Capitolul 20

Deși i se permisese să se odihnească după încheierea competiției, Than, obișnuit să se antreneze zilnic, nu a putut suporta să stea închis în camera sa. Așa că, în dimineața următoare, a venit din nou la sală, ca de obicei. Totuși, de data aceasta nu era nevoie să fie atât de riguros, nu se mai afla în perioada de pregătire intensă pentru o competiție. În plus, venitul la sală avea un alt avantaj: putea să își vadă iubitul, care, la rândul lui, trebuia să vină la muncă, ca de obicei.

 

Kirin îl însoțea pe Mavin, care venise să urmărească antrenamentele boxerilor ce urmau să participe la o competiție într-un alt oraș, în săptămâna următoare. Totuși, privirea lui continua să se îndrepte, din când în când, către cel care lovea sacul de box într-un colț al sălii. Observându-l, Mavin își drese vocea ușor și-l întrebă:

- Cum merge treaba?

- În privința locației, am ajuns deja la o înțelegere. Cât despre camere, le-am rezervat așa cum ai spus tu. Iar în ceea ce privește...

- Nu mă refeream la muncă.

N-apucase Kirin să termine raportul despre sarcinile sale că Mavin, cu o expresie ușor plictisită, ridică mâna oprindu-l.

- Aha...

- Mă refeream la tine și la Than. Cum merge între voi doi?

- E oră de muncă, hia.

- Nu te mai preface că ești tipul serios. De când te preocupă pe tine programul de lucru? Eu te-am văzut de mai multe ori stând la masă cu fetele de la Resurse Umane, mâncând som tam, cu mult după ora de pauză de prânz.

Kirin mormăi ceva nedeslușit, sperând că Mavin se va plictisi și va renunța la întrebări. Însă superiorul său, cu mâinile în șold, părea hotărât să nu plece până nu primea un răspuns.

- Ei, cum e până la urmă?

- Am... început o relație.

- Așa bănuiam și eu.

Deși își dăduse seama de ceva timp că între cei doi, cândva mereu în conflict, se crease o atmosferă tot mai tandră, Mavin voia totuși să audă confirmarea direct de la el.

- La sală nu avem o regulă care să interzică relațiile între colegi, dar totuși vreau să te atenționez: când sunteți în public, încercați să nu fiți prea evidenți.

- Ne-am purtat noi prea evident? întrebă Kirin, sincer nedumerit.

Mavin clătină din cap.

- Nu, doar te previn. Știi și tu că sunt destui care nu-l suportă pe Than. N-aș vrea ca aceia să folosească asta ca motiv de bârfă.

- Și nu se poate face nimic în privința asta?

- Așa ceva ține de viața personală. Atâta timp cât antipatiile nu cauzează probleme reale, n-am ce să fac.

- Altfel aș fi considerat părtinitor, nu-i așa? completă Kirin, intuind sensul.

- Exact. Oamenii de aici știu că ești apropiat de mine, iar dacă află și că ești cu Than, cei care oricum nu-l plac își vor imagina tot felul de lucruri.

- În cazul ăsta, o relație între un boxer și un promotor ar putea fi considerată nepotrivită, nu?

- În momentul de față ești doar asistent, nu ai prea multă autoritate. Oricum, totul trece prin mine. Nu e nimic greșit că vă vedeți. Dar dacă, într-o zi, vei deveni cu adevărat promotor, iar Than va participa într-o competiție organizată de tine, atunci, dacă cineva va afla de relația voastră, sigur se vor găsi voci care să spună că nu e totul curat.

Kirin nu se gândise niciodată la asta. Relația lor apăruse brusc, fără ca vreunul dintre ei să o planifice. Sentimentele se născuseră treptat, odată cu apropierea zilnică. Dar acum, privind lucrurile dintr-un unghi profesional, înțelegea că Mavin avea dreptate.

- Să înțeleg că întrebarea asta înseamnă că începi să iei munca în serios? spuse Mavin, cu un zâmbet ușor batjocoritor, amintindu-și cât se plânsese Kirin la început, când a trebuit să lucreze într-un domeniu care nu-l interesa deloc.

- Dacă s-ar putea, mi-ar plăcea să devin promotor de box, ca tine.

Mavin îl privi un moment lung, surprins de tonul hotărât. În ochii căprui ai tânărului vedea o seriozitate sinceră. Persoana care era atât fratele, cât și șeful său a zâmbit satisfăcut.

- Nu e imposibil. Poți începe chiar de acum, fă-l pe iubitul tău să participe în competițiile mele.

- Dar până în ziua în care voi deveni cu adevărat promotor de box... cine știe câți ani vor mai trece.

- Lucrurile de genul ăsta nu țin de timp, ci de cât de mult ești dispus să te dedici cu adevărat. Spuse Mavin.

- Dar uneori, oricât te-ai strădui, nu înseamnă că vei reuși. Răspunse Kirin.

- Linia de sosire e mereu acolo. Atâta timp cât nu renunți, fie azi, mâine sau poimâine, într-o zi tot o vei atinge.

Nu erau multe momentele în care Kirin îl privea pe Mavin, pe care îl respecta ca pe un frate mai mare, cu atâta admirație. Dar imediat, celălalt, ca și cum ar fi știut exact la ce se gândea, îi aruncă o privire amuzată. N-apucă însă să spună nimic, căci telefonul lui Kirin începu să sune, era recepționera de la etajul de jos al birourilor.

📱- Kirin la telefon.

📱(Domnul Kirin, e domnul Win cu dumneavoastră, nu-i așa?)

📱- Da, este.

📱(Avem un vizitator care a venit să-l vadă. Îl așteaptă acum în sala de oaspeți.)

📱- Cine este?

📱(Domnul Wanchai, promotorul de la emisiunea The ONE.)

Mavin, care stătea încă în același loc, observă că asistentul său rămăsese nemișcat, deși închisese deja telefonul de ceva vreme. Flutură mâna în fața lui.

- Hei, Kirin! Ce e cu tine?

- A venit cineva să te vadă. Te așteaptă în sala de oaspeți. Răspunse Kirin repede, aproape mecanic.

- Nu mă întrebi cine e?

- De ce aș întreba? Aveam deja întâlnire stabilită cu el. Mavin își încruntă sprâncenele.

- Și tu nu vii cu mine? Sau ai uitat că ești asistentul meu?

🐱🐱🐱🐱🐱

Cel care îl aștepta pe Mavin era Wanchai, promotorul de box al emisiunii The ONE, cea mai populară competiție din momentul respectiv, cunoscută pentru faptul că vindea cele mai multe bilete și lansa campioni spre scene internaționale. Niciun boxer cu mintea întreagă nu ar fi refuzat o colaborare cu Wanchai. Totuși, Kirin era curios să afle motivul vizitei acestuia, mai ales că venise însoțit și de secretara sa personală.

- Cei de la The ONE ar vrea să aibă unul dintre boxerii noștri pentru un meci, spuse Mavin imediat după ce schimbaseră saluturile. Atmosfera discuției, purtată pe canapelele din sala de oaspeți, părea relaxată, cu excepția lui Kirin, care nu reușea deloc să se simtă la fel de calm ca ceilalți doi.

- Despre ce boxer este vorba? întrebă el.

- Pumnul stâng, învingătorul tigrului, răspunse Wanchai cu o voce liniștită.

Dar pentru Kirin, inima începu să bată atât de tare, încât simțea că i se taie respirația, deși aerul condiționat răcea perfect încăperea.

- Vom încheia contractul meci cu meci, adăugă Mavin, profitând de momentul în care Wanchai se întorsese spre secretară, pentru a-i explica lui Kirin situația.

- Am adus deja schița contractului. Domnul Win îl poate citi în liniște și decide mai târziu. Spuse Wanchai, întinzând documentele.

- Decizia finală îi aparține boxerului. Răspunse Mavin, după care adăugă:

- Și din moment ce ați venit personal până la sala noastră, cel mai bine ar fi să discutați direct cu el.

Puțin mai târziu, Than fu chemat în sala de oaspeți. Expresia lui, când îl văzu pe Wanchai, nu era deloc diferită de cea pe care o avusese Kirin cu câteva minute înainte. Când se așeză pe canapeaua de lângă el, Kirin observă clar scânteia din privirea iubitului său.

Mavin îi oferise lui Wanchai ocazia de a prezenta singur toate detaliile ofertei, precum și contractul scris. Than îl luă și începu să citească, însă minutele treceau, iar el rămânea tăcut. Ceilalți nu puteau ghici dacă urma să accepte sau să refuze.

Doar Kirin știa că acea tăcere nu venea din neplăcere, ci din emoția copleșitoare care-l făcea incapabil să reacționeze.

- Accept. Spuse în cele din urmă vocea gravă a lui Than, răsunând în liniștea sălii. În clipa aceea, Mavin oftă ușurat.

🐱🐱🐱🐱🐱

Imaginea semnării contractului a fost publicată de echipa lui Wanchai la scurt timp după plecarea lui din sala Sit Phetsak. Nici măcar o oră mai târziu, Kirin observă că anunțul noului meci din The ONE stârnise o adevărată furtună de entuziasm atât printre veteranii lumii boxului, cât și printre fanii noi. Toți erau încântați de provocarea adusă de „Pumnul care învinge tigri ”, care urma să se lupte cu un campion multiplu, un nume legendar.

Atât Mavin, cât și Kirin au fost imediat contactați de numeroase redacții care doreau detalii despre meciul anunțat. Cei doi se treziră complet prinși între interviuri, solicitări de presă și mesaje primite pe pagina oficială a sălii, toată lumea întrebând când vor fi puse biletele în vânzare. Popularitatea lui Than crescuse enorm, mai ales după ce Kirin începuse să posteze regulat clipuri cu el pe rețelele sociale ale sălii.

Meciul trecut fusese, așadar, poarta sa oficială spre celebritate, o recompensă pe măsura efortului și perseverenței sale.

Seara, Kirin îl privea pe Than antrenându-se singur în ring, deși trecuse deja de ora șapte. Luminile din sală erau aproape toate stinse, în afară de reflectorul care lumina deasupra corpului său înalt.

- Ai putea să lași și ceva pentru antrenamentul de mâine, știi? zise Kirin după ce îl urmărise tăcut o vreme.

Than nu reacționă imediat, dar când întoarse privirea și-l văzu, se sprijini cu brațele de corzile ringului și se aplecă ușor spre el, zâmbind.

- Ce e, vrei să-mi spui că plănuiesc să-l dobor din prima rundă?

- Dacă poți. Răspunse Kirin, ironic.

Nu se putu abține să nu fie ușor iritat de încrederea de nezdruncinat a celuilalt, atât de diferită de momentul când îl rugase să participe în competiția pe care el o gestiona. Kirin sări în ring, ridicând pumnii într-un gest de provocare, dar Than, care de data asta nu purta mănuși, îi prinse mâna și o trase ușor, făcându-l să se ciocnească de pieptul său. Cu cealaltă mână, îl prinse de talie și nu-i dădu drumul.

- Nu te-am auzit încă felicitându-mă. Murmură el cu un zâmbet cald.

- Credeam că te-ai săturat deja să asculți asta toată ziua.

- Cum să fie la fel?

- Deci, ce vrei să mă auzi spunând?

-Lucrurile de genul ăsta... nu cred că trebuie să ți le spun eu.

Kirin zâmbi ușor și ridică privirea spre cel care îi răspunse cu o privire provocatoare. Cu o mână liberă, subțire, îi trase ușor gâtul puternic mai aproape, până când buzele lor se atinseseră. Le potrivi cu grijă, mișcându-se lent, apropiindu-se de trupul înalt al lui Than până când căldura lor se amestecă, devenind una singură.

Însă ritmul în care Kirin gusta din sărut era mult prea lent pentru dorința lui Than, care, după câteva clipe, preluă controlul. Limba lui fierbinte pătrunse în gura lui Kirin, înghițind fiecare cuvânt și fiecare suflare, lăsându-l pe cel mic aproape fără putere. Mâna lui Kirin se sprijini pe pieptul ferm al celuilalt și îl împinse ușor, într-un gest de protest blând. Than se desprinse cu greu, de parcă ar fi vrut să mai fure o clipă, dar tot nu se putu abține să nu-i presare săruturi pe întreaga față, ca și cum ar fi vrut să răscumpere excesul de dorință de mai devreme.

- A fost o felicitare foarte dulce, îi șopti Than răgușit, cu buzele la urechea lui Kirin.

- P’Than... mă gâdilă, murmură Kirin, trăgându-și capul înapoi, dar brațele puternice care îi înconjurau talia păreau niște lanțuri care nu-i dădeau voie să se miște.

- Miroși atât de bine.

- Miroase? Am muncit toată ziua.

- Și totuși, miroși minunat. Oricând te miros, e la fel.

- Vorbești de parcă ai adulmeca des. Kirin îl privi amuzat, dar se opri când îl văzu pe Than zâmbind șiret.

- Îți amintești prima dată când ne-am întâlnit?

- În fața toaletei, la bar?

- Mhm... De atunci nu am uitat mirosul parfumului tău.

Kirin făcu ochii mari.

- Dar atunci lui P’Than nu-i plăceam!

- Nu pot zice că nu-mi plăceai... mai degrabă mă enervai. Răspunse Than, iar Kirin izbucni în râs.

- Te enervam atât de tare încât trebuia să fii răutăcios cu mine, așa-i?

- Cine s-ar fi gândit că, până la urmă, vom ajunge așa?

- Adică dacă ai fi știut, n-ai mai fi făcut-o?

- Ba da, aș fi făcut-o oricum. Glasul lui Than era amuzat, iar Kirin îl privi cu o privire prefăcut supărată, până când Than îl strânse mai tare în brațe, ca să-l îmbuneze.

- Atunci erai tare încăpățânat.

- Nu-i adevărat.

- Data viitoare, dacă bei atât de mult, nu mai rămâne singur, bine? Ochii lui Than se îmblânziră, iar degetul mare îi mângâie buza ușor umflată a lui Kirin, o urmare a sărutului de mai devreme.

- Ești îngrijorat?

- Da... sunt și îngrijorat, și posesiv . Nu vreau pe nimeni altcineva aproape de tine, în afară de mine.

- Dar dacă într-o zi chiar voi vrea să devin promotor de box, atunci relația noastră... Kirin nu apucă să termine fraza, pentru că Than îi apăsă ușor buzele cu degetul, oprindu-l.

- Nu mă gândesc că o să fiu boxer toată viața. Dacă voi reuși să câștig un titlu mondial, vreau să deschid o mică sală de box, ca să-i ajut pe copiii care visează la drumul ăsta.

- Asta înseamnă că...

- Tu poți fi promotorul pe care ți-ai dorit să devii, iar eu voi conduce mica mea sală. Așa nimeni nu va mai avea ce comenta despre relația noastră.

- Ai ales asta din cauza mea? Kirin nu părea împăcat cu gândul că el ar putea fi motivul schimbării.

- Parțial, da. Dar în principal... pentru că asta îmi doresc cu adevărat, spuse Than sincer. Apoi îi sărută ușor buzele, adăugând:

- De când suntem împreună, în fiecare vis al meu ești și tu acolo.

- Al cui iubit ești, de fapt? Kirin își ascunse fața în pieptul lui Than, strângându-l tare în brațe. Than nu putu să-și rețină zâmbetul.

- Probabil al unui puști . Glumi el, atingându-i părul cu vârful nasului.

Kirin ridică privirea și își încreți nasul jucăuș.

- Atunci puștiul ăsta o să fie cel care te va împinge spre visul tău, P’Than.

Sunetele din jur se estompară din nou, iar Than îi fură o sărutare lui Kirin, de data asta un sărut mai lung, mai adânc... de parcă i-ar fi fost teamă că nu va mai avea ocazia s-o facă.

🐱🐱🐱🐱🐱

Totul părea să meargă bine, însă, cu doar câteva zile înainte de începerea vânzării biletelor pentru competiția The ONE, se întâmplă ceva ce nimeni nu ar fi putut anticipa: un clip video fu postat pe un cont anonim de social media. Iar clipul respectiv îi implica direct pe Than, boxerul aflat în plină ascensiune, și pe Pakorn, un fost campion național.

- Ce înseamnă asta, Than?

Phet, care nu se mai implica prea des în administrarea sălii de box, fu nevoit de data aceasta să intervină personal, problema era mult prea gravă ca să poată fi ignorată.

În momentul în care rețelele de socializare au început să vuiască despre clipul video ce arăta o conversație între Than și Pakorn, în spatele căreia se vedea clar camera de vestiar a sportivilor din locul unde avusese loc ultima competiție de campionat, Phet îl chemă imediat pe Than pentru o discuție urgentă.

Conținutul clipului era clar: cei doi se numeau unul pe altul „tată” și „fiu”, dar contextul conversației era greu de urmărit. Totuși, tonul discuției dădea de înțeles că nu era una plăcută.

- E adevărat că ești fiul lui Pakorn?

- Da, domnule. Răspunse Than scurt. Dar expresia severă a lui Phet arăta că acesta nu era deloc mulțumit de răspuns.

- N-am considerat că era ceva ce trebuia anunțat oficial la sală, pentru că... practic, noi doi ne purtăm ca niște străini.

Privirea lui Phet se mută de la boxerul sălii la propriul său fiu, care se afla și el acolo, ascultând. Atmosfera din birou devenise apăsătoare. În cele din urmă, Mawin, antrenorul principal, fu cel care rupse tăcerea.

- Domnul Wanchai a sunat mai devreme. Zice că valul de reacții cauzat de clip începe să afecteze serios competiția care urmează, pentru că adversarul tău e din sala Por. Payak Khao, cea a lui Pakorn. Așa că circulă deja zvonuri că meciul ar putea fi aranjat.

- Atunci, eu și dumneavoastră putem face o conferință de presă, să spunem clar că da, el e tatăl meu biologic, dar atât. În rest, n-avem nicio legătură. Spuse Than calm, nepărând deloc afectat. Ceilalți doi, însă, își schimbară privirile îngrijorate.

- Dacă faci asta, doar o să înrăutățești lucrurile, replică Mawin, în dezacord. N-apucă însă să adauge altceva, căci o bătaie rapidă în ușă îi întrerupse.

După ce Phet îi dădu voie, un tânăr intră repede în cameră, cu o expresie la fel de tensionată.

- Ce s-a întâmplat Kirin ?

- Domnul Pakorn... face un live chiar acum. Vorbește despre tot ce s-a întâmplat.

Kirin întinse iPad-ul, unde era deja deschisă pagina lui Pakorn, care anunțase anterior că va transmite în direct pentru a clarifica situația.

Odată ce vocea lui Pakorn se auzi din difuzoare, toată lumea tăcu pentru a asculta atent declarația fostului campion.

- Da, e adevărat, Puenyai Prap Phayak este fiul meu biologic, așa cum s-a văzut în clip. S-a născut dintr-o căsnicie anterioară, care s-a încheiat de mult timp. În privința acuzațiilor că aș fi ascuns asta, adevărul este că fiul meu și-a dorit să urmeze calea boxului fără să profite de numele tatălui său. A vrut să-și dovedească singur valoarea, de aceea s-a alăturat sălii Sit Phetsak, așa cum toți știți deja.

Kirin își ridică privirea de la ecran, uitându-se îngrijorat la Than. Expresia acestuia nu trăda nicio emoție. Totuși, după câteva clipe, colțul gurii i se arcuie într-un zâmbet amar, declarația lui Pakorn suna ca un scenariu perfect, menit să câștige simpatia publicului.

- În ce privește îngrijorările legate de transparența viitorului meci din cadrul The ONE, pot garanta că sala Por. Payak Khao doar a împrumutat sportivul pentru această competiție. Nu avem niciun rol în procesul de arbitraj. Iar dacă privim rezultatele trecute ale promotorului, domnul Wanchai, cred că putem fi siguri că meciul care urmează va fi o pagină importantă din istoria boxului thailandez, la fel ca multe altele de dinainte.

Nu se putea nega, felul în care Pakorn reușise să întoarcă situația în favoarea sa, folosindu-și inteligența și experiența acumulată în industrie, era impresionant.

Imediat ce Kirin verifică reacțiile din conturile de social media pe care le administra, observă că majoritatea comentariilor se aliniau cu discursul lui Pakorn: nu era nimic greșit în faptul că Than nu-și dezvăluise identitatea, în ring, totul se decide prin performanță, nu prin sânge.

Cât despre teama de un posibil meci trucat, toată lumea știa că, dacă așa ceva ar ieși la iveală, cariera boxerului respectiv s-ar încheia pe loc. Nimeni nu și-ar risca viitorul pentru așa ceva.

- Domnul Wanchai sună din nou. Spuse Mawin, arătând ecranul telefonului. Kirin închise live-ul lui Pakorn, convins că au aflat tot ce trebuiau să știe.

Kirin se apropie încet și se opri în spatele lui Than, care stătea pe scaun. În timp ce Mawin vorbea la telefon, Kirin își puse mâna pe umărul lat al boxerului și simți cât de încordat era. Îi masă ușor ceafa, încercând să-l relaxeze.

Curând, mâna caldă a lui Than îi prinse pe a lui, ținând-o lejer între degete.

- Domnul Wanchai a spus că mai multe companii au contactat sala, dorind să fie sponsori ai evenimentului. Se așteaptă ca biletele la meci să se vândă complet în câteva ore. Anunță Mawin după ce închise apelul.

Pentru cei din culise, vestea părea un lucru bun, chiar dacă pentru Than însemna o creștere bruscă a popularității, nimănui nu i-ar fi plăcut, totuși, să vadă cum propriul tată își creează o imagine de „părinte model” doar ca să șteargă un scandal.

- Dacă am terminat, aș vrea să mă întorc la antrenament. Spuse Than, ridicându-se. Mâna lui mare încă ținea strâns mâna subțire a lui Kirin, fără să-i pese de privirile celor din jur.

- I-ai spus tatălui tău? întrebă Phet, privind direct la Kirin, care rămase un moment blocat.

- Să-i spun ce anume?

- Că voi doi... sunteți împreună.

- Nu încă. Plănuiam să-l surprind. Răspunse Kirin cu un zâmbet timid.

Phet clătină din cap, amuzat de ideea copilărească, dar în același timp mulțumit. Știa că prietenul său, tatăl lui Kirin, ar fi fost încântat, îi lăudase de multe ori talentul lui Than, spunând că acel băiat avea potențialul de a ajunge mai departe decât oricine altcineva. Se părea că previziunea lui Khranchit se împlinea.

Cum niciunul dintre cei mai în vârstă nu mai spuse nimic, Than și Kirin se retraseră.

Dar imediat ce ajunseră în sala de antrenament, atmosfera se schimbă brusc. Boxerii nu se mai antrenau, se strânseseră în grupuri, discutând intens lângă ușă.

Când Than intră, urmat îndeaproape de Kirin, toate privirile se întoarseră spre ei.

Privirea rece și tăioasă a lui Than mătura sala, oprindu-se o clipă asupra fiecărui sportiv. Cei mai mulți își plecară privirea, incapabili să-l privească în ochi. Kirin nu înțelegea comportamentul ciudat al tuturor, nu avea sens. Clipul lui Pakorn ar fi trebuit, teoretic, să clarifice totul, nu să creeze o asemenea atmosferă.

- P’Kirin... ai văzut clipul? îl întrebă Mai-ek în șoaptă, cu o expresie vizibil neliniștită. It, care se apropie și el, părea la fel de îngrijorat.

- Te referi la clipul cu P’Than și domnul Pakorn? întrebă Kirin, convins că era vorba despre același video. Încă se întreba cine îl publicase și cum reușise să filmeze într-un spațiu privat. Până atunci, nu putea decât să salveze capturi de ecran ca dovezi, pentru a putea acționa ulterior.

- Nu... nu la acela. A apărut un alt clip, imediat după ce domnul Pakorn a terminat transmisiunea live.

- Ce clip?! Kirin aproape că nu mai putea sta în picioare, întrebându-i pe Mai Ek și pe It cu o expresie agitată pe chip. În timp ce Than, cel calm și impasibil, asculta totul cu răbdare, de îndată ce l-a văzut pe Mai Ek privindu-l pe Kirin cu un aer stânjenit, răbdarea lui a început să se destrame. Înțelegând tensiunea, Mai Ek s-a grăbit să spună:

- E un clip cu P’Than și... P’Kirin.

- Ce-ai spus?! răcni Than, vocea lui tunând, imediat ce auzi numele celuilalt implicat.

- Este un clip în care voi doi... vă sărutați.