CAPITOLUL 18

- Idiotul ăla de Jeff are de gând să-și folosească fratele mai mic ca să ne facă probleme ție și mie? Nan vorbi pe un ton normal după ce amândoi intrară în dormitor.

- Nu sunt sigur, dar dacă chiar face asta, ce ai spune? întrebă Mac, dorind să afle părerea iubitului său. Nan zâmbi ușor în colțul gurii.

- Atunci va învăța să nu mai râdă de alții.

spuse Nan cu voce calmă. Mac oftă ușor. Chiar dacă Jeff era prietenul lui, dacă avea intenții rele față de relația lui Mack și Nan, Mack nu ar fi fost de acord cu asta și nu l-ar fi deranjat dacă Nan ar fi vrut să-i dea o lecție prietenului său.

- Mă duc să văd dacă cei trei s-au trezit, spuse Mac, care deja făcuse duș și se schimbase, în timp ce Nan se pregătea să facă duș.

- Bine, răspunse Nan și intră în baie, în timp ce Mac se îndreptă să vadă ce fac prietenii lui în dormitorul de oaspeți de alături. Când intră, îl văzu pe Ohm deja acolo, iar toți prietenii lui Mac erau treji, cu excepția lui Jeff și Jerry, care, probabil, erau încă jos, după părerea lui Mac.

- Ohm a spus că Nan se lua de Jerry?, întrebă Danny în glumă.

- Doar puțin, răspunse Mac zâmbind.

- - Sunt gelos pe tine. Nan este atât de direct, nu-i pasă de nimeni în afară de tine, a comentat Frank zâmbind.

- Nan este o persoană directă și dură. Uneori, poate spune lucruri dure. Trebuie să vă cer scuze în avans, dar nu aveți de ce să vă faceți griji. Este doar cineva care are o limbă ascuțită, dar o inimă bună, a explicat Mac, nevrând ca prietenii săi să aibă o impresie proastă despre iubitul său.

- Vorbești de parcă abia l-am cunoscut pe Nan, spuse Jonathan râzând.

- Cred că e bine că Nan e așa; e sincer și nu trebuie să se prefacă că e drăguț pentru a-i cuceri pe prietenii iubitului său, adăugă Danny. Toți dădură din cap în semn de aprobare. Mac se simți puțin mulțumit că toți îl înțelegeau pe Nan, cu excepția lui Jeff, care încă nu-l plăcea pe Nan ca înainte.

- Te gândești la idiotul de Jeff?, a spus Ohm când a văzut expresia lui Mac. Mac a dat din cap în semn de aprobare.

- Nu trebuie să te gândești la el. În tot acest timp, e clar că tu îl ai doar pe Nan în minte. Nu ești interesat de el în felul acela. El este cel care trebuie să treacă peste asta și

să accepte situația, nu să se comporte ca un ratat și să se răzbune pe alții, spuse Ohm, asigurându-se că toți cei trei prieteni înțeleseseră. Toți dădură din cap în semn de aprobare la cuvintele lui Ohm.

- Sper doar că Jeff va accepta în cele din urmă. Vă spun, dacă Jeff și Jerry fac ceva care depășește limita cu mine și Nan, și dacă Nan reacționează puternic, voi fi de partea iubitei mele. Înțelegeți, nu? Mac a vorbit direct, iar toți au dat din cap în semn de aprobare.

- Dați-i drumul, pentru că deja l-am avertizat, a răspuns Danny înainte ca Jonathan să schimbe subiectul și să vorbească despre călătoria lor, până când Nan a intrat să-i cheme pe toți cinci să mănânce împreună. Când au coborât, i-au văzut pe Jeff și Jerry deja așezați și jucându-se pe telefoane.

- Jeff, hai să mergem să mâncăm mai întâi, ca să putem discuta despre unde vom merge în excursie, a spus Mac, invitându-l pe Jeff, care a dat din cap în semn de aprobare înainte de a-i cere fratelui său mai mic să meargă în fața casei cu toată lumea, deoarece Nan pregătise totul în grădină. Jerry s-a dus repede să stea lângă Nan.

- Vreau Pad Thai. Aveți Pad Thai?, a întrebat Jerry cu o voce implorătoare. Nan l-a privit scurt pe băiat.

- Nu, mănâncă doar ce este pregătit, a răspuns Nan.

- Cred că dacă Nan ar vorbi în thailandeză, nu ar spune ceva de genul «Mănâncă doar ce este disponibil». Fără îndoială, i-a șoptit Ohm cu umor lui Mac, care a râs încet, pentru că gândea la fel. Când au ajuns la masa de dining, toți au fost uimiți de mâncarea pregătită.

Pe lângă mâncarea occidentală cumpărată de Ohm, erau și feluri de mâncare thailandeze, cum ar fi curry panang de porc, busuioc prăjit, supă clară și porc dulce.

- Oricine vrea să încerce mâncarea thailandeză poate să se servească, spuse Nan înainte de a se așeza la capul mesei, cu Mac așezat la stânga lui, urmat de Ohm, Danny, în timp ce Jerry se așeză repede la dreapta lui Nan, chiar vizavi de Mac. Jeff și Frank s-au așezat lângă ei, iar Jonathan a ocupat locul de la celălalt capăt al mesei.

- Arată delicios! Vreau să încerc mâncarea thailandeză. Pot să iau niște orez?, a spus Jerry. Nan a pus mai întâi orez pe farfuria lui Mac, apoi pe a lui. Jerry și-a ridicat repede farfuria pentru ca Nan să-i servească orez. Nan l-a privit pe Jerry cu o expresie calmă înainte de a pune bolul cu orez pe masă, ceea ce l-a făcut pe băiat să ridice imediat o sprânceană.

- Îmi pare rău, îi servesc doar lui Mac. Dacă mai vrea cineva să mănânce, să se servească singur, i-a spus Nan lui Jerry, înainte de a se întoarce către ceilalți cu un zâmbet ușor. Ohm nu s-a putut abține să nu zâmbească la expresia nemulțumită a lui Jerry, așa că Jeff a trebuit să-i pună puțin și fratelui său mai mic.

- Am preparat panang și busuioc prăjit, nu prea picant. Ar trebui să puteți mânca și voi, a spus Nan înainte de a împinge o farfurie specială către Mac.

- Și asta e pentru tine. Nu lua din greșeală farfuria altcuiva, a spus Nan, deoarece pregătise o versiune fără usturoi pentru Mac.

- De ce are Mac o farfurie separată?, a întrebat Jerry curios.

- Mac este alergic la usturoi, așa că trebuie să i se pregătească fără usturoi, a răspuns Jeff în numele lui Nan către fratele său mai mic.

- Oh, pare că trebuie să fie greu pentru el, tonul băiatului nu transmitea simpatie, ci mai degrabă părea puțin batjocoritor.

- Nu este greu, pentru că Nan se ocupă de tot, a răspuns Mac, nevoind să-l lase pe băiat să scape doar cu o glumă.

- Păi, asta trebuie să fie greu pentru Nan, Jerry se întoarse și se prefăcu că îi pare rău pentru Nan.

- Îți este greu, Nan, să ai grijă de mine în felul ăsta?, Mac se întoarse și îl întrebă pe iubitul său în engleză, ca băiatul mai mic să poată înțelege. Nan zâmbi ușor.

- Pentru tine, sunt dispus să am probleme, răspunse Nan, făcându-l pe Mac să se simtă puțin timid.

Nan se întoarse să se uite la Jerry, care făcea o față nemulțumită la răspunsul lui Nan.

- Nu-ți face griji pentru mine; preocupă-te mai întâi de tine, răspunse Nan. Jerry părea confuz în privința motivului pentru care ar trebui să-și facă griji pentru el însuși.

- Cred că ar trebui să mâncăm mai întâi; mi-e foame, interveni Danny înainte ca discuția să se prelungească, așa că toți începură să mănânce împreună.

- V-ați hotărât unde vreți să mergeți în vacanță?, întrebă Nan în timp ce mânca.

- Acești băieți vor să meargă la Krabi. Eu mă gândeam să te duc la Koh Lanta, răspunse Ohm.

- Ar trebui să vii cu noi, Nan. Vrem să te alături nouă în călătorie, îl invită Jonathan. Nan se întoarse să se uite la Mac.

- Vrei să mergi?, îl întrebă Nan în thailandeză.

- Păi... și eu vreau să merg. Am lucrat acolo și nu am avut ocazia să călătoresc deloc, a răspuns Mac, fără prea multă încredere.

- Dar dacă merg, trebuie să mergi și tu. Va fi vreo problemă cu munca de aici?, a continuat Mac să întrebe. Ceilalți priveau cu curiozitate discuția celor doi, doar Ohm cunoscând detaliile.

- De ce? Nu vrei să merg sau ce se întâmplă?, îl tachina Nan.

- Nu am spus încă nimic, așa că nu crea probleme, replică Mac. Nan chicoti încet.

- Pot să las slujba lui Wai. E doar pentru câteva zile. Sau prietenii tăi plănuiesc să plece pentru o lună?, îl tachina Nan.

- Nebunule, cine ar pleca într-o călătorie în același loc pentru câteva luni?, se plânse Mac.

- Bine, dacă vrei să pleci, să mergem, îi răspunse Nan lui Mac și se întoarse către Jonathan, cel care îl invitase.

- Pot să merg și eu, dar în ceea ce privește cazarea... Nan era pe punctul de a spune ceva.

- O să găsesc eu ceva, interveni repede Mac. Nan ridică imediat o sprânceană la iubitul său.

- Pentru această călătorie, putem avea un loc confortabil unde să stăm?, rugă Mac cu voce blândă. Nan chicoti ușor; știa bine că Mac nu era pretențios și nu avea nevoie de cazare de lux, ci voia doar să se relaxeze cu prietenii săi.

- Bine, fă cum dorești. Poți discuta cu prietenii tăi unde vrei să stați, răspunse Nan, făcându-l pe Mac să zâmbească imediat. Apoi se întoarse să le spună prietenilor că va găsi un loc unde să stea și au discutat în mod casual. În cele din urmă, au decis că vor zbura la Krabi poimâine și vor închiria o mașină acolo pentru a ajunge la Koh Lanta. În ceea ce privește ziua de mâine, Ohm îi va duce pe ceilalți să viziteze mai întâi orașul Bangkok.

- În seara asta, să mergem la pista de curse a lui Nan?, le-a sugerat Ohm celorlalți prieteni, întrucât prietenii lui Mac, cu excepția lui Jeff, încercaseră deja să conducă pe pista lui Nan.

- Oh, am uitat să te întreb, e în regulă?, s-a întors Ohm să o întrebe pe Nan când și-a amintit.

- Sigur, vreți să mergeți și să beți ceva acolo? Voi pune personalul să pregătească niște băuturi, s-a oferit Nan, iar toată lumea a fost imediat de acord.

- Ai o pistă de curse?, a întrebat Jerry, care fusese tăcut pentru că era prea ocupat să se bucure de mâncare, după ce a terminat de mâncat.

- Da, a răspuns Nan pe scurt.

- Uau, vreau să o văd cât mai curând. Poți să-mi faci un tur?, a spus Jerry pe un ton implorator.

- Nu sunt ghid turistic și, în plus, acesta nu este un loc în care un copil ca tine să se plimbe, a spus Nan.

- Fratele meu mai mic nu e chiar atât de copil, a intervenit Jeff în numele fratelui său, iar Nan a zâmbit ușor.

- Societatea în care trăiești tu nu e ca cea în care trăiesc eu. Dacă ar fi să compar societatea ta cu culoarea albă, societatea în care trăiesc eu e gri, iar uneori poate fi chiar neagră ca smoala, fără să-ți dai seama, a spus Nan pe un ton normal, iar toată lumea a înțeles imediat ce voia să spună.

- Să mergem pe câmp în jurul orei 20:00. Deocamdată, să mâncăm și să ne relaxăm după aceea, a sugerat Nan, iar toată lumea a fost de acord. După ce au terminat de mâncat, toată lumea a ajutat la strângerea vaselor și spălarea lor, înainte de a se așeza împreună în curtea din fața casei lui Nan, pentru a aștepta. Mac căuta, de asemenea

un loc unde să stea pe Koh Lanta împreună cu prietenii săi, în timp ce Nan s-a separat pentru a discuta cu subordonații săi.

- Nan e destul de cool, a spus Jerry în treacăt, făcându-l pe Mac să arunce o privire către băiat, dar fără să spună nimic.

- Ar fi frumos să dorm cu el o noapte, a spus din nou băiatul.

- Ești un copil pervers, a spus Mac în thailandeză, făcându-l pe băiat să se întoarcă imediat să-l privească.

- Ce ai spus?, întrebă Jerry, nesigur dacă Mac se referea la el. Mac îi zâmbi simplu lui Jerry.

- Oh, am spus că vreau să fac plajă, răspunse Mac, în timp ce Ohm își stăpâni un râs.

- Rhino!, spuse Mac din nou în thailandeză, iar Jerry se încruntă imediat, uitându-se în jur.

- Șobolan? Sunt șobolani aici?, întrebă Jerry, crezând că Mac folosise cuvântul - șobolan.

- Da, e unul cu care nu știu ce să fac. Uneori, îmi vine să-i bag otravă pe gât, știi?, spuse Mac cu o expresie serioasă, în timp ce Ohm se întoarse în secret pentru a zâmbi amuzat.

- Casa lui Nan e curată; nu ar trebui să fie șobolani aici. Chiar nu-mi plac, spuse Jerry, care nu era deloc pasionat de șobolani.

- E murdară pentru că ești tu aici, a răspuns Mac în thailandeză, iar Jerry l-a privit cu o expresie nedumerită.

- Oh, voiam să spun că nici mie nu-mi plac șobolanii. Sunt enervanți, scot sunete ascuțite ca să atragă atenția. Nu crezi?, a întrebat Mac înapoi. Jerry a dat din cap în semn de aprobare, arătând confuz pentru că nu înțelesese ce spusese Mac mai devreme în thailandeză.

- Mă duc să o caut pe Nan, a spus Ohm în timp ce se ridica și vorbea cu Mac.

- De ce?, a întrebat Mac înapoi.

- Omule, vreau să râd, răspunse Ohm, apoi se grăbi să o caute pe Nan, stând acolo și râzând până când Nan îl întrebă ce s-a întâmplat. Nan sfârși prin a râde și el când auzi povestea de la Ohm.

Când veni momentul să meargă la pista de curse, Nan îi conduse pe toți pe jos, în loc să conducă, deoarece nu era prea departe. El mergea des pe jos pe acel traseu. Au pregătit băuturi și gustări în birou, iar acum erau destul de multe persoane care ajungeau treptat la pista de curse, dar seara târziu urma să fie și mai aglomerat.

- Uau, sunt multe fete, a intervenit Danny.

- De curând, o fată vine aici să concureze cu motocicleta. E destul de pricepută și are fani care o încurajează, a răspuns Nan. Mac voia și el să o vadă pe fata aceea, pentru că Nan îi povestise despre ea.

- E drăguță?, a întrebat Frank.

- Ar trebui să vedeți cu ochii voștri. Probabil va veni pe la 9 sau 10 seara. Am auzit că astăzi un tip o provoacă la o cursă, a răspuns Nan.

- Pari să știi multe, îl tachină Mac, iar Nan îl îmbrățișă glumeț pe Mac.

- Trebuie să știu ce se întâmplă pe pistă; altfel, cum aș putea să mă descurc dacă se întâmplă ceva cu echipa?, spuse Nan, cu un zâmbet în voce. Mac nu spuse nimic și toți intrară în birou.

- Pregătiți-vă!, spuse Ohm glumind când văzu băuturile pregătite.

- Faceți ce vreți. Eu mă duc să verific puțin pista. Mac, vino și tu..., era pe punctul de a-i spune Nan lui Mac când Jerry a intrat în fugă și l-a apucat pe Nan de braț.

- Pot să vin și eu cu tine?, a întrebat Jerry. Nan s-a uitat în tăcere la fața lui Jerry, apoi i-a dat mâna jos de pe brațul său.

- Este o treabă de familie. Este mai bine să iei pe cineva din familie să verifice lucrurile. Poți să privești de aici, a spus Nan, apoi l-a luat pe Mac de mână și a ieșit imediat, lăsându-l pe Jerry frustrat, dar prea timid să-l urmeze, pentru că se simțea în plus.

- Uneori, puștiul ăla mă enervează atât de tare, s-a plâns Mac în timp ce mergea alături de Nan.

- L-ai tachinat mai devreme, nu-i așa?, l-a întrebat Nan în glumă.

- Nu mă pot abține. Unde scrie că - vreau să mă culc cu el o noapte? A spus-o clar intenționat, ca să aud, se plânse Mac nemulțumit de această problemă, pentru că simțea că Jerry nu îl respecta, mai ales știind că Nan și el aveau o relație.

- Consideră că e doar o glumă, a răspuns Nan, făcându-l pe Mac să râdă ușor în timp ce mergeau, salutând și discutând cu echipa lui Nan la pista de curse. Mac a observat că într-adevăr erau mai multe cliente femei.

- Hei, grupul acela e format din fanii pilotei de curse despre care ai vorbit?, a întrebat Mac, curios. Nan s-a întors ușor să se uite.

- Da, și sunt și mulți fani bărbați, a răspuns Nan, dând din cap. Pe cealaltă parte a pistei, Mac a văzut că unele persoane aduseseră panouri luminoase.

- Uau, au chiar și panouri luminoase?, a spus Mac.

- Da, la început am fost confuză, crezând că au adus arme. Dar când i-am percheziționat, s-a dovedit că erau doar panouri luminoase, a spus Nan zâmbind.

- Cu atâția oameni, trebuie să-ți placă foarte mult, nu? Sunt multe priviri plăcute, spuse Mac, uitându-se la grupul de fete care erau îmbrăcate destul de provocator.

- Sunt doar priviri plăcute, pentru că felul meu preferat de mâncare stă chiar aici, spuse Nan, uitându-se la Mac, făcându-l pe acesta să simtă o undă de căldură pe față. Echipa lui Nan, care stătea în apropiere, zâmbi ușor.

- Nu te plictisești să mănânci mereu același fel de mâncare? Mac îl tachină înapoi, dorind să știe cum va răspunde Nan.

- Chiar dacă este același fel de mâncare, am modul meu de a-l găti pentru a-i da un gust diferit. Dacă nu înțelegi, îți pot explica că metoda mea de gătit implică uneori adăugarea de toppinguri, alteori... Nan nu apucă să termine propoziția, deoarece Mac ridică mâna pentru a-i acoperi gura, știind că Nan era pe cale să vorbească despre relațiile lor sexuale.

- - Taci și întoarce-te la treabă, spuse Mac, simțindu-se destul de jenat, deoarece Nan vorbea în fața angajaților care stăteau în jur. Nan chicoti ușor înainte de a îndepărta mâna lui Mac de la gura lui și de a o ține așa. Nan îl conduse pe Mac să verifice lucrurile, salutând clienții obișnuiți pe parcurs.

Se distrau când au auzit brusc o agitație.

- A sosit vedeta, spuse Nan. Mac se întoarse și văzu o motocicletă Ducati roșu aprins oprindu-se lângă pistă.

- Fata despre care ai vorbit?, întrebă Mac. Nan dădu din cap în semn de aprobare și îl trase pe Mac spre tânăra femeie. Când femeia își scoase casca, Mac rămase uimit, pentru că era cu adevărat frumoasă și avea un fizic superb. Costumul de curse din piele o făcea să arate atât de cool, cât și frumoasă în același timp.

Mulți oameni s-au apropiat să o salute, iar ea le-a răspuns cu căldură.

- Bună, Khun Nan, a salutat-o femeia pe Nan când acesta s-a apropiat.

- Bună, domnișoară Fah. Ai venit devreme astăzi, a răspuns Nan.

- Mi-am terminat treaba devreme, așa că am venit înainte de începerea evenimentului, spuse femeia cu un zâmbet ușor. Mac o găsea fermecătoare, dar nu simțea nicio atracție romantică; simțea doar admirație. Mai mult, Mac nu simțea că femeia era interesată de Nan, deoarece îl saluta doar ca pe un prieten, spre deosebire de alte femei care îl priveau pe Nan cu ochi afectuoși, ceea ce îl făcea pe Mac să o aprecieze și mai mult.

- Ah, acesta este Khun Mack, iubitul lui Khun Nan? Femeia se întoarse să-l privească pe Mac și îl întrebă, surprinzându-l că știa chiar și numele lui.

- Da, îl țin de mână așa. Dacă n-aș face-o, probabil aș fi un dezastru, glumi Nan. Mac se întoarse și îi făcu o mutriță lui Nan, supărat.

- Încerci să mă flatezi?, îl tachină Mac.

- Mai sunt și alte lucruri. Nu e doar lingușire, a răspuns Nan, iar Mac l-a lovit jucăuș cu cotul în coastă.

- Ai grijă ce spui în fața domnișoarei Fah. Oh, permiteți-mi să mă prezint din nou. Eu sunt Mac, a spus Mac, întorcându-se să o salute pe tânăra femeie după ce Nan a terminat. Tânăra femeie a zâmbit ușor și i-a întins mâna lui Mac.

- Eu sunt Fah. Încântată de cunoștință, se prezentă ea. Mac îi strânse mâna, iar Nan își puse brațul în jurul umerilor lui Mac.

- Îl protejez pe acesta, domnișoară Fah. Nu ai voie să-l vrăjești, spuse Nan zâmbind.

- Oh, Khun Nan, dacă nu m-ai fi avertizat, aș fi încercat deja să-l vrăjesc, îl tachină tânăra, făcându-l pe Mac să zâmbească la comportamentul ei vesel.

- Simte-te liberă, bine? Voi veni să văd când începe competiția. Dacă ai vreo problemă, spune-le angajaților mei, îi spuse Nan tinerei cu seriozitate, deoarece ea era o mare atracție pentru clienții pistei sale. Tânăra fu de acord, iar Nan o luă pe Mac și se îndreptă spre birou.

- Te uitai la ea cu ochii strălucitori, o tachină Nan pe iubita sa.

- Ochii strălucitori? Doar mă uitam. Dar domnișoara Fah este într-adevăr frumoasă, spuse Mac, exprimându-și gândurile.

- Da, la început, eram confuz în legătură cu ce făcea ea aici, dar odată ce i-am văzut abilitățile, a trebuit să-i recunosc meritele, răspunse Nan.

- Ai concurat vreodată cu ea?, întrebă Mac cu curiozitate, în timp ce Nan scutură din cap.

- De ce?, întrebă Mac înapoi.

- Mi-e teamă să nu pierd. Dacă aș pierde, m-aș simți foarte jenat în fața lor, a spus Nan râzând.

- Cu cineva atât de frumos ca ea, nu ești puțin influențat?, a întrebat Mac cu curiozitate.

- E o întrebare din suspiciune sau glumești?, a întrebat Nan zâmbind.

- Glumesc, pentru că știu că nu e interesată de tine, a răspuns Mac, iar Nan a râs cu voce tare.

- Desigur! Ești singurul care se înșală crezând că sunt potrivită pentru tine, răspunse Nan zâmbind.

- În ceea ce privește dacă sunt impresionat sau nu, îți voi spune asta: domnișoara Fah este ca Hia Day în formă feminină. Poate că este puțin mai prietenoasă, dar nu voi risca să fiu impresionat de ea, răspunse Nan, ceea ce îl făcu pe Mac să ridice o sprânceană surprins.

- Ajunge, să nu mai vorbim despre alții și să mergem să ne întâlnim cu ei. Nu știu cât au băut, a spus Nan, deoarece cei doi fuseseră plecați să verifice terenul de peste o oră.

......

- Sunteți gata de plecare?, întrebă Nan intrând să-i întrebe pe Mac și pe ceilalți, care stăteau acum așteptând în sufragerie, deoarece urmau să călătorească astăzi la Krabi. Ieri, Ohm îi dusese pe prieteni să viziteze Bangkok, cu excepția lui Mac, care ceruse să termine niște treburi la biroul tatălui său și îi spusese tatălui său despre călătorie. Între timp, Nan a trebuit să-și cheme subordonații pentru a le da instrucțiuni, deoarece urma să fie plecat câteva zile, ceea ce însemna că cei doi nu puteau merge cu prietenii lor. În plus, Ohm i-a adus pe toți cinci înapoi târziu. Odată ce s-au întors, au făcut câteva planuri pentru călătorie și apoi s-au despărțit pentru a se odihni.

- Gata, a răspuns Ohm înainte ca Nan să le spună tuturor să-și ia bagajele în dubă, deoarece șoferul urma să-i ducă la aeroport.

Ring! Ring!

Telefonul lui Nan a sunat în timp ce se aflau în mașină, în drum spre aeroport. El a ridicat receptorul și a răspuns.

- Ce faci? ... Sunt în mașină... merg la aeroport. Ne îndreptăm spre Krabi, îi ducem pe Mac și prietenii lui într-o excursie... Hehe, ești gelos pe mine? ... Bine, o să-ți cumpăr niște suveniruri... Da, spune-i lui Hia că, când mă întorc, voi veni să-l văd... Bine. Nan a vorbit la telefon o vreme, apoi a închis.

- Era Brick?, a întrebat Mac, așa cum bănuia. Nan a dat din cap în semn de aprobare.

- M-a sunat să mă invite la el acasă, a răspuns Nan.

- Ai adus totul?, l-a întrebat Nan pe Mac, pentru a se asigura.

- Desigur, tu ești cel care a făcut bagajele. Dacă lipsește ceva, te voi învinovăți pe tine, a răspuns Mac. Nan a râs ușor. După un timp, au ajuns la aeroport. Grupul lui Nan și-a scos bagajele din mașină și l-a lăsat pe Wai să se întoarcă acasă. Grupul de opt persoane s-a îndreptat spre check-in pentru a-și înregistra bagajele. Deoarece au ajuns cu aproape două ore înainte de zbor, au decis să caute ceva de mâncare pentru a trece timpul. Mac și-a privit iubitul pentru o clipă, apoi a zâmbit.

- De ce zâmbești?, l-a întrebat Nan.

- Azi arăți bine, a spus Mac zâmbind. Astăzi, Nan purta un tricou alb mulat, cu guler rotund, care îi punea ușor în evidență pieptul puternic, blugi de culoare deschisă, care nu erau rupți, și o pereche nouă de adidași, pe care îi purta rar, deoarece îi prefera pe cei vechi. Avea părul aranjat frumos și ochelari de soare atârnați la gât. Nan s-a uitat la el și a ridicat o sprânceană.

- Sunt îmbrăcat la fel ca acasă, răspunse Nan, deoarece oricum purta de obicei tricouri și blugi ca aceștia.

- Cam așa este, dar nu îmi dă aceeași senzație ca atunci când sunt acasă. Cum să spun? spuse Mac glumind, deoarece nici el nu înțelegea de ce simțea că Nan arăta mult mai bine astăzi.

- - E ca și cum ar vrea să-ți spună că, atunci când ești acasă, arăți ca un cerșetor, dar când ieși arătând așa, semeni puțin cu un gentleman, a răspuns Ohm, care auzise conversația. Nan a zâmbit ușor, apoi a ridicat o sprânceană la Mac.

- De ce? Te îndrăgostești din nou de mine?, l-a tachinat Nan, iar Mac s-a prefăcut că vomită.

- Hei, Nan, farmecul tău trebuie să fie bun. Mac are grețuri, l-a tachinat Ohm pe Mac, făcând-o pe Nan să râdă fericită și apoi să-i dea un high-five lui Ohm. Mac a ridicat ochii la cer, exasperat.

- Despre ce vorbiți? Sună distractiv, a intervenit vocea lui Jerry, în timp ce cei trei conversau în thailandeză.

- Du-te dracului, spuse Mac în thailandeză, ridicând cafeaua să bea, ca și cum comentariul său anterior ar fi fost doar o mică exclamație. Jerry se uită la Mac cu sprâncenele ușor încruntate, dar nu întrebă nimic.

- Vorbim despre o excursie, răspunse Ohm în locul lui.

- Hei, Mac, ai ceva în păr.

Lasă-mă să ți-l scot, se auzi vocea lui Jeff, care stătea lângă Mac, înainte de a se apleca să scoată niște resturi din părul lui Mac.

- Du-te dracului, spuse Nan în thailandeză și ridică cafeaua să bea, imitând postura anterioară a lui Mac.

- Heh, voi doi vă completați foarte bine, spuse Ohm în glumă, în timp ce Jeff privea confuz.