CAPITOLUL 28

 - Gura ta este foarte bună.

Nan a făcut un gest spre capul lui Three, care fuma o țigară. Ochii lui se uitau la Mac, fără să se uite în altă parte.

- Poți să-mi spui, Dew, de ce te întâlnești cu băiatul acela?a întrebat Mac curios.

- Se întâmplă multe lucruri. Nu știu ce să-ți spun, a spus Dew, cu vocea tremurândă pentru că nu voia să-i spună lui Mac că îl violase pe Three înainte și se gândea că Three însuși nu ar fi vrut să știe nimeni.

- De unde să știu eu asta? a întrebat Mac sec.

Dew a suspinat încet.

- Știu că pare foarte rapid pentru tine. Dar pot doar să vă spun că atunci când sunt cu el, mă simt mai confortabil, zâmbesc mai ușor. Mă simt mai mult ca mine însămi.

Dew a încercat să explice.

- Când ești cu mine, nu te simți confortabil? Nu zâmbești niciodată, nu te simți niciodată ca tine însuți?a întrebat Mac înapoi.

În cazul în care prietenul său încă mai înțelegea greșit sentimentul.

- Nu este același lucru. Cum ar trebui să-ți spun? Nu pot să-ți explic nimic. Dew a clătinat din cap.

- Deci, când ești cu ticălosul ăla, te simți altfel decât când ești cu mine?

Dew l-a întrebat pe Mac puțin înapoi. făcându-l pe Mac să se oprească pentru o clipă.

- Ce legătură are asta cu mine?a întrebat Mac, întorcându-se imediat, inima lui bătând brusc și repede.

- Ai de gând să-mi spui? a întrebat Dew.

- Trebuie să fie diferit, Nan este atât de enervant El se comportă întotdeauna ca un ticălos cu mine, a spus Mac în spatele lui.

- În afară de aceste lucruri, gândește-te bine, este vorba de sentimente. Ei bine, poate că nu le putem explica, dar le putem simți,a spus din nou Dew.

Mac tăcea, pentru că se gândea la sentimentele lui, așa cum spusese Dew. Erau multe sentimente. În timpul șederii lui Mac cu Nan, Era un sentiment pe care el însuși încă nu-l înțelegea. Că aceste sentimente ...acest lucru nu se întâmpla niciodată când era cu prietenii lui sau cu Dew.

- Ei bine, pot să înțeleg asta, a spus Mac cu voce joasă.

- De aceea nu-mi pot explica ,a răspuns Dew.

Cei doi cei mai buni prieteni s-au încordat.

- De cât timp vă cunoașteți tu și băiatul acela? a întrebat Mac.

- L-am cunoscut în timpul șederii tale cu tipul ăla, a răspuns Dew cu sinceritate.

- Puștiul ăla nu-l plăcea pe tipul ăla, hei, de ce s-ar fi întâlnit cu tine? a întrebat Mac curios, demnizându-se puțin, întorcându-se să se uite la Three care stătea acolo și se uita la el.

- Eu și el trebuie să fim egali, a spus Dew cu voce joasă, iar Mac s-a încruntat ușor.

- Cum sunteți voi egali? a întrebat Mac, iar Dew s-a holbat la Mac. Înainte de a lăsa să iasă un oftat de ușurare.

- Îți amintești? Am spus că trebuie să vorbesc cu tine despre ceva. Dew a repetat.

- Este vorba despre Three, nu-i așa? i-a răspuns Mac, gândindu-se că Dew ar fi vrut să vorbească despre flirtul lui cu Three. Dew a clătinat din cap.

- Este vorba despre noi doi , a spus Dew, făcându-l pe Mac să tacă și, deodată, au apărut cuvintele pe care Nan le spusese mai devreme.

- De ce?a întrebat Mac cu blândețe.

- Îmi placi, Mac, îmi placi de mult timp, îmi placi mai mult decât un prieten, a decis Dew.

- Hai să ne întoarcem.

Mac s-a îndreptat spre el cu o expresie serioasă pe față. Uitându-se la Dew, Dew a dat din cap. Împreună au mers pe jos.Dew la îmbrățișat pe Three

- Deci, să ne întoarcem, ne vedem mai târziu', le-a spus Nan lui Dew și Three, înainte de a descuia ușa, Mac s-a așezat imediat. Apoi s-a urcat în mașină și l-a condus pe Mac acasă.

Pe drumul spre casă, Mac a stat în tăcere, uitându-se din mașină. Era ca și cum ar fi contemplat ceva.

- -De ce a spus Dew că te iubește? a întrebat Nan, rupând tăcerea, făcându-l pe Mac să se oprească în timp ce se întorcea să se uite la el cu suspiciune.

- De unde știi tu? a întrebat imediat Mac.

- -De fapt, doar am ghicit, heh heh. Ai spus că voi fi concurentul lui Dew.Te simți bine?A întrebat sarcastic.

- Nuan Yin, la certat Mac încruntat. Dar în inima lui, a simțit că râde și el de ceea ce a spus Nan.

- -Deci chiar a spus că te iubește Nan a întrebat înapoi Mac a suspinat, sprijinindu-se pe scaunul obosit al mașinii.

- Um, de ce nu am știut asta mai devreme? a spus Mac întâmplător, fără să-l întrebe în mod special.

Nan ridicat o mână pentru a freca capul lui Mac înainte și înapoi. Făcându-l pe Mac să se simtă ciudat de cald în inima lui.

- Nu este ciudat... Ești prost, a spus Nan ca și cum l-ar fi consolat, Dar de fapt este o parodie.

Brusc...

Mac i-a luat cu furie mâna lui Nan de pe cap.

- Ce naiba e în neregulă cu tine, mă hărțuiești mereu, sunt din ce în ce mai stresat, a strigat Mac înapoi, gândindu-se că era într-adevăr o rușine pentru sentimentul cald din inima lui de mai înainte.

- Huh, de ce ești atât de nervos? Ești stresat că vei repara sentimentele lui Dew? Cred că știi asta, e de ajuns, în plus, se întâlnește cu Three acum sau regreți?a întrebat Nan înapoi.

- -Păcat, doar m-am îndoit de mine. De ce nu am știut asta? a murmurat din nou Mac.

- Ți-am spus deja...

Nan era pe punctul de a înjura din nou.

- -Nu mă mai înjura, nenorocitule, a spus Mac, înainte de a-l mustra pentru că a fost prost.

- -Nu mă lasi sa te înjur ,dar tu m-ai înjurat înapoi, a spus Nan sarcastic, doar îl tachina pe Mac.

Pentru că nu vrea ca Mac să se gândească prea mult la asta.

- Nu-ți face griji, viața ta este deja destul de încurcată, a spus Nan din nou.

Mac s-a întors să se uite la el.

- -Din cauza ta viața mea este atât de încurcată, a spus Mac sarcastic, Nan a zâmbit.

- -Și e distractiv, nu-i așa? Știu că te distrezi cu mine, altfel ai fi plecat cu mult timp în urmă, a spus Nan, lăsându-l pe Mac puțin uimit.

- Dacă îți amintești, mă ameninți cu clipul să rămân cu tine, ticălosule, a argumentat Mac.

De îndată ce a vorbit despre clip, a devenit iritat.

- Ești sigur, Mac, că după ce ai venit aici ești cu mine din cauza clipului?, a întrebat Nan pe un ton serios.

Apoi s-a întors să se uite la Mac. Făcându-l pe Mac să se holbeze în ochii ciudați ai lui Nan. Ca și cum ar fi vrut să transmită ceva, Dar așa cum a spus Nan. Mac este prea prost ca să înțeleagă.

- Mi-e somn, hai să mergem acasă și să dorm .

Mac a schimbat subiectul și și-a întors imediat capul în cealaltă direcție. Nan a schițat un zâmbet ușor și nu a spus nimic. Dar, deodată, Mac s-a întors să se uite la el, ca și cum s-ar fi gândit la ceva.

- De ce ești somnambul? a întrebat el jucăuș.

- -Dorm la tine acasă, ticălosule, ai uitat ceva?a întrebat Mac, cu sprâncenele ușor ridicate.

- -Ce am uitat? Prezervativele au fost deja aprovizionate. Nu trebuie să-ți faci griji ,i-a răspuns Nan, Mac s-a încruntat.

- La naiba, nu te mai prosti câteva minute. Adică, am uitat că tata ma rugat să îl sun în seara asta.

Îi era atât de foame și se gândea să mănânce încât a uitat ce îl sune pe tatăl său.

L-am sunat și i-am spus că am o programare și că voi veni mâine. Ce fel de copil e ăsta? E ușor să-ți uiți tatăl în felul ăsta, a spus Nan, nu prea serios.

- Mi-a fost foame atunci, a replicat Mac, făcându-l pe Nan să cadă în râs la cuvintele lui Mac.

Fața lui Mac s-a înroșit la propriile lui cuvinte argumentând fără să se gândească.

Până a ajuns acasă, Nan l-a dus pe Mac să facă duș și să se spele din nou pe cap pentru a scăpa de mirosul de fum de porc la grătar care îi rămăsese în păr.

Nan și-a dat jos cămașa și a ieșit să fumeze pe verandă. După ce a fumat, s-a întors și la văzut că Mac tocmai ieșise din baie cu un prosop pentru a-și șterge părul. Apoi s-a întors în camera lui.

- Părul tău este ud, lasă-l să se usuce mai întâi și apoi dormi, a spus Nan.

- Știu, a spus imediat Mac.

Nan a intrat înăuntru să facă duș și să se spele pe cap. Apoi s-a întors din nou, Mac încă stătea acolo și își ștergea părul.

- Acolo este un uscător de păr. De ce nu-l folosești?

Nan s-a dus să deschidă sertarul dulapului, a scos un uscător de păr și l-a băgat în priza de lângă masa de sticlă.

- Și de unde să știu eu dacă există unul Mac a spus înapoi.

- -Atunci de ce nu te uiți, hei, fă niște cercetări....

Mac l-a privit furios.

- -Cine îndrăznește să-ți cerceteze camera? O să vezi că ți-am umblat la lucrurile tale.

Mac a strigat înapoi. A suspinat încet.

- -Domnule, de acum încolo, dacă vrei să demontezei.... vrei să cauți ceva în cameră,....Vă rog, Simțiți-vă liber să căutați. Căutați și puneți-l la locul potrivit. Nu va trebui să fiu eu obosit. Nan a spus sarcastic.

- Tu ai spus asta. Mă lași să demontez și să caut în cameră? a întrebat din nou Mac.

- Da, dar trebuie să îl ții la locul lui .Dacă văd ceva care nu este la locul lui, vei fi împușcat de două ori, a amenințat Nan făcând ca fața lui Mac să se înroșească ușor pentru că știe ce înseamnă cuvântul 'două gloanțe'.

- Găsește-mi tu mai multe, a spus Mac cu sarcasm.

- Așa este.

Nan a îndreptat un deget spre Mac. În afară de faptul că și-a târât vocea, Mac a suspinat la agitația lui Nan.

- Vino aici, îți voi usca părul, a strigat Nan făcându-l pe Mac să înghețe.

- Vino, a spus el din nou.

Mac s-a ridicat imediat și s-a îndreptat spre el.

- Stai jos.

Așa că Mac s-a așezat pe un scaun în fața unei mese de sticlă. Mac s-a așezat, așa cum a spus Nan, Înainte ca Nan să ia uscătorul de păr pentru a-i sufla părul lui Mac. Apoi i-a suflat capul înainte și înapoi.

- -Ouch, fierbinte, nu-l ține într-un singur loc.

- Nesăbuit, a spus el dar buzele i s-au ridicat într-un zâmbet.

- Vrei să-ți usuc părul cu uscătorul? a întrebat Mac fără menajamente

Apoi a continuat să-i sufle părul lui Mac. I-a legănat capul lui Mac înainte și înapoi până când capul lui Mac s-a clătinat.

- -Nenorocitule, fiu de cățea!

Mac a strigat din nou.

- Huh, de ce te plângi?Nan s-a prefăcut că îl întreabă pe Mac.

- De ce mă tachinezi atât de mult? a mormăit Mac, înainte de a-și apleca capul pentru a-i mușca ușor urechea moale a lui Mac. Făcându-l pe Mac să se sperie, să i se facă pielea de găină.

Când Nan și-a retras gura, și-a apucat rapid urechea. apoi s-a întors să se uite la acea față.

- -Ei bine, ești sarcastic, a spus Nan, făcându-l pe Mac să înghețe, neînțelegând de ce trebuia să se enerveze la o asemenea prostie.

- -Ajunge, mi s-a uscat părul și mi-e somn.

Mac și-a apucat propriul păr și a constatat că era uscat. Așa că s-a ridicat imediat în picioare Nan nu a spus nimic.

L-a lăsat pe Mac să se ducă la culcare. Își usucă părul pentru o vreme, apoi îl deconectează, în timp ce se întoarce să se uite la Mac, a văzut că Mac era întins și se juca cu telefonul.

- De ce ai spus că ți-e somn, ai treabă mâine?întrebă Nan încet.

Mac s-a uitat la el o clipă.

- Doar o clipă, a mormăit Mac, nu prea tare, înainte de a pune telefonul pe noptieră Nan a stins lumina din dormitor, lăsând doar lampa de lângă pat.

S-a dus la culcare cu luminile stinse. Camera era puțin întunecată, încă mai strălucea puțină lumină dinspre balconul dormitorului. Mac putea simți căldura persoanei de lângă el care se întindea.

- Nu te duci pe pistă în seara asta? a întrebat Mac când și-a amintit, Pentru că nu era prea târziu, iar el de obicei merge primul la pistă.

- Lenea, a răspuns scurt, Mac nu a mai pus nicio întrebare.

Era încă întins pe spate.

- 0 ce vrei să mănânci mâine la serviciu?a întrebat Nan.

- Orice, a răspuns Mac.

- Ce ai de mâncare? Unde e vânzarea? te rog spune-mi, am văzut că oamenii te plac cu adevărat, Ce naiba este?a întrebat Nan înapoi pe un ton serios, dar Mac a auzit un râs slab în gâtul lui Nan.

- Kuan Yin , a spus Mac cu frustrare. Știu că mă tachinezi.

Dintr-o dată...

- De ce te-ai deranja? Este inconfortabil a strigat Mac, dar nu a îndrăznit să se întoarcă spre el.

Apoi Nan s-a întors spre Mac și și-a ridicat picioarele pentru a-i acoperi tot corpul lui Mac. făcându-l pe Mac să se strâmbe puțin pentru a-l face să își coboare piciorul.

- Este un pic prea mult ca să te plângi de asta. Sunt blocat pe pernă, a spus el din nou.

- Este o pernă pe partea ta, întoarce-te pe partea aceea.

Mac s-a întors să îi spună lui Nan, care acum stătea stivuită pe spatele lui.

Trosc...

Sunetul a ceva care s-a prăbușit pe podeaua camerei. Făcându-l pe Mac să dea din cap, a văzut ceva căzând pe podeaua dormitorului și, dacă Mac ghicea, era probabil perna lui Nan.

- S-a terminat, nu te plânge prea mult. Doar dormi puțin și eu mă voi culca și nu te mai deranja, a spus Nan cu un zâmbet.

Mac nu a văzut zâmbetul lui Nan, dar știa că era cel care aruncase perna pe podeaua dormitorului.

- La naiba, de ce ești așa? a bombănit Mac.

- Ar trebui să te obișnuiești cu asta. De ce te plângi?

Asta nu era foarte serios. Înainte ca Mac să se sperie când brațul puternic al lui Nan l-a înfășurat din nou în jurul lui.

- Ce faci? a strigat din nou Mac, contorsionându-se. Dar Nan l-a îmbrățișat strâns, înainte ca Mac să înghețe când limba lui caldă i-a lins ușor ceafa, cu sărutări din nou și din nou.

- Mâine lucrez... a spus Mac cu o voce joasă, A ridicat un zâmbet în colțul gurii.

- Bine, dormi puțin. Nu vorbiți prea mult, . Dacă te lupți, o să fac una sau două, a amenințat Nan, făcându-l pe Mac să devină imediat statuie.

În ceea ce-l privește pe Nan, acesta a rămas întins, îmbrățișându-l pe Mac. Nici el nu i-a făcut nimic lui Mac. Până când a trecut ceva timp S-a auzit un sforăit ușor. Dar Mac tot nu putea să doarmă.

• ⋅⋅ • ⋅⊰⋅ • ⋅⋅ • ⋅⋅ • ⋅⋅ • ⋅ ∙ ∘ ☽ ༓ ☾∘ ∙ • ⋅⋅⋅ • • ⋅⋅⋅ • ⋅⋅⋅

- -Mac, trezește-te, trebuie să te duci la muncă

Alarma lui Nan a sunat, făcându-l pe Mac să deschidă ochii și a văzut că Nan terminase de făcut baie și se îmbrăcase.

Stătea în picioare la capătul patului, butonându-și cămașa.

- -Ce, dormim împreună. De ce te-ai trezit târziu?Asta nu e foarte serios.

Ochii lui Mac s-au îngustat de furie. Cum să vorbească, Că nu a putut să doarmă pentru că Nan stătea întins îmbrățișat în spatele lui.

- Huh, să nu-mi spui că a fost din cauză că te-am îmbrățișat și nu ai putut dormi? întrebă Nan, făcându-l pe Mac să se sperie puțin.

Pentru că asta era exact ceea ce credea el.

- Nu, a răspuns Mac cu voce joasă înainte de a se ridica încet din pat și de a se îndrepta spre baie.

Nan s-a apropiat și a strigat că îl va aștepta în bucătărie. Mac a acceptat acest lucru și apoi a coborât la parterul casei.

- Ce faci astăzi? l-a întrebat Nan pe Frog când l-a văzut pe Frog stând în fața aragazului. Dar Frog a rămas tăcut.

- Frog

Nan a strigat un pic mai tare, făcându-l pe Frog să tresară, întorcându-se să se uite.

- Da, hei , a răspuns Frog când l-a văzut.

- Ce-i cu tine, ce se întâmplă, spune-mi ce se întâmplă?

Nan l-a întrebat pe prietenul său apropiat.

- Nimic, domnule. Dar ce mă întrebai? A întrebat el înapoi.

- Te-am întrebat ce ai făcut la micul dejun în această dimineață?

Nan a întrebat din nou, dar a observat și expresia lui Frog.

- Am făcut terci de ovăz, domnule ,a răspuns Frog.

- Dar prânzul lui Mac?a întrebat Nan, Frog stătea puțin nemișcat.

- -Ei bine, tocană de pui cu busuioc nu prea picant, omletă de creveți, ou fiert cu tofu, carne tocată de porc, a răspuns Frog, care a dat din cap zâmbind.

- Hm, vă mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai aveți mâncare, anunțați-mă și voi mai cumpăra ,a spus Nan.

- Da, a răspuns Frog cu voce joasă.

Apoi s-a întors pentru a mai condimenta puțin orezul fiert. Nan s-a așezat și a citit ziarul și a așteptat ca Mac să coboare.

Curând Mac s-a îmbrăcat și era gata să meargă la muncă, apoi s-a așezat și a luat micul dejun cu Nan.

Nan a luat cutia de orez de la Frog și i-a dat-o lui Mac. Îl conduce la mașină.

- Nu pot să merg singur?întrebă Mac, deoarece mașina lui fusese restaurată și livrată ieri.

- Am treabă cu tatăl tău , răspunse Nan, Mac dădu din cap, înainte ca Nan să meargă direct la biroul lui Mac.

Trr... trr... trr

Telefonul lui Nan a sunat. Nan a răspuns la apel.

- Da, Neil, a spus Nan.

Mac a ridicat ușor privirea.

- Băiatul a livrat mașina, a răspuns Nan, când Neil l-a întrebat dacă a primit că mașina fusese trimisă la reparații.

- Serios, hei, asta e bine. Nu am prea mult timp să il vizitez pe fratele Day. Așa că... ce-i aia. Serios... cum rămâne cu Brick?

Ultima propoziție a început să sune stresant, făcându-l pe Mac să se întrebe.

- Da... sunt ocupat în ultima vreme... du-te acasă, nu?... ah... da. Mulțumesc mult, a spus el înainte de a închide.

Mac s-a uitat la Nan, care stătea liniștit fără să spună nimic. Nu s-a gândit ce să-i spună asta la făcut pe Mac să se simtă ciudat de inconfortabil.

Până când a ajuns la biroul lui Mac, pe drum, nu i-a spus nimic lui Mac. Ca și cum s-ar fi gândit la ceva.

- Nu-ți uita cutia de prânz , a spus Nan cu o voce calmă.

Mac a întins mâna pentru a-și lua propria cutie de prânz de pe bancheta din spate. Apoi s-a uitat din nou la el.

- Ce este? Mac s-a hotărât să întrebe.

Nan l-a privit pe Mac cu calm înainte de a respira adânc.

- -De ce nu te-am deranjat câteva minute și te simți singur?

Nan s-a prefăcut că întreabă făcându-l pe Mac să se oprească.

- La naiba, persoana care lucrează acum este îngrijorată, a spus Mac pe un ton tăcut, făcându-i pe amândoi să se oprească.

- Ești îngrijorat pentru mine, nu-i așa? a întrebat Nan, Mac era puțin confuz.

- Te duci să-l vezi pe tatăl meu? Hai să coborâm mai întâi.

Mac a schimbat subiectul, a deschis repede ușa mașinii și a coborât, A ridicat ușor un zâmbet pe buze.

Tocmai se gândea la Day și la Brick, pentru că Neil l-a sunat să-i spună că Day se trezise și nu-și mai amintea ultimii trei ani. Și acum s-a întors acasă să se recupereze. Nan era și el ocupat cu Mac, cu pista așa că îl vizita rar.

Nan a deschis portiera mașinii și l-a urmat imediat pe Mac.

- Hei, hei, tu ai spus-o primul. Tocmai ai spus că ești îngrijorat pentru mine, nu-i așa? a întrebat Nan, gâdilându-l pe Mac în spatele lui.

- Nu, urechile tale sunt nebunești , a strigat Mac înapoi, dar nu a îndrăznit să se întoarcă să se uite la el, Nan a râs ușor .

- Eu nu sunt nebun. Ți-am înregistrat vocea chiar acum ,a spus Nan, făcându-l pe Mac să-l privească în ochi.

- -Ai înregistrat-o și tu? O să-l ștergi pe nenorocitul ăla, a strigat din nou Mac.

În mijlocul perplexității personalului de la birou care se uita alternativ la Nan și la Mac, pentru că nu mai fusese niciodată familiarizat cu acea față.

- Deci spune-mi mai întâi. Ai spus că îți pasă de mine? Îl voi șterge imediat , a spus Nan în timp ce a ridicat telefonul și s-a legănat. Mac și-a mușcat buza nervos.

- Da, am spus asta. Te văd ciudat, dacă ți se întâmplă ceva, sunt îngrijorat.

Mac a mârâit pe lângă ușă. A ridicat ușor o sprânceană.

- -Spuneți-o din nou. Îngrijorat, spune îngrijorat. Dacă nu ești îngrijorat, spune că nu ești îngrijorat , a spus Nan pe un ton serios.

Fața lui Mac s-a înroșit și, cu cât vedea mai mult ochii serioși ai lui Nan care îl priveau, l-a făcut pe Mac să se simtă stânjenit ca niciodată înainte.

- Da, sunt îngrijorat , a mârâit din nou Mac. Nici eu nu înțeleg de ce trebuie să cedez.

Nan și-a ridicat un zâmbet satisfăcut pe buze. Înainte de a ridica mâna pentru a-i freca capul lui Mac, Mac i-a dat o palmă ușoară lui Nan.

- Sunt aici, a strigat Mac înapoi, fără să îndrăznească să aibă prea mult contact vizual.

- Am spus asta, ai șters înregistrarea s-a grăbit Mac, care a lăsat să iasă un oftat de ușurare.

- Ești nebun, Mac? Ma crezi atât de ușor, Cine va prelua înregistrarea în acel moment? Mi-am pus telefonul în compartimentul de lângă schimbătorul de viteze al mașinii tot timpul, după ce am vorbit cu Neil, probabil că ar trebui să vezi că nu am atins telefonul.

Asta a spus, cu fața nemișcată. Făcându-l pe Mac să audă sunetul feței lui crăpând pentru că pur și simplu se simțea jenat, ȘI nu voia ca Nan să întrebe.

- Um, glumești, ticălosule? a întrebat Mac furios.

- Ce, voi doi nu sunteți jenați de echipa? se auzea vocea tatălui lui Mac.

Făcându-l pe Mac să-și amintească că era deja în birou,sa întors să se uite la echipa din jurul lui. A văzut că fiecare dintre ei s-au ridicat în picioare și a schițat un zâmbet sec. Făcând ca fața lui Mac să aibă valuri de căldură, pentru că asta însemna că atunci când Mac se certa cu Nan despre îngrijorare sau nu, toți îl ascultau.

- Bună

Nan i-a făcut semn cu mâna tatălui lui Mac, care cealaltă parte a dat din cap în semn de aprobare.

- Mă duc mai întâi în biroul meu, tată. Mac nu a mai spus nimic, a mers imediat direct în biroul său cu un sentiment de rușine, Nan stătea acolo râzând.

- 0 ce este asta?a întrebat nedumerit tatăl lui Mac. Pentru că nu știa ce discutaseră cei doi înainte,

A plecat la timp doar când Mac i-a spus că Nan se juca cu el.

- Um, nimic. Doar îl tachinam. Apropo, unchiule, ai ceva de vorbit cu mine? Nan l-a întrebat pe tatăl lui Mac.

- Ah, hai să vorbim mai întâi în birou, o să întreb un pic despre motor a spus tatăl lui Mac.

Înainte de a intra în birou. Nan s-a întors să zâmbească la tot personalul și l-a urmat pe tatăl lui Mac.