Capitolul 11⁠✯ – Iubire somnoroasă și ascunsă🔞

‼️🔞 Atenție: capitolul conține activități sexuale explicite.

Parte narativă: Sun

-Ai putea... să nu pleci?...Hic... Acea voce blândă și slabă a Micuțului s-a auzit prin difuzorul mașinii, pe care îl pusesem pe consolă în timp ce conduceam. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc. Un sentiment cald s-a răspândit în pieptul meu, ceva liniștitor, profund și reconfortant. Doar gândindu-mă la fața lui drăguță mă linișteam întotdeauna. Și auzind acele cuvinte, m-a făcut să vreau să întorc mașina și să-l țin strâns în brațe. Chiar dacă o spusese atât de încet, am auzit-o bine și clar. Adevărul era că deja observasem că ceva nu era în regulă cu el de când i-am spus că ies la băut. Doamne, era atât de drăguț când a făcut acea față tristă după ce a auzit că plec. Era evident, nu voia să plec. Sincer, nu am plănuit să merg la băut. Când Ai Jon m-a sunat în timp ce găteam terci pentru Micuț, i-am spus imediat că nu mă duc.

-Faen-ul meu e bolnav. Trebuie să rămân și să am grijă de el. Liniștea a durat o secundă, apoi am auzit brusc alți doi idioți intervenind. Ai Zak și Ai Man au început să mă tachineze, întrebându-mă când naiba m-am dus să-mi iau un faen? De ce ei, nu știau nimic despre asta? Din moment ce nu am răspuns, au continuat să pună întrebări, vorbind unul peste altul ca niște idioți. A trebuit să le închid și am lăsat un mesaj în chat-ul de grup: ~Vorbim mai târziu. Îl voi aduce pe faenul meu să vă cunoască în curând.~ După aceea, m-am întors să fac terci pentru copilul meu. Nu m-am simțit niciodată atât de fericit în viața mea. Nici acum, nu știu cu adevărat ce ne va rezerva viitorul. Mă întrebam ce înseamnă toate astea, de ce deveneam gelos, de ce mă simțeam posesiv, de ce îmi doream mereu să-l văd, să am grijă de el. Era doar fiorul a ceva nou? Oare era infatuare? Încă nu aveam un răspuns clar. Dar un lucru nu-l puteam nega, indiferent de situație, copilul ăsta mă făcea să mă simt atât de bine. Mai ales când venea vorba de sex. Nu m-am simțit niciodată atât de satisfăcut, atât de împlinit, nici măcar o dată. Și asta spune multe, având în vedere că obișnuiam să mă culc cu femei aproape în fiecare zi. Dar nu s-a simțit niciodată la fel de bine ca atunci când eram cu micuțul acela încăpățânat. Da, era un tip, dar mie nu-mi pasa. Orice ar fi fost el, era al meu. Și numai al meu. La început, nu plănuisem deloc să ies afară. Dar voiam să văd cum va reacționa dacă i-aș spune că ies la o băutură. Oare va încerca să mă oprească? Exact așa cum mă așteptam, a făcut-o. Atât de drăguț! Mai ales când arăta posomorât și deprimat în timp ce îl ștergeam, îi aplicam unguent, îi spuneam unde să se miște sau cum să stea. Pur și simplu asculta și urma tot ce spuneam atât de ascultător. Și apoi privirea aceea din ochii lui, chiar înainte să ies din cameră... La naiba. M-a făcut să mă îndrăgostesc și mai tare de el. Nu m-am putut abține, a trebuit să mă întorc și să-i sărut obrajii moi înainte să ies. Am sunat să reprogramez întâlnirea de preluare, am făcut-o chiar atunci, în acel moment. Pentru că, sincer, cu trecerea timpului, devenea din ce în ce mai adorabil. Și da, recunosc direct, e și al naibii de superb. Dacă nu fac ceva, în curând va altcineva veni și îl va lua. Dar nu voi lăsa să se întâmple asta. Nicio șansă, la naiba! Am fost prima persoană care l-a avut. Și voi fi și ultima. Pentru că, dacă într-o zi, Micuțul ajunge cu altcineva, în afară de mine, jur îi voi doborâ pe amândoi. Am decis să ies din cameră doar ca să mă duc să iau ochelarii pe care îi făcusem. Dacă îl lăsam să le arate fața aceea frumoasă și adorabilă tuturor celorlalți, eu aveam probleme. Mai ales acum că fotografia lui de pe pagina universității a primit sute de mii de aprecieri. Când am văzut-o prima dată, sincer nu am crezut că Micuțul, era puștiul tocilar pe care îl tratasem în mașină. Dacă nu te uitai cu atenție, nu ghiceai niciodată că era aceeași persoană. De data asta însă, îmi asumasem un mic risc. Știam că dacă eu ieșeam, el putea fugii înapoi acasă. Putea.

 Pentru că nu am mai încuiat ușa casei ca înainte. Nici măcar nu i-am luat telefonul. Nu știu de ce i l-am dat înapoi atât de ușor. De ce am plecat fără să-l încui înăuntru? Dar în adâncul sufletului... cred că voiam doar să știu dacă reacția lui de mai devreme a fost într-adevăr pentru că am plecat, sau doar din cauza febrei. Acum știam. Îi păsa de mine. Simplul fapt că știam că îi pasă m-a făcut să mă simt ridicol de fericit. Era chiar... atât de drăguț. Nu puteam sa nu fiu incredibil de posesiv cu el. În ziua următoare, va trebui să-l duc înapoi la căminul lui. Și tatăl său a programat o întâlnire cu mine. Dar nu eram speriat, sau nervos, pentru că, indiferent de situație, Micuțul era deja al meu și era mai mult decât o simplă aventură. Era cineva special. Persoana mea specială. Și voi avea grijă de el cât pot de bine, atâta timp cât va fi al meu. 

Conduceam cu un zâmbet stupid pe față, ca un nebun. Am accelerat spre magazinul de optica, unde îi comandasem ochelarii mai devreme în acea după-amiază. Era deja trecut de ora 20:00. După ce i-am luat, am mâncat repede, din moment ce nu mâncasem nimic toată ziua, în afară de apă. Fusesem prea ocupat să-mi fac griji pentru Micuțul, care zăcea singur în camera mea, ca să-mi dau seama că nu mâncasem. După ce am mâncat ceva ușor, m-am grăbit înapoi la apartament. În adâncul sufletului, speram cu adevărat că atunci când mă voi întoarce... acea siluetă mică va fi încă întinsă acolo în pat, așteptând. Pentru că, dacă mă voi întoarce și el va fi plecat...

 De îndată ce mi-a trecut acest gând prin minte, anxietatea a început să se strecoare în sufletul meu. Mi-era teamă că ar putea fugii din nou cum a făcut în această dimineață, așa că am apăsat accelerația. Traficul a început să se aglomereze, totuși. La un semafor roșu, mi-am luat telefonul și am încercat să-l sun pe Micuț, dar apelul a fost blocat . Asta m-a iritat și mai tare. Toată buna dispoziție pe care o avusesem mai devreme dispăruse complet. Acum, tot ce simțeam era îngrijorare. Dacă mă întorceam și el nu era acolo, aveam să-mi pierd puterile. Când am ajuns la apartament, era deja ora 22:00. 

M-am îndreptat direct spre lift și am urcat în fugă la etajul meu. În momentul în care ușile s-au deschis, am mers repede pe hol spre apartament. Dar când am ajuns la ușă, inima mi-a tresărit, tot corpul mi-a amorțit. Ușa era puțin întredeschisă. Era cât pe ce să-mi pierd mințile. Pumnii mi s-au încleștat în timp ce mă grăbeam înăuntru. Luminile din sufragerie erau aprinse, ceea ce însemna că Micuțul se ridicase și le aprinsese, pentru că mă asigurasem că am stins totul înainte să plec. Îmi fierbea sângele în vene. Eram furios pe mine însămi că l-am lăsat singur. Dacă a ar fi fugit din nou, aș fi înnebunit de-a dreptul.

-Micuțule!! Am înjurat în șoaptă și m-am îndreptat direct spre dormitor, rugându-mă să găsesc în continuare, acea siluetă mică, ghemuită în același loc. De îndată ce am deschis ușa, priveliștea din fața mea mi-a liniștit inima. Ușurarea m-a cuprins ca și cum cineva mi-ar fi ridicat un munte de pe piept. Era acolo... Încă în pat. Lampa de lângă noptieră era încă aprinsă, iar corpul său mic era ghemuit pe o parte, îmbrățișând o pernă. Umerii îi tremurau. Suspine ușoare și sughițuri, răsunau slab prin cameră.

Doar auzindu-l plângând, am simțit o durere ascuțită în piept. Priveliștea din fața mea m-a făcut să mă grăbesc spre pat, să-l apuc pe Micuț și să-l trag strâns în brațe...

...

Parte narativă: Nu

Două brațe puternice m-au înconjurat din spate, trăgându-mă spre un piept ferm și ținându-mă strâns. Acea voce familiară, blândă și caldă mi-a șoptit chiar lângă ureche. Acel parfum rece și curat pe care îl cunoșteam atât de bine...

~Ai Sun? Chiar s-a întors?~

-Micuțule... Îmi pare rău. Te rog nu plânge. Sunt aici acum, bine?

-S-Sun... Hic...

-De ce plângi? Haide, nu plânge, băiatul meu bun. Îmi pare rău. Nu mai plec nicăieri.

-Hic... Eu... Eu nu plângeam.

-Mi-a fost dor nebun de tine, știi asta? Chiar am crezut că vei fugii din nou, de mine. Sun s-a aplecat și și-a apăsat nasul și buzele pe obrazul meu, sărutându-mă. Vocea lui era răgușită și joasă în urechea mea, provocându-mi fiori pe șira spinării. Instinctiv, mi-am tras capul pe spate în timp ce fața lui s-a cuibărit pe obrazul meu, pe urechea mea și pe curbura gâtului.

-N-nu mă săruta! Și nici nu mă îmbrățișa! Am rostit apăsat.

-Te voi săruta. Și te voi îmbrățișa.

-Agh-Sun! Am spus să nu mă săruți!! Am început să mă enervez și m-am întors cu fața spre el. Și-a slăbit strânsoarea brațelor ca să mă pot întoarce, iar când am făcut-o, s-a uitat fix la mine cu fața aceea calmă și puțin arogantă, cu o mână sprijinindu-și capul, apoi mi-a oferit un zâmbet larg.

-P’Sun nu are voie să te sărute?

-Exact! Nu ai...stai, nu-i așa că nu...mmph! Sun s-a aplecat brusc și și-a lipit buzele de ale mele. Înainte să pot reacționa, limba lui fierbinte a intrat. Aveam gura deschisă din cauza șocului și eram pe punctul de a țipa la el. A profitat din plin, strecurându-și limba în gura mea, încolăcindu-se în jurul limbii mele, sugând-o suficient de tare încât un sunet umil și ciudat a răsunat în cameră. Tot corpul mi-a tremurat. Mă simțeam complet epuizat, ca și cum mi-ar fi supt toată energia din corp. Abia când am început să gâfâi după aer,s-a retras.

-Cum vine asta? E greșit să îmbrățișez sau să mă sărut cu faen-ul meu, hm? Mmm... cu o gură atât de dulce, cum aș putea să nu o sărut?

-Ugh... Sun, idiotule!! Nu sunt faen-ul tău, la naiba! Pleacă de lângă mine! Du-te și bea unde vrei, lasă-mă să dorm! Îmi tremurau mâinile, tot corpul îmi tremura, inima îmi bătea nebunește după ce am auzit acele cuvinte ieșind din gura lui. Habar n-aveam ce să fac. L-am împins cu furie. Inima nu mi-a mai bătut niciodată atât de tare, până atunci.

-Ești sigur că vrei să plec? Încă își sprijinea capul pe mână, zâmbindu-mi ca de obicei, complet netulburat de ceea ce tocmai spusesem, încă mă tachina ca întotdeauna.

-Da!! Am strigat vehement.

-Heh... atunci cine era persoana aceea mică care plângea la telefon, implorându-mă să nu plec? Înainte să poată termina, i-am pus mâna peste gură. Deci auzise ce spusesem mai devreme...La naiba! inima îmi bătea cu putere, fața îmi ardea. Nu știam ce să mai fac.

-Nu mai spune niciun cuvânt!! Te-am sunat din greșeală-ah!! S-Sun! Chiar când încercam să găsesc o scuză, mi-a mușcat ușor degetele care îi acopereau gura. Apoi și-a scos limba și mi-a lins încet vârful degetelor, oferindu-mi acel zâmbet stupid și arogant cu ochi mari și sclipitori.

-Mmm... dulce și aici.

-Tu! Pervers blestemat ce ești! M-am întors repede cu spatele la el din nou, cu fața arzând. Nu știam ce să mai fac cu mine. Serios, ce naiba e în neregulă cu el, un pervers atât de blestemat. Ar fi trebuit să mă întorc în camera mea de la bun început. De ce l-am sunat? De ce am stat acolo plângând ca un idiot, așteptându-l două ore? Doamne, am numărat chiar și minutele așteptând ca Sun să se întoarcă. Jur că voiam să-mi mușc limba.

-Heh... Micuțule, te înroșești din cauza mea? S-a apropiat mai mult în spatele meu în timp ce stăteam întins pe o parte, cu spatele la el, și a șoptit cu vocea aceea joasă și răgușită chiar lângă urechea mea, apoi mi-a mângâiat lobul urechii și l-a lins ușor. Din nou aveam fiori pe șira spinării.

-Sun!! Perversule!

-Heh, bine, bine, mă opresc din tachinat. Dar hai... spune-mi, cum ar trebui să se abțină P'Sun când faen-ul lui e atât de drăguț? Încă un sărut apăsat mi-a fost oferit cu generozitate. Inima îmi bătea nebunește. Am întins mâna și mi-am pus-o peste piept, exact în locul în care inima îmi bătea cu putere. Bătea atât de tare, încât o puteam auzii. Dar, tocmai a spus că sunt drăguț? Și că sunt faen-ul lui? E a treia oară când mă numește așa! La naiba. Creierul meu s-a oprit. M-am băgat sub pătură ca să mă ascund. Am tras-o peste cap ca o broască țestoasă care se retrage în carapace, prea jenat să mă întorc și să mă uit la el. M-a lăsat să stau așa câteva secunde, apoi imediat a tras pătura la loc.

-Ce faci, Micuțule? O să te sufoci acolo... a spus el cu un ton ușor certăreț.

-Nu e treaba ta...

-Heh. De ce naiba ești așa drăguț, hm, Micuțule? Înainte să-l pot opri, s-a aplecat și m-a sărutat de mai multe ori la rând pe obraz, cu săruturi zgomotoase și exagerate, iar și iar. Apoi, în sfârșit, s-a dat jos din pat și s-a ghemuit lângă mine, pe partea spre care eram cu fața.

-Nu fi așa drăguț cu nimeni altcineva. Doar cu mine, bine? Asta e tot ce cer.

-D-despre ce naiba vorbești?

-Vorbesc despre noi, a spus el, cu o voce calmă și serioasă, cu ochii ațintiți asupra mea cu atâta greutate încât mi-a făcut inima să tremure. Nu aveam nicio idee ce să-i răspund. Nici măcar nu puteam să mă uit la el, doar mi-am întors privirea. Dacă continuam să mă holbez la fața lui, probabil aș fi murit de insuficiență cardiacă. Zâmbetul acela... Zâmbea din nou așa, la fel cum o făcea și atunci... Nu era un zâmbet tachinator, ci un zâmbet adevărat. Unul destinat doar mie. Genul de zâmbet care mă făcea mereu să mă uit în altă parte. Când am rămas tăcut și am refuzat să-i întâlnesc privirea, a întins mâna și mi-a atins ușor fruntea cu dosul palmei.

-Gata cu febra. Odihnește-te puțin, Micuțule, să te faci bine repede. Mă duc să verific câte ceva pe aici și mă voi întoarce să dorm cu tine.

-A.. și mulțumesc, bine? Mulțumesc că m-ai așteptat, că nu ai fugit. Doamne... nu poate să nu-mi mai vorbească cu vocea aceea blândă? Mi-am apasat partea stângă a pieptului sub pătură, simțeam că inima îmi explodează. Cu cât vorbea mai tandru, cu atât inima mea bătea mai tare. S-a aplecat și m-a sărutat ușor pe frunte înainte să-l aud cum se ridică și iese din cameră. Am oftat ușurat după ce a plecat. ~O să mor sau ceva de genul? Inima mea a luat-o razna serios...~ am mormăit, copleșit de cât de tare încă bătea. Am încercat să-mi dau seama ce naiba era în neregulă cu mine și aproape am tresărit când am simțit brusc niște brațe în jurul meu din spate. Era el, era Sun. Când naiba s-a întors?

-De ce nu dormi încă?-E-eram pe punctul de a dormi! De ce mă îmbrățișezi?

-Pentru că vreau să-mi țin faen-ul în brațe. Nu e nevoie de niciun motiv. A spus-o atât de relaxat, fără cea mai mică ezitare. Apoi, după o clipă, și-a mutat corpul peste al meu și s-a întins să stingă veioza de lângă mine. Inima mi-a tresărit din nou când torsul lui gol a apărut în câmpul meu vizual, la doar câțiva centimetri de fața mea. Abdomen definit, mușchi supli, piept puternic... Doamne, corpul lui era incredibil. Și mirosea...al naiba de bine. Eram prea prins să mă holbez la corpul lui ca să-mi dau seama că mă privea. În secunda în care ochii noștri s-au întâlnit, am înlemnit. Atunci mi-am dat seama că nu purta nimic altceva decât boxeri.

-La ce te uiți, Micuțule? a întrebat el rânjind, ridicând o sprânceană spre mine.

-P-păi de ce naiba nu porți o pijama?!

 -De ce nu-mi pui tu una?

-Nu! I-am răspuns scurt și rapid.

-Atunci cred că nu voi purta.

-P’ nerușinat...

-Heh. De ce să fii timid? Oricum te vei obișnui să mă vezi gol. Mai bine începi de acum, nu?

-Pervers ce ești!! Uau-eh!! Am tresărit când Sun a tras brusc pătura în jos, apoi s-a aplecat și s-a așezat complet peste mine. A tras pătura la loc pentru a ne acoperii pe amândoi, s-a întins și a stins veioza de lângă noptieră.

  Camera s-a întunecat dar nu complet. Sun lăsase lumina pe balcon aprinsă, iar strălucirea portocalie blândă s-a filtrat în dormitor. În lumina slabă, încă îl putea vedea pe Nu întins sub el, cu ochii mari de șoc. Acele buze roz-roșii, erau strânse una lângă alta într-o mică grimasă nervoasă, iar asta era mai mult decât putea rezista Sun. S-a aplecat și a furat un sărut dulce din acea gură tremurândă.

-Atât de dulce... Sun și-a desprins în cele din urmă buzele de pe gura lui Nu, dar nu fără o ultimă lingere lentă și persistentă de-a lungul acelor buze moi și roz, ca și cum deja i-ar fi lipsit gustul. Vocea lui joasă și răgușită, i-a trimis fiori pe șira spinării lui Nu în timp ce zăcea acolo, cu corpul complet înțepenit, cu pielea de găină înfiorându-i-se.

-Mmgh! Ticalosule!! De ce mă săruți atât de des?! Dă-te jos de pe mine-ah! S-Sun... ! La naiba, Sun! Nu a gâfâit când Sun și-a îngropat...fața în curbura gâtului său, inhalând adânc înainte de a-și apăsa gura pe pielea palidă, sugând și mușcând pentru a lăsa o nouă urmă. A sărutat și a mușcat de-a lungul gâtului lui Nu, chiar peste petele pe care le provocase deja, cu o seară înainte.

-Ah! Asta... doare... mmgh! Sun, sunt deja prea multe urme! O să... Uh..!

-Hmm... Sun a scos un mormăit profund și nemulțumit din gât înainte de a-i mai planta câteva sărutări posesive de-a lungul gâtului moale. Apoi s-a lăsat pe spate, și-a luat telefonul de pe noptieră și a aprins lanterna, inspectându-și ,,opera” cu un zâmbet mulțumit. A sărutat ușor una dintre petele proaspete, roșu-violet, apoi a lins-o ușor înainte de a pune telefonul la loc.

-A...înțeapă...

-Ești al meu, Micuțule. Nu uita asta.

-E-ești un pervers...Sun a chicotit ușor, fără să-i pese deloc de insultele care ieșeau din gura lui Nu. În schimb, și-a apăsat nasul direct pe obrazul cald și înroșit al tânărului. Nu, nici măcar nu își dădea seama cât de complet se contrazicea, cuvintele și expresiile lui erau total diferite. Asta l-a făcut pe Sun să-l sărute din nou, de câteva ori, pe acel obraz moale și înfierbântat.

-Hei!! Sun! Ia-ți fața de pe mine! Nu s-a zvârcolit, împingându-i fața lui Sun cu ambele mâini.

-Ei bine, atunci nu mai fi așa drăguț, dacă vrei ca P’Sun să nu te mai sărute. Un sărut a aterizat rapid pe undeva pe lângă urechea lui Nu.

-Sun! Jur, dacă mă săruți din nou, o să mă enervez de-a dreptul! Nu a izbucnit, cu o voce ascuțită, frustrarea crescând rapid, nu doar pentru că Sun era atât de insistent, ci și pentru că încă nu-i trecuse complet febra. Sun a oftat dramatic.

-Ei bine... dacă Micuțul meu spune asta, ce pot să-i fac...

-Nu îndrăzni să folosești vocea aia jalnică cu mine. Știu că doar te joci. Acum dă-te jos de pe mine, nu pot respira!

-Da, domnule, am înțeles, domnule. La naiba, ești foarte înfricoșător când ești furios. Dar odată ce te vei simții mai bine, mă voi asigura că vei fi prea fără suflare ca să mă mai cerți. Vorbele lui Sun au fost pecetluite de încă un sărut rapid.

-Sunn!! Ticălosule!!

-Ah-au!! O,bine! Bine!! Renunț! Sun a țipat de durere când Nu l-a mușcat tare, practic înfigându-și dinții în brațul lui. Asta l-a făcut pe tânăr să se rostogolească imediat de pe el, retrăgându-se rapid pe partea lui de pat.

-Fără atingeri! Mă pun să dorm! Nu a arătat cu degetul spre el, cu o privire furioasă, apoi a apucat o pernă, împingând-o între ei ca pe un perete. S-a întors din nou cu spatele la Sun. Dar sigur, era ca și cum Sun ar fi ascultat. A aruncat perna barieră pe podea, s-a strecurat sub aceeași pătură ca Nu și l-a tras în brațe fără ezitare. Apoi a pus un picior în jurul corpului lui Nu pentru a-l fixa, apăsându-l strâns pe pieptul său ferm.

-Whoa-Sun! Dă-mi drumul!

-Nu te las. Sun a vorbit într-o șoaptă răgușită la urechea lui Nu, apoi a depus un șir de sărutări blânde pe ceafă în timp ce Nu stătea cu spatele la el. Mâna lui puternică s-a strecurat sub materialul subțire al cămășii lui Nu, degetele rătăcind în sus până când au atins ușor unul dintre sfârcurile sensibile ale lui Nu, mângâindu-l cu vârful degetului.

-Mnnh... Sun, mă gâdilă...

-Atunci mă lași în sfârșit să te țin în brațe cum trebuie?

-Ah! Mmh... o bine, bine! Cedez! Doar îmbrățișare, asta e tot, ai înțeles?!

-Doamne, de ce ești așa drăguț, Micuțule... O să mă omori.

- Să te omor, de ce mai exact? L-a întrebat Nu pe Sun, care acum îl ținea nemișcat. Mâinile lui nu mai rătăceau și nu părea să-l mai tachineze ca înainte. Dar acesta nu a răspuns, a rămas în tăcere. Surprins Nu era pe punctul de a se întoarce să se uite la el, dar Sun și-a strâns piciorul în jurul lui mai tare, blocându-l. Apoi l-a tras și mai aproape, apăsându-i ferm corpul pe pieptul lui solid. Și ceea ce i-a făcut cu adevărat inima să bată mai repede și corpul să-i tremure a fost presiunea puternică pe care o simțea apăsându-l pe fund, din spate. Mâna lui Nu, ascunsă sub pătură, s-a mișcat încet și a atins ceva care apăsa ușor, dar ferm, pe fundul lui, prin pantalonii de pijama. În momentul în care degetele lui au atins-o, o zdruncinătură i-a străbătut tot corpul. Și-a dat seama instantaneu ce era. Panicat, a încercat să-și retragă mâna, dar apoi a înlemnit. Mâna lui Sun, a apucat-o brusc pe a lui ferm și înainte să poată reacționa, a ghidat-o... direct în boxeri.

-Ah! S-Sun, dă-mi drumul la mână!

-Heh... nu a vrut Micuțul să o atingă? Haide, P’Sun îți dă voie.

-Idiotule!! Cine naiba vrea să atingă asta? Nu și-a smuls mâna din căldura aceea arzătoare, cuprins de panică.

~Cum naiba a reușit să intre chestia aia în mine? Nu-i de mirare că abia puteam merge...~ S-a gândit el confuz.

~La naiba! De ce naiba mă gândesc la asta acum?~

-Tremuri... de ce? Nu-ți place ce-ți dă P’Sun? Sun și-a sprijinit bărbia pe umărul lui, din spate șoptind încet. Vocea lui era atât de al naibii de seducătoare încât l-a făcut instinctiv pe Nu, să-și retragă gâtul.

-Ah... Sun! Chestia ta mă împinge în spate dă-o la o parte! S-a zvârcolit, încercând să se îndepărteze de el, dar cu cât se mișca mai mult, cu atât își mișca și el șoldurile, apăsând cu acea bucată imensă și tare pe fundul lui.

-Dacă nu te oprești din zvârcolit și nu stai nemișcat, o să o iau în serios, Micuțule. Nu a încremenit în momentul în care Sun a spus să nu îndrăznească să se miște. Inima îi bătea atât de tare încât simțea că o să explodeze. Cu cât era mai aproape de Sun, cu atât îi devenea mai dificil să respire. Pieptul lui funcționa greu, bubuind atât de tare încât răsuna în liniștea camerei. Niciunul dintre ei nu a mai scos un cuvânt. Au stat acolo, perfect nemișcați, ascultând ritmul frenetic al propriilor bătăi ale inimii. Nu, putea simți pieptul lui în spate, cald, solid și bătăile puternice ale inimii lui bătând la fel de tare. Dar totuși, nu s-a mișcat și nu s-a retras. Nu, a rezistat. A rămas... exact așa.

-Vise dulci... băiatul meu bun. Un fior i-a străbătut șira spinării. Vocea blândă a lui Sun i-a șoptit chiar lângă ureche, iar inima a reușit cumva să bată și mai tare. Tot corpul i s-a încordat. A închis ochii strâns, neîndrăznind să se miște niciun centimetru. Acea căldură rigidă care îl apăsa din spate era încă acolo. Încă imposibil de ignorat. Încă îl ținea complet nemișcat sub pătură. Nu mai știa de cât timp stătea așa încordat, cu respirația tăiată, nemișcat, înainte ca pleoapele să înceapă să-i se îngreuneze și în cele din urmă, totul s-a transformat în întuneric. 

A adormit, epuizat. Cât despre Sun, când l-a strigat pe cel mic și nu a primit niciun răspuns, s-a întors să privească fața liniștită care se odihnea în brațele lui. Ochii lui Nu erau ușor închiși, respirația lui era constantă și calmă. Era clar, adormise. Sun a oftat adânc. Cu cât îl ținea mai mult în brațe, cu cât îl săruta, sau atingea acel corp moale și cald... cu atât dorința lui se aprindea mai mult. Ajunsese la punctul în care nu mai putea suporta tensiunea. În liniște, Sun l-a îndepărtat pe Nu din brațele sale, s-a dat jos din pat și s-a îndreptat spre baie, nevoit să elibereze presiunea care se acumulase în interiorul lui. Abia după ce a făcut asta s-a simțit în sfârșit puțin mai calm. S-a întors în pat, l-a tras ușor pe Nu înapoi în brațe și a adormit și el în curând, ținându-l aproape.

  Abia pe la patru dimineața, Sun s-a trezit din nou. Nu scâncea în somn, lacrimile îi alunecau la colțurile ochilor. Sun a avut nevoie de ceva timp pentru a-l liniștii. Sudoarea îi picura pe frunte lui Nu din cauza febrei persistente. Corpul său era încă cald, deși nu periculos de fierbinte. Cu grijă, Sun i-a scos hainele lui Nu pentru a-l șterge din nou. În timp ce se întindea să aprindă lampa de lângă pat, strălucirea blândă a iluminat pielea delicată și palidă a lui Nu, corpul său era înroșit peste tot cu o nuanță roz palid din cauza febrei... Sun s-a uitat lung.

-Cu tine așa... cum naiba ar trebui să mă abțin, Micuțule? 

Corpul său puternic era încordat, dar tânărul încerca să facă tot ce putea pentru a suprima furtuna care se dezlănțuia înăuntru. Cu mâini tremurânde, a continuat să termine de șters corpul mic din fața lui cât mai repede posibil, concentrându-se asupra sarcinii, dar abia reușind să se rețină. Sun a oftat lung după ce a terminat de șters corpul lui Nu. Apoi s-a dus să ia tubul de unguent pe care îl pregătise pentru a-l aplica pe rana de la pasajul posterior al corpului mic. Mișcându-se cu grijă, a așezat o pernă sub șoldurile palide ale lui Nu pentru a-l ridica ușor și i-a despărțit încet picioarele. Acea crăpătură mică și netedă, cu intrarea roz, era acum complet expusă în fața lui. Sun și-a încleștat maxilarul, forțându-se să rețină valul de emoție și dorință care creștea în el. Și-a coborât privirea, concentrându-se cu atenție asupra zonei. Pielea sfâșiată de dinainte se uscase deja și începuse să se vindece. Nu era nevoie să aplice mai mult unguent.

-Mm... e frig... În momentul în care acel scâncet ușor a scăpat de pe buzele lui Nu, Sun s-a întins imediat să tragă perna de sub șoldurile lui. Apoi s-a urcat înapoi în pat, înfășurându-și din nou brațele în jurul corpului mai mic, așa cum făcuse înainte. Nu, încă pe jumătate adormit și cu spatele la el, s-a lăsat instinctiv, așezându-se cu fundul și mai aproape de ,,partea încinsă „ a lui Sun. Simțind acel corp moale și gol ghemuindu-se lângă el, Sun nu a putut rezista. Mâna lui s-a mișcat ușor, mângâind încet pielea netedă de sub el.

-Atât de fin la atingere... Sun l-a sărutat încet, atent să nu-l trezească. Mâna lui s-a plimbat încet pe corpul lui Nu, savurând fiecare centimetru. Nasul său s-a cuibărit în pielea tânărului, inhalând acel miros familiar în timp ce se cuibărea mai aproape, atrăgând căldură și confort de la silueta adormită din brațele sale.

-Nu mai pot suporta, Micuțule, a mormăit tânărul în timp ce își scotea boxerii, apucându-și segmentul complet întărit și apăsându-l pe intrarea din spatele lui Nu. Și-a mișcat ușor șoldurile, frecându-l în exterior, fără să împingă.

-Haah... se simte atât de bine... Sun și-a mișcat ușor șoldurile, frecându-și penisul în mod repetat de intrarea lui Nu fără să împingă, știind foarte bine că pe cel mic încă îl durea. Brațele sale s-au strâns mai tare în jurul corpului lui Nu, care stătea cu spatele la el, trăgându-l mai aproape într-o îmbrățișare caldă. Nasul său s-a cuibărit pe gâtul palid al lui Nu. Fără să vrea, Sun și-a apăsat accidental vârful neted, deja umezit cu fluid limpede, chiar pe intrarea lui Nu, lăsând zona umedă de la lichidul preejaculator. Alunecarea subtilă din cauza umezelii, a făcut fiecare mișcare mai lină și înainte să-și dea seama, capul lung al lui Sun a început să intre ușor în Nu cu fiecare rotire a șoldurilor sale.

-Ahhh... atât de strâmt... Sun a gemut de plăcere în timp ce capul penisului său a alunecat complet în intrarea strâmtă a lui Nu. Dar, era deja prea târziu să se retragă, șoldurile sale au început să se miște încet, constant, înăuntru și în afara corpului lui Nu. Fluidul vâscos care se scurgea din vârful său a funcționat ca un lubrifiant natural, permițând penisului său să împingă mai adânc cu fiecare mișcare.

-Ăăă... S-Sun... Un geamăt ușor și gâfâit a scăpat de pe buzele lui Nu, făcându-l pe Sun să-și oprească brusc mișcările, speriat și îngrijorat că micuțul se va trezii. Dar când s-a aplecat să se uite la fața lui Nu, cel mic încă dormea profund. Fața lui era roșie, cu o expresie care nu făcea decât să amplifice excitația lui Sun. Tânărul a simțit un val de dorință și o plăcere mai puternică ca niciodată. Și...Și felul în care intrarea lui Nu i-a strâns puternic penisul a făcut imposibil ca Sun să-și rețină geamătul.

-Ahhhhh... nu strânge atât de tare, la naiba...! Sun și-a mișcat șoldurile înainte și și-a împins penisul fierbinte deodată, îngropându-l tot, apoi s-a oprit, dându-i canalului lui Nu timp, să se adapteze.

-Ah...Așa... al naibii de moale... O să vii și tu Micuțule ... a șoptit Sun răgușit lângă urechea celui mic, mângâindu-i obrazul și inhalându-i mirosul în timp ce Nu zăcea încă adormit, incapabil să răspundă. Sun și-a mișcat șoldurile încet, împingându-și penisul înăuntru și în afară într-un ritm profund dar lejer, pentru că dacă ar fi făcut-o mai tare, se temea că micul corp s-ar fi trezit. A ridicat unul dintre picioarele lui Nu și a împins din spate puțin mai adânc, apoi complet afară, din nou și din nou, savurând fiecare secundă. Sunetul umed al fluidului alunecos care i se scurgea de pe vârf se potrivea cu ritmul constant al fiecărei mișcări, alimentându-i excitația intensă. A împins în ritmul acela de câteva ori. Sunetul pielii care se lovea de piele se intensifica pe măsură ce Sun își sporea forța împingerilor, incapabil să se abțină de la plăcerea copleșitoare. În acel moment, nu-i mai păsa dacă Nu se va trezi sau nu. Cu mâini ferme, l-a răsturnat pe Nu pe spate, ridicând și depărtând ambele picioare înainte de a se apleca, făcând ca șoldurile palide ale lui Nu să iasă în evidență. Intrarea roz pal părea ușor uzată, dar de data aceasta nu era nicio urmă de sânge. Această priveliște l-a făcut pe Sun să zâmbească de satisfacție. Și-a apăsat penisul înapoi, împingând adânc dintr-o singură mișcare.

-Ahhhh... se simte incredibil, atât de strâns, atât de moale... Aș putea face asta toată ziua. 

Sun a gâfâit în timp ce își împingea penisul complet, privind în jos la fața roșie a lui Nu, la sprâncenele încruntate și acele buze roz delicate mușcându-se una de alta. Cu priveliștea aceea, îi era imposibil să reziste tentației de a-l săruta. Șoldurile sale i-au urmat exemplul, mișcându-se din nou, ghidate de o dorință crescândă.

-La naiba... Nu mai pot suporta, mă simt atât de bine! A spus el pe un ton răgușit și a continuat să împingă. Corpul puternic al lui Sun i-a izbit șoldurile lui Nu cu o intensitate incontrolabilă. Sunetul dur al cărnii care se întâlnea cu carnea a umplut camera. Mânat de o poftă nebună, și-a înfipt penisul tare în silueta mică cu totul, iar și iar, până când Nu a început să se miște încet, ochii lui deschizându-se ușor.

-Ah!! S-Sun-din nou... S-Sun! Ochii lui Nu s-au deschis larg de șoc, vocea i se frângea la fiecare cuvânt. Corpul îi tremura, cu fiecare împingere profundă a bărbatului de deasupra lui.

- Ahh Micuțule, ești treaz? Ahhh... Expresia feței încordate a lui Nu și sunetul gemetelor sale bâlbâite au împins excitația lui Sun la limita absolută. Și-a lins buzele, cu o strălucire sălbatică în ochi, și a început să împingă mai tare, adânc și mai dur decât înainte, trăgând complet afară și introducând la loc. Zgomotul puternic al pielii pe piele a răsunat prin cameră. Cu cât mișcarea devenea mai puternică, cu atât îi sporea dorința lui Sun. Fiecare împingere lovea punctul ideal interior al lui Nu iar și iar, făcând canalul său să se strângă puternic în jurul penisului lui Sun, ceea ce, îl făcea pe acesta, să se miște și mai intens, izbindu-și șoldurile înainte cu toată puterea.

-S-Sun... ah...ugh...mai mult...da... Eu... O să... ahhh...vin!!

-Dă drumul la tot, iubitule. Termină cu mine, bine dragostea mea? Cererea lui Nu, l-a făcut pe Sun să continue în același ritm puternic.

-Ah!! S... ahhh...Suuun...nu mai pot... ahhhh...Iese....iese! ooohhh! Corpul mai mic s-a încordat complet, apoi brusc a avut convulsii, eliberarea izbucnind în șuvoaie lungi și fierbinți, chiar dacă Nu, nu se atinsese, iar Sun nu se mișcase să-l ajute nici el.

-Ai terminat... înaintea mea? Vocea lui Sun era joasă, fără suflare.

-Voi venii înăuntru.

-M-Mai mult... ahhh... Înainte ca Nu să poată spune altceva, Sun s-a aplecat și i-a prins buzele într-un sărut pasional, limba lui fierbinte alunecând pentru a tachina și a se încurca cu cea a lui Nu, explorând și savurând fiecare fărâmă de dulceață din gura lui. În același timp, șoldurile sale au pătruns puternic, adânc, deliberat, intrând și ieșind complet, făcând corpul lui Nu să tremure incontrolabil. Cu doar câteva mișcări puternice, Sun a gemut tare, vocea lui răsunând în cameră.

-Ahhhhh... Cu câteva împingeri finale, Sun s-a eliberat adânc în corpul lui Nu, umplându-l cu fiecare picătură a lichidului său. Nu, putea simți valurile calde pulsând în el în mai multe explozii intense. După ce a revărsat totul în cel mic, Sun s-a prăbușit peste el, complet epuizat și fără suflare. Penisul lui a zvâcnit ușor, încă îngropat în căldura moale a lui Nu, nevrând să se retragă încă.

-La naiba, m-am simțit atât de bine, Micuțule... Ești atât de dulce, atât de strâmt... A ridicat capul și l-a sărutat apăsat pe obrazul înfierbântat.

-Ah... scoate-l... p-poți acum, a mormăit Nu, cu capul plecat și vocea tremurând de jenă.

-Mai lasă-mă o rundă, te rog... da?

-Tocmai ai terminat, Sun... a-ugh... S-Sun... ahhh! Înainte ca Nu să poată protesta, șoldurile lui Sun deja se ondulau din nou, membrul său, alunecând înapoi în pasajul strâmt care se agăța de el cu fiecare mișcare...