să-i scoată cămașa. Îl trase spre dormitor, aproape căzând de câteva ori pe scări. Ajunși, Day își aruncă cămașa în coșul de rufe și îl târî pe Brick în baie. Amândoi erau acum la bustul gol. Brick încercă din nou să verse, așa că Day îl lăsă lângă toaletă până când își goli stomacul complet.

- Oh...  Brick a vomitat până când stomacul i s-a golit, stând epuizat pe podeaua băii, cu ochii închiși. Day stătea în fața lui, cu brațele încrucișate, privindu-l.

- Day... nu pot să mă ridic, spuse Brick încet.

- Trebuie să te  învăț o lecție, Brick, spuse Day, înainte să-și tragă iubitul în picioare, ducându-l sub duș și deschizând apa rece.

- Uh... rece... foarte, Day..., se plânse Brick, când apa rece îi căzu pe cap. 

Day nu părea să-i pese dacă se uda sau nu. Brick ridică mâna să-și șteargă fața de apa care continua să curgă.

- Nu trebuie să țipi. Nu e nevoie să te plângi, spuse Day.

- E rece!! Strigă Brick.

Day puse capul de duș la loc, apoi îi trase jos blugii lui Brick.

- Mă doare!!  țipă Brick, când Day îi smulse pantalonii. Țesătura udă îi freca picioarele, provocându-i usturime.

Day îl privi pe Brick cu ochi fioroși, până când îi scoase toate hainele de pe corp. Apoi, își scoase și el pantalonii. Brick tremura de frig. Day turnă din nou apă peste el, spălându-i mirosul și urmele de vomă. Luă periuța de dinți și începu să i-i spele dinți, lui Brick. L-a îmbăiat pe el și pe Brick în același timp.

- Day... nu fi supărat pe mine, spuse Brick cu voce joasă. Day îl privi din nou cu ochi aspri.

- Nu vrei să fiu supărat? Atunci de ce m-ai făcut să mă supăr? Rosti Day pe un ton tăios. Chipul lui Brick se strânse ușor. După ce vomitase, se simțea mai bine, dar amețeala și somnolența nu dispăruseră complet.

Day se ridică și se întoarse spre Brick, care îl privea cu ochii mari. Puțina răbdare a lui Day se epuizase.

- Ugh...  mormăi Brick, protestând din gât, când Day îl împinse de peretele băii și îl sărută pe loc. Day îi prinse trupul nemișcat. Limba fierbinte a lui Day mătura furios vârful limbii lui Brick, cu o ușoară violență.

Deodată...

- Ugh...  țipă Brick când Day îl mușcă de buze, de parcă ar fi vrut să-l pedepsească. Mâinile lui Day coborâră pe corpul lui Brick, trecând de la spate la talie și apucându-i ferm fesele, strângându-le până le cuprinse complet în palme. Brick tremura când Day își strecură genunchiul între picioarele lui, stimulându-i zona intimă.

- Day... ahh, gemu Brick încet, în timp ce Day își coborî buzele spre gâtul lui, mușcându-l și lingându-l.

- Nu te împotrivi, spuse Day cu voce răgușită, când Brick începu să se zbată. Acum, membrul lui Brick începea să se întărească, asemenea celui al lui Day.

Cei doi, goi, se bucurau unul de altul, stârnind plăcere amândurora, mai ales lui Brick, pentru că alcoolul din corp părea să-i stimuleze emoțiile și să-i facă reacțiile mai ușoare ca niciodată. Day îi prinse mâna lui Brick și i-o duse spre erecția sa, făcând-o să se miște, în timp ce el îi mișca mâna iubitul său în sus și în jos. Brick își mișca mâna intenționat. 

Day îl sărută din nou, iar de data aceasta Brick îi răspunse. Cei doi se frământau sub jetul de apă al dușului. Răceala apei nu mai putea alunga fierbințeala din trupurile lor.

- Oh... Day... mm. gemu Brick, când vârful penisului îi fu strâns între degetul mare al lui Day. Brick era aproape de eliberare, picioarele îi tremurau, dar Day îl ținea bine.

- Day... ah... ahh.  gemu Brick, în timp ce își elibera sperma. Day îi luă mâna lui Brick de pe erecția sa, pentru că nu voia să termine în acel moment. Brick se strâmbă când lichidul i se scurse, provocându-i o slăbiciune încăpățânată în picioare. Day îl spălă, îl scoase din baie și îl duse direct în pat.

- Day... nu pot, spuse Brick cu o voce somnoroasă, pentru că după eliberare îl cuprinse imediat somnul.

- Dormi, eu mă ocup singur, spuse Day, apoi se întinse peste trupul gol al iubitului său. Când Day își mișcă trupul, Brick simți din nou fiori prin tot corpul.

- Ahh... mmm. gemu Brick din gât. Mâinile calde ale lui Day îi strângeau trupul până când Brick începu să se foiască. Day îi puse o perna sub abdomen și îi ridică șoldurile, făcându-le să iasă în evidență.

- Ahh... Day... nu face asta. Se văitase Brick cu o voce tremurată, când Day își folosi limba pentru a coborî pe deschiderea dintre fese înainte de a-și introduce limba în canalul îngust, care acum zvâcnea de furnicături.

Deodată, Day mușcă puternic din fesele lui Brick, stârnindu-i o exclamație. Brick îl privi pe Day cu ochi plini de uimire.

- Mă doare, spuse Brick încet. Day nu spuse nimic și întinse mâna după gelul de pe tăblia patului, aplicându-l pe penisul său și pe canalul lui Brick. În ultima vreme, Day folosise mereu prezervativ, pentru că nu voia să-i fie greu lui Brick să se curețe, dar de data aceasta nu avea de gând să-l folosească, parțial și pentru că voia să-și pedepsească iubitul.

Când penisul lui Day se îndreptă spre canalul lui Brick, acesta se relaxă automat. Chiar dacă era somnoros, în astfel de momente nu putea să doarmă.

- Ahh...  gemu Brick, ușor iritat, când Day îi introduse penisul fierbinte, provocându-i o ușoară durere pe tot canalul.

- La naiba... ah!  gemu și Day, când strâmtoarea îl strângea repetat, făcându-l să-și încleșteze dinții pentru a-și stăpâni emoțiile. Brick avea fața lipită de pernă, ambele mâini strângând-o cu putere. Day îi ridică ușor șoldurile iubitului său, apoi începu să-și miște șoldurile încet, puțin câte puțin, crescând treptat ritmul.

- Ahh... ahhh. gemu Brick cuprins de plăcere. Day îl lovi mai tare și mai repede, până când Brick se strâmbă. Day se aplecă și îl mușcă pe spate. Brick tresări, dar nu voia să țipe, ca să nu-l nemulțumească pe Day. Mișcările lui Day nu slăbiră, iar gemetele lui se auzeau intermitent.

Lovitură 

- Auuu...  scăpă Brick, când Day îl plesni tare peste fund, provocându-i o senzație arzătoare în acea zonă, pentru că Day nu-și cruța deloc forța.

- Uhh... de ce m-ai lovit?  întrebă Brick tremurând.

- Uf... ah... încă mai întrebi?  răspunse Day printre gemete. Day își înteți mișcările, mai rapide și mai puternice, până când și Brick începu să geamă, mintea lui oscilând între teamă și dorință, trupul mișcându-se în același ritm, iar sunetul de carne izbind carne umplea încăperea. Day îl împinse necontenit până când Brick tremură și își dădu drumul pentru a doua oară.

- Ahh... Day... hmm. gemu Brick, cu respirația tăiată. Day își încleștă dinții, îi prinse strâns talia și apoi îl izbi puternic, eliberându-se în interiorul lui Brick.

Brick simți căldura în abdomen. Day se aplecă până își lipi trupul de spatele iubitului, dar șoldurile lui încă se mișcau lent, smulgându-le amândurora ultime suspine. Day îi sărută din nou spatele înainte să audă doar sunetul respirației regulate.

- Brick... îl strigă Day, înainte să-i vadă fața cufundată în pernă. Day clătină din cap când își dădu seama că iubitul adormise imediat după ce se eliberase. Brick se simțea amețit și nu-și mai putea ține ochii deschiși.

- Minunat...  mormăi Day, pentru că urma să fie el cel care îi curăța trupul lui Brick, ca acesta să poată dormi confortabil. După ce termină totul, Day se întinse în pat și adormi, îmbrățișându-și iubitul lejer.

🐱🐱🐱

Sunetul unor bătăi  îl făcu pe Brick să deschidă încet ochii. De îndată ce se trezi, simți durere în tot corpul, ceea ce îl făcu să se simtă slăbit.

- Ah...  scoase un sunet răgușit din gât, privind spre sursa zgomotului care îl trezise. Îl văzu pe Day îmbrăcându-se după ce făcuse duș. Day se întoarse și el spre pat când observă că Brick se mișcase.

Brick își mărită ochii amintindu-și de ce se întâmplase noaptea trecută. Nu uitase, doar că abia se trezise, iar creierul procesa amintirile mai lent.

- Tu rămâi acasă să dormi. Nu trebuie să mergi la magazin, spuse Day calm. Fața lui Brick se strâmbă ușor.

- Și cine mi-a făcut asta aseară?  zise Brick cu voce uscată. Îl durea capul groaznic; își dădu seama imediat că avea mahmureală.

- Nu țipa la mine. Știi ce ai făcut greșit, spuse Day, iar Brick se încruntă.

- Cum te simți?  întrebă Day cu voce joasă.

- Mă doare capul, răspunse Brick cu un ton înăbușit, cu fața îngropată în pernă. Știa că purta pijamale și că Day i le pusese.

- Ridică-te, spală-ți fața și vino să mănânci. După aceea poți să dormi, spuse Day calm. Brick rămase nemișcat.

- Brick!  îl strigă Day din nou.

- Știu, dar nu cobor. Aseară ai fost prea dur cu mine, se plânse Brick.

- Nu ți-a plăcut? Să nu crezi că mi-a trecut supărarea. Hai, ridică-te, spuse Day, trăgându-l de braț ca să-l facă să stea în fund. Brick se ridică încet, cu durere.

- Mă doare tot corpul, spuse Brick cu o voce tremurată. Când ridică privirea, văzu ochii aprigi ai lui Day și nu mai spuse nimic. Se dădu jos din pat, simțind că, în ultima vreme, Day devenise mai sever cu el. Mărgând spre baie, își spălă fața, apoi coborî cu Day. Când ajunse jos, Day îi întinse o cârpă cu o expresie calmă.

- Ce e asta?  întrebă Brick, confuz.

- Ce-ai făcut aseară? Du-te și curăță, spuse Day, făcându-l pe Brick să se oprească brusc, realizând că vărsase cu o seară înainte. Brick zâmbi.

- Nu ai curățat tu?  întrebă el, gândindu-se asta cu voce tare.

- De ce aș face-o eu? Ai făcut mizerie, tu trebuie să o cureți, răspunse Day, vrând să-i schimbe obiceiurile iubitului său.

- Bine, pot să curăț singur, spuse Brick, luând cârpa de la Day și mergând spre locul unde vărsase. Day aduse restul ustensilelor de curățenie și le puse lângă el. Brick se așeză și începu să șteargă, cu o față încruntată. Day stătea cu brațele încrucișate, sprijinit de tocul ușii de la bucătărie, privindu-l.

- Scoate și prosopul din găleată, îi spuse Day, iar Brick făcu ce-i spuse până termină.

- Du-l în spatele casei, zise Day din nou. Brick era obosit, dar nu voia să se certe. Duce lucrurile în spatele casei, așa cum îi spusese Day, și când se întoarse la masă, zâmbi larg văzând că Day îi pregătise multe dintre felurile lui preferate.

- De fapt... pot să merg la  muncă , spuse Brick, așezându-se la masă să mănânce cu Day. Acum amețeala începea să treacă.

- Stai acasă și odihnește-te, nu e nevoie să mergi. Vrei să te  certe tatăl tău? Spuse Day, ridicându-se. Brick nu spuse prea multe, pentru că Day avea dreptate.

- Neil o să vină să-l lase pe Nick. Veți fi doar voi doi. Aveți mâncare, așa că mâncați. Vorbim diseară, îi spuse Day, pentru că pregătise prânzul atât pentru Brick, cât și pentru Nick, și îl rugase pe Neil să-l aducă pe Nick să-i țină companie lui Brick. Nick nu putea merge cu Neil la serviciu.

- Hmm, răspunse scurt Brick.

- Day, îmi pare rău. Nu mai fi supărat, spuse Brick încet, știind că iubitul lui încă era supărat.

- Când îți spun ceva, învață să asculți. E un lucru simplu de înțeles. Dar de ce nu m-ai ascultat ieri? Întrebă Day. După ce Day sa răsturnat cu mașina, Brick începuse să vorbească mai ușor și să fie mai supus. Dar a fost o noapte în care Brick s-a supărat și a băut cam mult. Brick își coborî puțin capul, de parcă voia să spună ceva.

- Ai zis ceva? Întrebă Day. Îl sunase pe tatăl lui Brick să-i spună că va întârzia azi, pentru că trebuia să aibă grija de Brick. 

 - Aseară te-ai uitat la o femeie, nu-i așa? Spuse Brick încet, amestecând mâncarea din farfurie. Day se încruntă imediat.

- Când? La cine m-am uitat? Întrebă Day, pentru că nu-și amintea. El doar se uitase în jur să vadă dacă cineva îl privea pe Brick cu ochi flămânzi.

- Când s-a tăiat tortul, te-ai uitat la o femeie în rochie roșie, așezată departe de masa noastră. Ea a zâmbit, și tu la fel. Tot timpul te-ai uitat la ea. N-am vrut să fac scandal acolo, așa că am băut în schimb, răspunse Brick, pentru că în acel moment fusese iritat și gelos pe Day. Voia să țipe, dar nu să se certe în fața altora. Brick intenționase să vorbească cu Day, dar băuse prea mult.

- Chiar nu-mi amintesc la cine mă uitam. De ce nu ai spus ceva aseară? De ce nu m-ai întrebat? Spuse Day.

- Eram amețit, mă durea capul și nu puteam să gândesc clar. Abia acum mi-am dat seama, răspunse Brick indiferent. Day oftă ușurat.

- Sincer, gândește-te puțin. Stăteai lângă mine, te alintai și te agățai de mine. La cine vrei să mă uit? În plus, la unul ca mine ar trebui să știi: dacă aș fi vrut să te iau cu mine , nu m-aș mai uita la altcineva, îi răspunse Day.

- Câți ani au trecut? De ce mai ești încă paranoic? La cine vreau să mă uit, mă uit. Dar eu nu ridic privirea către nimeni. Nu-mi pasă de nimeni. Ți-am spus: ești singurul pentru mine până mor. Nu o să-ți frâng inima în felul ăsta, continuă Day pe un ton serios.

În sinea lui, Brick știa și el că Day cu siguranță nu-l înșela, dar uneori devenea atât de sensibil emoțional încât era copleșit.

- Mhm, am înțeles. Răspunse Brick sincer, înainte să continue să mănânce.

🐱🐱🐱

Neil venise să-l lase pe Nick, așa că se îndreptă direct spre garaj, în timp ce Day se pregătea să plece la munca.

- Aveți grijă amândoi. Nick, cruță-i și tu iubitului meu creierul, că tot crede că m-am uitat la fete toată noaptea. încheie Day. Asta îl făcu pe Nick să se întoarcă spre Brick, nedumerit. 

Day plecă din casă. Brick și Neil întinseră o pătură în fața televizorului și stătură acolo împreună, fiind amândoi mahmuri în egală măsură.

- Hei, ce-a zis mai devreme? Cine s-a uitat la fete toată noaptea? întrebă Nick, amintindu-și. 

Brick zâmbi.

- Sunt nebun. Aseară am băut cu tine. Și m-am supărat că mi s-a părut că Day se uita la masa de lângă noi, îi povesti Brick prietenului său.

- Of, și dacă bei un pahar cu apă, tot ești gelos pe soțul tău, glumi Nick.

- Ei bine, femeia aia se uita la Day și l-am văzut când s-a uitat și el înapoi. Așa că m-am enervat. Răspunse Brick.

- Ți s-a urcat la cap, asta e. Și… când ați ajuns acasă, te-a ‘pedepsit’ soțul tău? Ești plin de urme. Spuse Nick zâmbind, făcându-l pe Brick să se oprească o clipă înainte să-și ridice mâna și să-și frece spatele și ceafa. Când se dusese dimineața la baie să se spele pe față, se mirase și el de semnele pe care le avea.

- Dar tu? A scăpat Neil?  întrebă Brick, ca să nu se facă de rușine.

- Ce vorbești, frate? E un nemernic. M-a lăsat pe podeaua din living. M-am trezit la patru dimineața de frig. Zice că m-a strigat să fac duș, dar n-a putut dormi din cauza mirosului de alcool, așa că m-a lăsat acolo. Ce soț nobil am. spuse Nick, făcându-l pe Brick să râdă.

- Mă duc să fac duș. N-am apucat încă, apoi mă bag la somn. Spuse Brick înainte să meargă în dormitor.

Brick își spălă trupul descoperind multe urme pe piele. După ce termină dușul și se schimbă, se întinse în fața televizorului. Nick dormea deja.

🐱🐱🐱

- Mergi acum acasă? Îți dau niște supă pentru Brick, îi spuse mama lui Brick lui Day, după ce acesta ieși de la birou seara. Mama lui Brick aflase de la Day că fiul ei era mahmur, așa că îi făcuse o supă de pui.

- Mă duc puțin la Nan să vorbesc despre mașină. Când mă întorc acasă, o încălzesc. Răspunse Day, pentru că plănuia să cumpere o mașină nouă, în loc să repare vechea mașină răsturnată, urma să cumpere una nouă, așa că Brick are și el o mașină separată.

- Mhm, ai grijă la drum. Spuse mama lui Brick. Day luă supa și se urcă în mașină, conducând direct spre Nan.

📲Trrrr📲📲

📲(Day?)

📲- Tocmai te-ai trezit? întrebă Day, simțindu-i tonul somnoros.

📲(Mhm… prea somnoros) răspunse Brick, pentru că atât el, cât și Nick dormiseră până seara.

📲- Asta înseamnă că n-ai mâncat prânzul. Spuse Day calm.

📲(Prea somnoros… vii acasă?) întrebă Brick.

📲- Am plecat de la magazin, dar am venit la Nan. Trebuie să vorbim despre mașină. răspunse Day.

📲(Pot să aleg eu modelul și marca?) întrebă imediat Brick, entuziasmat.

📱- Lăsă-l pe el să se ocupe de detalii. Aleg eu mai târziu, spuse Day, conform planului.

📱(Lasă-mă să te ajut să alegi) insistă Brick.

📱- Hah, dacă te las pe tine, nu cred că-mi ajung banii, glumi Day.

📱(Știu ce fel de mașină vrei și nici nu e scumpă), se grăbi Brick să răspundă.

📱- Bine, gata cu vorba. Mă duc la nemernicul ăsta acum. O să mănânc ceva, iar înainte să vin acasă îți iau și ție mâncare, încheie Day, iar Brick acceptă și închise. Apoi Day conduse direct spre casa lui Nan.