CAPITOLUL 29

  Mac a intrat în biroul lui și și-a pus lucrurile pe masă cu o expresie ușor enervată, dar era fierbinte, cu fața strălucitoare pentru că se simțea jenat de ochii personalului.

- Nenorocitul ăla, ticălosul, ticălosul ăla obraznic, ticălosul... hei!

Mac s-a aruncat pe scaunul lui de birou, înainte de a se opri când se gândi la ceva, Mac s-a ridicat, și-a strâns buzele neîncrezător, dar a decis să se ridice și să părăsească biroul. Fața lui Mac încremeni din nou când ceilalți angajați se uitau la el.

- Domnule Mac, salut, a sunat un salut din partea secretarei tatălui său.

- Hmm, răspunse Mac cu adulmecare.

Cu o bătaie ușoară în ușa biroului tatălui lui,aceasta s-a deschis și a descoperit că Nan stătea și vorbea cu tatăl lui. Nan se întoarse să se uite la Mac cu un zâmbet pe buze.

- Ce este?a întrebat tatăl lui Mac.

Mac a mers să stea lângă el cu mâna întinsă.

- Încă nu mi-ai dat nimic ...bani, a întrebat Mac în fața tatălui său pentru că voia ca tatăl său să vadă că Mac trebuie să ceară altcuiva bani pentru a lucra și va primit doar 200.

- Huh a chicotit Nan , înainte de a scoate două sute de baht din buzunar și de a îi pune în mâna lui Mac.

Când Mac s-a uitat la tatăl său, l-a văzut stând acolo zâmbind și râzând.

- -Bine și bine, deși nu l-am văzut Mac făcând cumpărături în ultima vreme. Ce zici de cardurile de credit? a întrebat tatăl lui Mac, făcându-l pe Mac să zâmbească pentru că se gândea că dacă tata ar ști despre cardul de credit, probabil că l-ar putea recupera. aceasta.

- L-am păstrat pentru el, spuse Nan primul

- L-ai păstrat?a întrebat din nou tatăl lui Mac.

- -Da, le păstrez pe toate ca să nu le folosească atât de extravagant, adică dacă își dorește ceva de care are cu adevărat nevoie, îl cumpăr pentru el, a spus el sincer.

- -Ei bine, bine. Chiar ai cheltuit mulți bani, facturile cardului de credit au lovit casa și vreau să leșin. E în regulă să cheltuiești mai puțin bani, a spus tatăl lui Mac, făcându-l pe Mac să se încremenească. Nan zâmbi și se încruntă la Mac nervos.

- Tată, de ce trebuie să fii de partea lui? strigă Mac, nu foarte tare.

- Singur nu ai înțelepciune. De asemenea, dacă aș muri, ce ai face? Cum ai putea continua dacă ai continua să te comporți la fel? Sau pur și simplu te-ai întinde și ai mânca comoara pe care am lăsat-o în urmă? Și nu uita că banii au o dată de expirare. Și când va veni acel moment, cum vei trăi?spuse tatăl lui Mac cu o voce încordată și încrezătoare, făcându-l pe Mac să tacă pentru o clipă.

Dar a trebuit să tresară când mâna puternică a lui Nan o prinse de încheietura mâinii.

- Du-te la muncă, spuse Nan cu ochii serioși, Mac se încruntă.

Îi aruncă o privire alternativă la tatăl său și la Nan înainte de a se întoarce și a părăsi imediat biroul tatălui său.

- -Nu știu cât de mult poate gândi, a spus tatăl lui Mac, Nan s-a întors și a zâmbit încet.

- Cred că pot să-mi dau seama, dar va dura ceva timp, i-a spus Nan tatălui lui Mac.

- Putem vorbi mai târziu, nu? răspunse Nan, înainte ca cei doi să se aşeze să discute despre afaceri împreună.

Mac s-a întors la birou. Făcându-și propria treabă cu un sentiment de nemulțumire, dar el se simțea profund vinovat pentru ceea ce spusese tatăl său, făcându-l pe Mac să se așeze și să se gândească la asta.

Da, chiar .... cât de rău a fost de-a lungul anilor, dacă ar fi fost înainte, Mac s-ar putea enerva și s-ar certa cu tatăl său.... dar astăzi Mac se simte diferit față de înainte și se simte vinovat pentru asta.

Gândindu-se că începuse să se schimbe, din cauza cui...

Mac și-a scuturat gândul din minte și a început să se așeze și să lucreze pentru tatăl său. Chiar dacă nu și-a terminat studiile .

Cioc Cioc

După mult timp, s-a auzit o bătaie puternică în uşă. Mac ridică privirea și văzu că Nan a fost cel care a deschis ușa.Mac se încruntă ușor.

- De ce ai intrat? a întrebat Mac sec..

- De ce? Nu pot intra?întrebă Nan înapoi pe un ton tachinător înainte de a merge spre birou și de a explora biroul lui Mac.

- Dacă ai de gând să mă deranjezi, te invit să pleci. Mac a tras imediat.

- Oriunde mă duc, voi verifica. spuse Nan înapoi, apoi se îndreptă spre panoul de sticlă cu o umbră pentru a regla lumina din spatele lui Mac, cu perdeaua ușor deschisă pentru a privi afară, Mac se întoarse să-l privească suspicios.

- Este ceva despre care vrei să vorbești cu mine? întrebă Mac, stând nemișcat, apoi se întoarse pentru a-i oferi lui Mac un mic zâmbet.

- Nu, o să fac niște comisioane, să muncesc din greu, spuse Nan, frecându-l pe Mac înainte și înapoi.

- -La naiba! Am spus că o să-mi pierd stilul.

Mac îi trase imediat mâna, făcându-l să râdă încet . Înainte de a-ți înclina fața spre Mac.

pup..

Nan sărută buzele lui Mac, dar nu intruziv, înainte de a se îndepărta, făcându-l pe Mac să înghețe pe scaun.

- -Vin... a fost tot ce a spus.

A părăsit imediat biroul lui Mac, lăsându-l pe Mac puțin confuz de atitudinea lui ciudată, dar fața lui era caldă,.

Tachinându-l deodată, sărutându-l așa, Deși nu atât de impulsiv sau mai pasional ca niciodată. Dar ia făcut inima lui Mac să bată.

- Munceste din greu, și-a amintit Mac. Apoi sa așeazat și a început să lucreze imediat.

Mac a fost cu Nan în fiecare zi până când a simțit că este normal. ...... dimineata la munca, seara intoarce-te la casa lui Nan....... Sâmbăta și duminica mă duc uneori la Mac acasă .......Uneori ei dorm la Mac.... Mănâncă afară, fac comisioane..... fac sex în majoritatea zilelor.

Nimic nu a rezultat în afară de entuziasmul lui Nan care a rămas același.

Cât despre Eua, el l-a sunat pe Mac spunându-i că trebuie să meargă să vadă lucrarea în Anglia. Când se va întoarce, va suna să-i spună din nou lui Mac și să meargă să-l vadă pe Mac în birou, la care Mac nu a putut decât să răspundă da, la început pentru că îi era teamă că Nan va veni și va auzi.

- E în regulă, spuse o voce croncănitoare de la Frog, în timp ce Mac stătea întins pe pat. În grădina de lângă casa lui obișnuită, Mac se uită la Frog și văzu că Frog îi pusese o farfurie cu fructe.

- Ce?întrebă Mac cu voce joasă, simțea că toată casa fusese de acord cu el, cu excepția lui Frog, care încă nu.

- Poți vedea că este un fruct , a spus Frog.

- Știu, dar de ce ai adus? a întrebat Mac din nou. Frog arătând puțin supărată de Mac.

- -Ei bine, mi-a ordonat să-l aduc ca să mănânci altfel nu vreau să-ți fac nimic , spuse din nou Frog.

- -Atunci ia-l înapoi , eu nu mănânc. Dacă nu vrei să faci nimic pentru mine, nu trebuie să faci. Ne te supune ordinelor fratelui tău, nu trebuie să-ți faci prea multe griji pentru asta , spuse Mac cu o voce severă, simțindu-se destul de indignat de Frog.

- Ah, bine, fără risipă , a spus Frog cu o voce răgușită înainte de a ridica farfuria și de a intra imediat în casă.

Lăsând Mac frustrat de comportamentul lui Frog.

Trr... trr... trr

Telefonul lui Mac a sunat. L-a prins să-l privească , dar a apăsat mai departe.

- Ce? Mac răspunse sec.

- Ce dracu? Se auzi vocea lui Nan.

- -Nu sunt dur, sunt bărbat, a răspuns Mac.

- -Huh, acum ai început să absorbi multă agitație, a spus Nan, răspunzând în glumă, Mac nu a răspuns.

- De ce ești supărat? a întrebat din nou, pentru că a reușit să surprindă frustrarea lui Mac.

- Sunt atât de supărat! strigă Mac la el.

- -Mergi la mine în birou. Hai să vorbim.

Nan l-a sunat pe Mac să se întâlnească la birou.

- Nu vreau să vorbesc, spuse Mac sec.

- Hai

O voce rece și profundă a scăpat, făcându-l pe Mac să rămână tăcut pentru o vreme.

- Da! răspunse Mac, nedorind prea multe probleme. înainte de a tăia

Line apoi s-a ridicat și a părăsit casa lui Nan și s-a dus direct la biroul lui.

Acolo unde stătea verificând documentele, Când Mac a intrat, Nan i-a aruncat puțin o privire spre Mac.

- Cine te-a pus într-o dispoziție proastă? întrebă Nan încet, Mac se aruncă pe canapea.

- Data viitoare, cand pui pe cineva să facă ceva pentru mine. Te rog, întreabă-l mai întâi dacă vrea? spuse Mac iritat.

- Frog?întrebă Nan scurt, Mac mușcându-și buza.

Nici nu voia să-l dea în judecată sau să se plângă de Frog. Dar uneori era foarte inconfortabil și iritat.

- -Știi că subteranul nu mă place. Așa că nu-l lăsa să stea în preajma mea sau să-mi facă ceva. E enervant, nu mă place, nici eu nu îl plac, a spus Mac cu vocea lui. trosnind, iar el oftă încet.

- O, deci nu ai mâncat fructele? întrebă Nan înapoi, Mac dădu din cap. Dar înainte ca Nan să poată spune altceva, văzu mașina lui Neil apropiindu-se.

Parcată în fața biroului.

- Stai puțin, spuse Nan simplu și plecă. Mac s-a uitat să vadă pe cine a ieșit să întâlnească, înainte ca Mac să recunoască persoana din cap până în picioare.

Sentimentele de ură și furie au revenit rapid. când a văzut că era Day și Brick, dar Mac nu a îndrăznit să-i înfrunte pe cei doi, s-a dus în grabă în spatele biroului pentru a se întoarce direct la casa lui Nan. Nan la văzut pe Mac mergând repede

Când Mac a intrat în cameră , i-a sunat telefonul. Când l-a luat, a văzut că era numărul lui Nan.

- De ce suni?

Mac gemu, dar a preluat apelul.

- Ce? întrebă Mac sec.

- Adumi mașina roșie, te rog răspunse vocea lui Nan.

- Deci cum să o iau?răspunse Mac înapoi.

- Conduci până aici? Nan a răspuns Mac a tras aer în piept.

- O iau eu însumi, spuse Mac.

- Vino, vino, nu-ți face griji prea mult ,după ce a spus asta, pleci din nou.

- Ei bine, nu vreau să plec! se certa Mac cu voce tare.

- Huh, speriat sau ce? Fața ta arată jenantă?

Este suficient pentru a ști de ce nu a venit Mac.

- -Nu mi-e frica de nimic... Eh!! Pot sa-l iau pentru tine ,a spus Mac nonsalant.

Înainte de a întrerupe apelul, pentru a găsi subordonații lui Nan pentru a obține cheile mașinii, acum Mac poate deține cheile tuturor mașinilor sale, fără sa ii se interzica nimic.

++++++++++++++++++++++

Mac a scos mașina lui Nan din garaj apoi a parcat lângă birou ținând cheia în mână.Nu voia să-l vadă nimeni chiar acum. Coborând din mașină, Mac a mers direct la casa lui Nan.

- Mac, strigă o voce din spate, făcându-l pe Mac să înghețe.

Înainte să plece în grabă, pentru că și-a amintit că sunetul care îl chema la sine era Brick.

Apoi Mac a trebuit să se oprească din nou când i-a fost tras de braț.

- Chiar tu ești!

Vocea lui Brick a răsunat când a văzut chipul lui Mac, făcându-l pe Mac să piardă imediat fața. Când a fost atins de Brick, a văzut că era aici.

- Lasa-ma sa plec!

Mac și-a smuls brațul din strânsoarea lui Brick în timp ce se uita la Brick cu ochi amestecați cu furie și jenă.

- De ce ai venit aici? întrebă el pe un ton iritat.

- -Încă îndrăznești să mă întrebi asta ? Cine m-a făcut să vin aici? De ce trebuie să fiu așa? întrebă Mac furios, dar chipul lui Mac păli.

Brick era puțin nemișcat când la auzit

- Ei bine, atunci, în ziua aceea

ticălosul nu ți-a dat drumul?a spus Brick pe un ton scăzut, ceea ce l-a înfuriat și mai tare pe Mac când s-a gândit la ce s-a întâmplat.

- Da! Mi-a dat drumul, dar m-a târât din nou înapoi. Ești mulțumit, nu-i așa?! strigă Mac în fața lui Brick.

- Taci, Mac! Vocea lui Nan răsună, făcându-l pe Mac să intre în panică când l-a văzut venind cu Day, Neil și Nick.

- Nan, de ce ai spus că nu te vei încurca cu el? întrebă Brick imediat, Nan își ridică un zâmbet batjocoritor pe buze în timp ce Mac evita privirea lui Day, nu voia deloc să-l vadă pe Day și Brick.

- Nu e nicio problemă, a răspuns el degajat.

- -Nici o problemă, și cum a ajuns aici? Și a spus că l-ai târât aici. Ce spui? El a intrebat.

- Ce se întâmplă și cine este acest tip? întrebă Day cu o voce severă, făcându-l puțin pe Mac furios ,azi se comporta de parcă nu și-ar fi amintit de el.

- Nu e nimic, Brick. Caut doar ceva care să-mi vindece plictiseala, a răspuns Nan, făcându-l pe Mac să-și strângă puțin buzele.

În afară de a-l privi cu o privire enervată și de a se simți ciudat de indiferent.

- Brick, ajută-mă, și-a schimbat Mac atitudinea, deplasându-se și apucându-l de braț.

- Nu vreau să fiu aici, continuă Mac, fără să se uite nici măcar la el. Erau ochii glorioși ai doi oameni, Privindu-mă chiar acum.

Brusc!

Mac este smuls imediat din Brick de mâna lui Nan.

- Intra in casa Si nu ma deranja prea tare, du-te!

Nan a țipat la Mac, până a început cealaltă petrecere.

- Extrem! Mă duc acasă, a strigat Mac la el, când Nan a țipat la el după o lungă absenţă.

- Hei, mașina este parcata acolo, hei, ia-o și încearcă, mă întorc imediat.

Nan se întoarse spre Day înainte de a târî brațul lui Mac în casă.

Brick avea să îl urmeze, dar a fost trasă de Day.

Nan îl trage pe Mac direct în casă.

- La naiba, sunt rănit!a strigat Mac în timp ce Nan îl strânse cu putere de braț, Nan nu spuse nimic, ci l-a târât pe Mac acasă și l-a dus în dormitor. Nan îl aruncă pe Mac nu prea tare și se așeză pe pat.

- -Ce crezi că faci, ce naiba faci? întrebă el sumbru.

- -Cine dracu este acesta? Tu ești. De ce țipi la mine dintr-o dată?întrebă Mac pe un ton la fel de burtal.

- -Deci, despre ce naiba vorbești cu Brick? Ai de gând să mori fiind cu mine? Și nu e ca și cum n-o să te duc acasă, Mac, a spus Nan cu o voce severă, cu ochii privindu-i pe cei ai lui Mac.

- -Deci ce o să îmi mai faci? Sunt eu jucăria ta de plictiseală?

Mac se împinse cu putere până când făcu un pas înapoi.

Mac a fost jignit de cuvintele lui Nan mai devreme, nu înțelege de ce se simte așa.

Nan a zâmbit când l-a auzit pe Mac spunând asta.

- Oh, îmi pare rău, spuse Nan, făcându-i imediat chipul lui Mac să se încălzească.

- Cui îi pasă! Nu sunt jignit , argumentă Mac în grabă.

- -Hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei, hei , Hei hei hei!

Acest lucru l-a făcut pe Mac puțin iritat.

- La naiba, ticălosule, de ce mă deranjezi atât de tare?!

Mac a țipat furios în timp ce îl împinge de piept și îl lovi cu piciorul tare pe Nan. Nu voia ca Nan să fie rănit, vrea doar să se elibereze puțin.

Brusc...

- Ow... asta doare, a strigat Mac în timp ce Nan l-a prins de gât , apoi l-a împins pe patul larg, cu Nan călare pe el.

- Nenorocitule, ești meschin,ridică-te!a strigat Mac din nou.

- Tu și Brick sunteți prieteni buni, și vouă vă place să vă dați aer liber , a spus Nan în glumă.

- Nu sunt prietenul lui, știi asta, spuse Mac încet, cu ambele sprâncene încruntate. Și-a folosit cotul ca să se ridice puțin și să se uite în fața lui Mac.

- Deci nu vrei sa fii prieten cu el din nou? Sau vrei sa ramai blocat in aceasta situatie incomoda pentru totdeauna?întrebă Nan din nou, făcându-l pe Mac să tacă o clipă.

- Probabil că nu vrea să fie prieten cu mine, spuse Mac încet, întorcându-și capul în direcția opusă, cu o expresie încordată pe față.

Îi făcuse multe lucruri rele lui Brick și unde este povestea care Day îi ordonă lui Nan să-i facă rău lui Mac. Încă rămâne în mintea lui Mac de ceva timp.

- Sau încă ești supărat de ceea ce mi-a spus fratele Day să-ți fac? întrebă Nan direct, făcându-l pe Mac să-și strângă puțin buzele și să se întoarcă să-l privească cu o expresie furioasă.

- -Da! Inca tin ranchiuna fratelui tău, mi-a stricat toată viata, a spus Mac, cu vocea tremurandu-i putin.

Sa uitat la Mac in gol. făcându-l pe Mac să creadă că va fi pălmuit iar ca in acea zi cand la vorbit de rău pe Day.

- Să fii cu mine îți distruge atât de mult viața, nu-i așa? întrebă Nan pe un ton serios, lăsându-l pe Mac puțin uluit.

A fi cu el ia distrus viața lui Mac în trecut, dar acum ia schimbat viața lui Mac într-un mod mult mai bun.

Mac nu spuse nimic, doar ochii îi tremurau și era confuz. Nasul proeminent al lui Nan s-a curbat și s-a îngropat în curba gâtului lui Mac, împreună cu folosirea buzelor pentru a suge ușor, până când lui Mac i s-a pus pielea de găină peste tot.

Nan și-a alunecat buzele și a mușcat ușor lobul urechii lui Mac, apoi s-a îndepărtat.

Privirea din ochii lui Nan i-a făcut să aibă parpitati .

- Cât va trece până te vei sătura de mine? întrebă Mac, făcându-l pe Nan să se încrunte ușor, apoi scoase un oftat ușor, înainte de a se așeza la capătul patului, întorcându-se cu spatele la Mac.

Mac tăcu uitându-se la spatele lui.

- Chiar ești prost, pur și simplu nu mă pot gândi la asta, mormăi Nan, iar Mac se ridică imediat.

- -De ce-ți place să-mi spui că sunt atât de prost? Deci de ce sunt prost? întrebă Mac, cu vocea tremurândă.

- -Ți-am spus să gândești singur, gândește-te la asta.

Acestea fiind spuse, Nan s-a ridicat.

- Ai vrea să iei prânzul cu mine la birou astăzi? întrebă Nan.

- Ei sunt acolo?a întrebat Mac înapoi, iar el a dat din cap.

- Atunci voi mânca acasă, spuse Mac imediat.

- -După cum vrei, așa că nu te supăra pe mine pentru că nu m-am întors la prânz,spuse Nan zâmbind.

- Oricine a fost ofensat, eu nu am fost niciodată ofensat, a argumentat Mac în grabă, înainte ca Nan să iasă ca o furtună din cameră cu un râs batjocoritor.

Singurul lucru rămas era Mac

stând singur, în afară de faptul că Nan crede este prost.

Nan a coborât din cameră și la văzut pe Frog pe cale să treacă în partea de jos a scărilor.

- Frog, strigă el încet, făcându-l pe Frog să înghețe puțin

- Da, domnule, răspunse Frog

- Dacă nu mai vrei să ai grijă de Mac, spune-mi imediat. O să pun pe altcineva să o facă, a spus Nan monoton, făcându-i puțin fața lui Frog iritată

- -Și de ce să am grijă de el, domnule? Nu este handicapat, nu poate face nimic", a argumentat Frog

- Ce zici de mine? Nu sunt invalid, pot sa fac totul singur, de ce trebuie sa ai grija de mine?a intrebat Nan cu voce joasa.

- Hei, tu ești șeful meu, îmi plătești salariul, a răspuns Frog răspicat.

- -Atunci lasă-mă să-ți plătesc salariul pentru a avea grijă de Mac, bine? spuse Nan din nou, făcându-l pe Frog să tacă puțin.

- Nu sunt cu dumneavoastră, doar pentru bani, domnule, spuse Frog, cu vocea tremurândă.

- Știu, nu am vrut să te cert sau ce zici de Mac? Pentru că dacă asta te face să nu-ți placă fața lui Mac, dar ceea ce spun aici este că dacă nu ești dispus să faci nimic pentru el, doar spune-mi. . spune-o direct și voi lăsa pe altcineva să o facă, bine?

Pentru că Frog este unul dintre frații mai mici cu care era foarte apropiat, Frog și-a strâns ușor buzele.

- -E în regulă frate, pot să fac asta. Pentru tine, pot face orice, a răspuns Frog încet, cu o ușoară plecăciune,

Nan se uită la Frog a cu ochii nemișcați.

- Nu trebuie să faci totul, Frog. Fă partea care e de datoria ta și lasă-l să-și aibă limitele, a spus Nan cu voce joasă, înainte de a părăsi casa pentru a merge direct pe pistă să-l vadă pe Day conducând.

Mac a stat întins în camera lui până a adormit. Sa trezit din nou când a auzit zgomotul din cameră, Când a deschis ochii, la văzut că era El, s-a întors să se uite ușor la Mac.

- De când dormi?

El a intrebat.

- Când ai plecat pentru o vreme, a răspuns Mac, făcându-l pe Nan să-și încrunte sprâncenele.

- N-ai luat prânzul? întrebă el sumbru, făcându-l pe Mac să se uite la ceas pentru a ști că era ora patru.

- Am dormit puțin, a răspuns Mac, Nan încruntându-și sprâncenele și privind înverșunat la Mac.

- Ti-am spus ca am dormit o vreme, de ce te uiti la mine? țipă Mac, știind că Nan era iritat că nu venise la prânz.

- Ridică-te și spală-te pe față. Hai să mâncăm cu băieții din birou, a spus Nan cu o voce severă.

- Mănânc cu Brick? a întrebat Mac imediat când a auzit cuvântul „băieți”.

- Da, a răspuns el.

- Pot să mănânc acasă?spuse Mac.

- -Nu, ...nu vei putea evita asta? Crezi că în viața asta nu o să-i mai vezi niciodată pe Brick și Day? Ori de câte ori îi vei întâlni, va fi același lucru. Să ne întâlnim de data asta, să mergem dacă există ceva despre care vreți să vorbiți, vorbiți unul cu altul. Un lucru, vă rog, nu trebuie să-i cereți lui Brick să vă ajute pentru că știți că nu te poate ajutata, a spus Nan.

Mac tăcu o vreme.

- Ridică-te și spală-te pe față, nu te supăra, a amenințat Nan, apoi Mac a scos un mârâit .

Ridicându-se să meargă la baie, Nan răsuflă uşurat.

Notă:

La acest capitol îmi cer scuze daca nu l-am adaptat bine🫣L-am scris acum de dimineață la muncă 🫣dar vreau sa va bucurați de poveste până deseară când îl revizuiesc si cand voi face un alt capitol 🥹♥️♥️ multi pupici vă trimit și lectură plăcută . Sper sa înțelegeți daca nu trageti-ma de urechi nu mă supăr.😂