CAPITOLUL 51 FINAL

  A fost o împingere pe brațul lui Day, făcându-l să deschidă încet ochii.

Tatăl lui Brick stătea lângă pat.

- Timpul s-a terminat... spuse încet tatăl lui Brick.

Day se uită la Brick, care încă avea ochii închiși, înainte de a se ridica încet din pat ca Brick să nu știe.

- Sper să faci ceea ce am convenit, spuse încet tatăl lui Brick.

- Da, răspunse Day.

-Nu fi supărat pe mine... Am făcut-o pentru fiul meu, a spus tatăl lui Brick.

Day era tăcută, privirea lui era doar pe Brick care dormea pe pat.

- Te rog, ai grijă de Brick pentru mine, spuse Day.

- Trebuie să am grijă de el, el este fiul meu. Îți mulțumesc că ai acceptat ceea ce ți-am cerut , a spus tatăl său.

Day a părăsit camera de recuperare a lui Brick pentru a se întoarce în camera lui.

Tatăl lui Brick s-a întors să-și privească fiul cu ochi nemișcați.

- Sper să nu te superi pe tati pentru că a făcut asta, Brick, murmură încet tatăl lui Brick.

...Dimineața...

Brick s-a trezit cu un mic fâlfâit în inimă când nu l-a văzut pe Day întins lângă el. Dar când și-a văzut mama stând acolo, a crezut că Day trebuie să se fi întors în camera ei.

-Ești treaz? Poți să te ridici să te speli singur pe față și să te speli pe dinți sau vrei să te ajut? a întrebat grăbită mama lui Brick când a văzut că fiul ei făcu ochii mari.

-Dar tatăl meu? l-a întrebat imediat despre tatăl lui pentru că nu l-a văzut în camera de recuperare.

- Tata a mers să vadă magazinul. Va fi aici într-un minut, a spus mama lui Brick.

- Mamă, pot să mă duc să-l văd pe Day? a întrebat-o pe mama lui. Mama lui Brick a rămas puțin uluită.

- Mama te roagă să te speli pe față și pe ochi. Ar trebui să te speli mai întâi ca să poți mânca și să iei medicamente , a spus mama, făcându-l pe Brick să ofte încet, înainte de a se ridica din pat.

Apoi reușește să se spele pe față și să se spele pe dinți în baie. Odată gata, Brick a ieșit și s-a așezat din nou pe pat.

-Ai’Nick a venit aici? a întrebat el pentru celălalt prieten al său cel mai bun.

-Nu, nu a venit, doar Gear și Four, a spus mama lui Brick.

Brick se încruntă, dar nu mai întrebă. Când mama lui i-a adus orez fiert să mănânce, Brick nu a mâncat tot, nu vrea să fie prea sătul ca să ia medicamentul.

*Atinge Atinge Atinge*

Sunetul de la ușă îl făcu pe Brick să se uite în sus, sperând că Day mergea din nou spre el, dar spre dezamăgirea lui erau doi dintre cei mai buni prieteni ai săi, Gear și Four.

---Buna Mama

Gear și Four își ridică mâinile pentru a-i aduce un omagiu mamei prietenului lor. Mama lui Brick a dat din cap și a zâmbit. Înainte de a se așeza pe canapea din colțul de recuperare, astfel încât Gear și Four să poată vorbi cu fiul lor.

-Ce mai faci? a întrebat Gear zâmbind.

-Nu sunt mort , a răspuns Brick.

-Este gura în regulă? Te doare, nu? a întrebat Gear din nou.

-Ei bine, un fel, nu sarcastic... ca Day , a ieșit numele lui Day, fața lui Brick devenind ușor palidă.

Gear și Four s-au uitat unul la altul, dar nu au spus prea multe.

-Când ai de gând să ieși din spital? O să te iau în vacanță pentru câteva zile, te interesează? spuse Four schimbând subiectul.

- Așteaptă până când Day iese din spital, spuse Brick.

Mama lui Brick s-a uitat la fiul ei, dar nu a spus nimic.

-Gear, vreau să mă duc să văd Day... Mă poți ajuta, te rog? Brick și-a scuturat ușor brațul prietenului, Gear se uită la el oarecum nedumerit.

-Mamă... pot să-l pun pe Gear Four să mă ducă la Day? a spus Brick văzând că prietenul lui nu l-a ajutat.

Apoi a întrebat-o din nou pe mama lui. Mama lui Brick a tăcut.

-Ce se întâmplă, de ce taci? a întrebat Brick, simțind o anormalitate.

-Nu... ce... uh... Brick filmul pe care ai spus că vrei să-l vezi, nu l-ai văzut încă? Four s-au întors să caute filmul la televizor.

...Brusc...

Brick s-a mutat imediat din pat.

-Hei, unde mergi? Gear și-a interceptat în grabă prietenul.

-Mă duc să văd pe Day... băieți, vă purtați ciudat , a spus Brick, dorind cu precauție să-l ocolească pe Gear, dar Gear îl bloca.

-De ce te duci? Corpul tău nu arată atât de bine, a spus Four

-Nu-i nimic... Mă duc. Dă-te la o parte Gear, îl împinse Brick pe prietenul său. Inima îi bătea cu furie.

S-a simțit foarte rău văzând reacția celor doi prieteni cei mai buni ai săi care se comportau de parcă nu ar fi, așa că a vrut să meargă cu Day.

-Brick, calmează-te, s-a grăbit să spună mama lui Brick.

-Hei, ce se întâmplă, mamă... mă duc să-l văd pe Day în camera alăturată. De ce nu pot să merg? a întrebat-o pe mama lui în liniște, când ușa se deschidea.

-Ce ai de gând să faci? Nu mai este acolo , a spus tatăl lui Brick

. Brick a fost imediat uimit la auzul asta.

-Tata, ce ai spus?... De ce nu este acolo... Doctorul l-a dus la un control... O sa-l astept in camera

Brick s-a indepartat imediat de tatal sau cu Gear și Four îi urmăreau în grabă. Brick merge să deschidă ușa către camera de recuperare în care Day a trebuit să doarmă, dar descoperă că există un membru al personalului care împachetează și rearanjează camera.

-Oh, unde a plecat rănitul din camera asta?... Cel care a fost împușcat în mijlocul spatelui? a întrebat el repede și a știut că cu siguranță nu a intrat în camera greșită.

-Oh... Domnul Rawipol a plecat deja. I-a cerut doctorului să se întoarcă și să se recupereze acasă , a spus membrul personalului, făcându-i inima lui Brick să scadă.

-De ce... de ce a plecat atât de devreme? a întrebat el din nou.

-La început, medicul nu a fost de acord. Dar, Khun Rawipol a insistat să părăsească spitalul. Așa că medicul a trebuit să fie de acord , a spus asistenta. Brick se întoarse încet să se uite la Gear și Four.

- Gear, sună-l pe Day pentru mine... Sau poți suna pe Night... De ce a părăsit Day din spital? De ce nu mi-a spus mai întâi? îi spuse Brick prietenului său cu o voce tremurândă.

Discursul de rămas bun al lui Day de ieri

l-a făcut pe Brick să se simtă rău.

- Uh... ei bine , Gear rămase fără cuvinte.

- Gear...tu...esti prietenul meu? Te implor... a intrat Brick si a fluturat bratul lui Gear pentru a-l implora.

Gear nu știa ce să facă. Așa că i-a întins telefonul lui Brick. Brick s-a grăbit să-l ridice și a sunat imediat pe Day. Brick își amintește cu exactitate numărul lui Day, dar nu-l poate să-l contacteze.

Brick face același apel de mai multe ori, dar la fel ca înainte nu a putut să-l contacteze, din cauza numărului lui Night.

1

(-Gear)

Night a răspuns la apel când a văzut că este numărul iubitului său.

--Night.. e... P'Brick... Day... Unde e Day? Aș vrea să vorbesc cu el , spuse el grăbită, cu vocea tremurândă făcând ca celălalt capăt al firului să se oprească puțin la auzi sunetul.

(-P'Brick), Night îl strigă încet pe Brick.

--Night... pot să vorbesc cu Day? a întrebat din nou Brick, Gear și Four s-au uitat unul la altul fără să spună nimic.

(-P'Brick... este doar... P'Day...P'Day nu mai este aici) spuse Night încet, Brick amorțindu-se.

-Oh, ce înseamnă? a întrebat el din nou.

(-P'Day nu mai este cu Night.. Night nu știe unde a plecat... Când a ieșit din spital și a venit acasă, P'Day i-a spus doar lui Night să aibă grijă de el și apoi P'Day a ieșit... eh... P’Day a lăsat o scrisoare pentru ca Gear să o ducă și lui P’Brick, a spus Night. Brick se uită imediat la prietenul său.

-Gear, ce scrisoare ți-a dat Day? l-a întrebat în grabă Brick pe prietenul său, așa că Gear i-a întins lui Brick o mică bucată de hârtie, care a citit-o în grabă.

Brick: „Oricum, voi fi cu tine. Vreau să știi că o fac doar pentru tine... te iubesc”

Creierul lui Brick era complet neclar când a terminat de citit scrisoarea scurtă a lui Day. Brick se uită la Gear cu lacrimi în ochi.

- Nu... asta... ce sa întâmplat... eu... heh... nu vreau asta... uh... să-mi trimită mesaj că mă iubește așa... nu vreau vreau... huh

Brick se prăbuși să stea plângând pe podea de îngrijorare. Personalul camerei de recuperare a fost șocat de starea lui Brick.

* rupe*

Brick a rupt hârtia de scrisori în bucăți.

-Îmbrățișare... ticălosul de Day .. ticălosule... Hugh... De ce mă părăsești... Hă... cu cuvintele greșite, țipă Brick, aproape sufocându-se.

-Brick, te rog calmează-te , a spus Four pentru a-și mângâia prietenul.

Brick stătea pe pământ plângând și își ridică fața în lacrimi.

-Tata... tatăl meu trebuie să știe despre asta... huk, Brick sa ridicat repede și a alergat înapoi în camera lui.

Intrând înăuntru, și-a văzut părinții stând pe canapea.

-Tata...uh...Unde s-a dus Day...uh...ce ai făcut? l-a întrebat ea pe tatăl ei, plângând.

-De unde ar trebui să știu? a răspuns tatăl lui Brick.

- Huh... nu este adevărat... Tata trebuie să știe asta cu siguranță... Huh... Tata... de ce ai făcut asta? Îl iubesc , stătea Brick îmbrățișând picioarele tatălui său pe podeaua camerei.

Mama lui Brick și-a îmbrățișat fiul.

-Îți place atât de mult, Brick? Îl iubești până la punctul de a plânge așa? a întrebat tatăl lui Brick.

-Da… Hugh… Îl iubesc… Tată… Te implor… Huh… Tată, spune-mi unde s-a dus Day? îl imploră el din nou pe tatăl ei.

- Nu știu” , a răspuns tatăl lui Brick, întorcându-și capul de la fiul său.

- Nu este adevărat... Heuk... Tata trebuie să știe sigur... Du-mă la casa lui Day... Mă duc și eu la apartamentul lui Day... Și la salonul lui din cealaltă provincie... Huk. .. Si patiseria lui Khun Water... Huh, s-a ridicat Brick si si-a îmbrățișat prietenul.

Gear ridică mâna ca să-l îmbrățișeze pe Brick și să-l calmeze. Dar asta nu a ajutat prea mult.

- Îmbrățișează... sau ar fi putut fi internat într-un alt spital... Huk... Four... poți să mă ajuți..

- Brick, cred că întâi sa te vindeci , apoi îl vom căuta împreună,spuse Gear .

- Nu... mă duc să-l caut acum , a insistat Gear.

Brick cu o voce severă.

-Hmm....Brick...Poți să te supui mamei? Ți-ai face mai întâi griji pentru tine?

Mama lui Brick nu s-a putut abține să plângă când a văzut expresia singurului ei fiu.

Brick s-a oprit și s-a întors să se uite la mama lui, cu lacrimi curgându-i pe față înainte de a se îndepărta de Gear și s-a îmbrățișat pe mama lui.

- Mama... Huh... Vreau doar să-l văd... Huh , și-a îmbrățișat Brick mama și au plâns împreună.

Înainte ca Brick să adoarmă pe pieptul mamei sale.

Gear și Four au trebuit să-l ducă pe Brick și să-l întindă pe pat, ca de obicei.

- Vă mulțumesc mult... Am încredere în Gear și Four sa aveți grijă de Brick, spuse tatăl lui Brick încet.

- Da... Ei bine, eu mă voi întoarce primul. Vin mâine , a spus Gear, înainte de a pleca pentru a se întoarce la casa lui Night.

Tatăl lui Brick s-a apropiat să-și vadă fiul adormit cu lacrimi în ochi și a scos un oftat ușor.

- Și Brick, Night? Nick a intrat în casă și la întrebat pe Night. După ce Night a aflat că Brick a fost la el acasă astăzi

După ce Brick a fost eliberat din spital timp de peste o săptămână, Brick a plecat să caute peste tot unde stia ca Day ar putea merge

. A mers în toate locurile pe care le frecventa, a mers cu mașina la salonul din provincie și nu l-a găsit. Personalul nici nu știa ce se întâmplă.

Brick conducea plângând, așa că avea adesea accidente. Prin urmare, cheile mașinii au fost confiscate. Nu-i păsa dacă părinții lui îl certau, Brick nu îi ascultă și îl căuta pe Day tot timpul.

Când mergea la școală, Gear și Four îl luau și îl duceau cu mașina. Dar Brick a luat în secret un taxi până la casa lui Night și la apartamentul lui Day. Acum, Brick este suficient de curajos să ia singur un taxi.

- E în camera lui Day... spuse Night încet.

- P'Nick, lui Night îi este milă de P'Brick, spuse din nou tânărul.

- Te-a sunat Day? a întrebat din nou Nick, la care Night clătină din cap.

Nick a oftat înainte de a merge spre camera lui Day unde se afla prietenul lui. Nick deschise ușa și îl găsi pe Brick întins pe spate, uitându-se la tavan.

-Brick , îl strigă Nick pe prietenul său, în timp ce se așeza lângă el. Brick se întoarse să se uite la Nick, lacrimile curgându-i încet pe față.

- Nick…îl strigă Brick prietenul său cu voce joasă.

- Ce faci? l-a întrebat Nick îngrijorat pe prietenul său.

- Nick... ce am greșit? De ce m-a părăsit... a dispărut așa, de ce nu a spus nimănui? L-am căutat, dar nu știu unde să-l mai găsesc , el spuse cu o voce tremurată.

- Calmează-te... nu te va lăsa în pace, crede-mă, cineva ca Ai'Day se comportă așa întotdeauna cu un motiv. Cu toate acestea, nu se comportă ca un sătean, încercă să îl tachineze Nick.

Dar Brick nu a râs deloc.

- Vreau să-l întreb de ce m-a părăsit? L-am întrebat pe tatăl meu și tatăl meu nu a spus nimic... Înainte ca Day să dispară, el a spus doar că dacă nu era acolo, m-ar anunța...îți pasă mult...., fii puternic și nu plânge pentru nimeni în afară de el , a spus Brick plângând.

- Îți comandă așa. Vei face ce a comandat ? Day este un dictator. Ai uitat?spuse Nick din nou.

Brick clătină încet din cap.

- Nu pot face asta... aici... îmi este dor de el. Este atât de crud pentru că m-a tratat așa. Nu i-am spus niciodată că îl iubesc... Nu am vrut să mă lase așa , a spus el din nou, până când Nick a fost nevoit să-l îmbrățișeze pe Brick pentru a-l mângâia. Dar cu cât îl consolam mai mult pe Brick, cu atât plângea mai mult.

- Brick, nu-ți pare rău pentru mama și tatăl tău? Îți place Ai Day, înțeleg, dar vreau să te întorci și să te uiți la oamenii care te iubesc. Mama ta nu zâmbește aproape niciodată când vorbește despre tine. Arăta mereu tristă ,o rănești pe mama ta, știai asta? Day ți-a spus să ai grijă de tine, dacă faci ce ți-a spus, și mama ta va fi fericită, crede-mă, nu fi așa, iubește-te mai mult ,i-a spus Nick prietenului său.

- Uh... Îmi pare rău Nick... Îmi pare rău... mai lasă-mi puțin timp... și promit că voi deveni același Brick ca și înainte... Îmbrățișare... a spus Brick cu o voce tremurată, nu știa că și părinții lui au suferit când l-au văzut așa, dar nu a putut face mare lucru.

Brick are nevoie de puțin mai mult timp pentru a se vindeca și a reveni la normal.

...au trecut 3 luni...

În prezent se află în pauză de semestru. Brick se ajută singur lucrând la magazin și nu merge nicăieri. Când trebuie să meargă la facultate, unul dintre prietenii lui vine

să-l ia, ei au întotdeauna grijă de Brick, indiferent unde merge Brick, prietenii lui îl urmăresc tot timpul.

Deși Brick a spus că poate merge singur, dar nimeni nu i-a permis lui Brick să meargă. Brick a renunțat să-l caute pe Day, pentru că chiar nu există nicio modalitate de a-l găsi, chiar dacă la întrebat mereu pe Night. Night i-a spus mereu că nu știe, pentru că Day nu l-a contactat. Nici măcar cel mai bun prieten al său, Neil, nu știa.

Brick a revenit să vorbească cu ceilalți în mod normal, plânge în secret ori de câte ori este singur. Mulți colegi de clasă care nu știau ce se întâmplă spuneau la unison că Brick s-a schimbat mult față de ceea ce era el.

Rareori vorbea cu cineva. Au fost bărbați și femei care veneau să flirteze cu el, dar Brick i-a întors fără cuvinte. Nu-i pasă deloc de nimeni. Când vine acasă, dacă nu merge la magazin să ajute, rămâne în cameră. Poate să vorbească cu tatăl său, dar el întrerupe mereu conversația pentru a merge în cameră.

Cât despre Pee, la două săptămâni după ce Brick a fost externat din spital, tatăl lui Pee i-a spus că fiul său urmează să studieze în străinătate și că nu-l va lăsa să mai pună piciorul în Thailanda, Pee însuși a regretat și a vrut să-și ceară scuze de la Brick dar Brick a refuzat să-l vadă, pentru că nu vrea să-l mai vadă pe Pee.

- Hei... Brick , strigă vocea lui Gear, făcându-l pe Brick, care era ocupat cu mașina unui client, să se uite în sus.

-Ce? a întrebat Brick înapoi.

-Vrei să te îmbăți puțin astăzi? Hai să o facem la mine acasă. I-am sunat pe Ai'Nick și pe soțul lui. Și apoi sunt eu, Four, Night și Gus , a spus Gear.

-Ce crezi că e mai bine în casa mea? a întrebat el înapoi.

- Te-am văzut muncind din greu. Nu te vreau mereu acasă. Devii prea harnic? a spus el zâmbind

- Ei bine, este singura modalitate de a-mi distra atenția, răspunse Brick încet.

Îl face pe Gear să știe imediat că Brick vorbește despre Day.

- Bine, i-am întrebat deja pe mama și pe tata. Termină treaba și intră în casă ,a spus Gear.

Brick dădu din cap înainte să se uite la mașină. Privind la mașină și făcând ceea ce trebuia făcut, Brick s-a întors la propria sa casă. A descoperit că toți prietenii săi, Gear, Night, Four, Gus, Neil și Nick, beau la o masă lângă piscină mică.

- Mă duc mai întâi să fac un duș, mă întorc imediat , le-a spus Brick prietenilor săi înainte de a intra în casă și de a-și vedea mama stând singură.

-Ce zici de tata? a întrebat el.

-La birou, vorbind despre muncă , a spus mama lui Brick.

Brick dădu din cap în semn de recunoaștere înainte de a merge la baie la duș, apoi a coborât să se alăture prietenilor săi.

Brick stătea la băutură și vorbea cu prietenii săi obișnuiți. Dar, deseori era atât de distras încât prietenii lui au fost nevoiți să-l strige în continuare.

- Night.. Ai fost sunat? nu s-a putut abține să nu-l întrebe pe fratele lui Day, Night.

- Nu, a sunat o dată și mi-a spus să am grijă de casă și să-l las pe Gear să vină să mă plimbe , a spus Night.

-M-a pomenit? a întrebat el din nou, Night clătină încet din cap. Face ca fața lui Brick să se întunece imediat.

-Așa e, de ce ar vorbi despre mine? Nu mai are nimic de-a face cu mine , a terminat de vorbit și a băut întreg paharul dintr-o singură mișcare.

-M-am plictisit. Hai sa mergem la taverna , spuse Brick.

-Este mai bine să stai acasă și să mănânci , a spus Neil.

-Mă duc... Nick, lasă-l pe Neil aici și vino să te îmbăti cu mine. Azi vreau să mă îmbăt cu adevărat ,a spus el, simțindu-se supărat și ofensat că Day a fugit.

- Uh… a obiectat Nick.

- Dacă nu vii, atunci pot să merg singur , a spus el în timp ce se ridica și mergea spre mașină.

-Hei, hei, mă duc, mă duc, așteaptă-mă , a fost în cele din urmă de acord Gear.

Așa că au trebuit să meargă cu toții la cârciumă. Băuturile au fost comandate și pregătite. Muzica tare răsuna prin magazin și turiștii dansau. Chiar și Brick, care a băut cu moderație, s-a ridicat și a dansat pentru a-și lua mințile de la Day.

-Brick, dansează frumos , Nick se întinse pentru a-și trage prietenul, care era ghemuit cu un bărbat mare.

- De ce? Deci, ce fel de dans pot face? a întrebat el înapoi.

-Nu este nimic. Dar, nu dansa prea aproape de alți oameni. Sunt îngrijorat pentru tine , a spus Nick.

- De ce ești îngrijorat? Nu-ți face griji pentru mine. Pot să am grijă de mine , a spus el, continuând să danseze.

Nick s-a întors să le ceară ajutor băieților de la masă, dar toți au clătinat din cap.

- Hum... îmi pare rău, domnule Athit , îl strigă o voce de funcționar către Brick, care a continuat să danseze, deoarece este un magazin obișnuit al grupului lui Brick.

- Ce? la întrebat Brick înapoi.

- O mașină a mers înapoi și s-a izbit în spatele mașinii lui Khun Brick. Cealaltă parte mi-a cerut să îl l chem pe Khun Brick pentru a vedea mașina , a spus din nou tânărul angajat.

Brick a fost puțin supărat când la auzit dar a trebuit să facă o pauză când a simțit că asta s-a mai întâmplat.

- Cine îndrăznește să lovească partea din spate a fiului meu drag? a mormăit Brick înainte de a accepta să meargă în spatele magazinului, dar înainte de a pleca, Brick s-a oprit să le spună mai întâi prietenilor săi.

Brick a mers spre parcare. S-a grăbit să se uite la propria mașină și a observat că lumina din spate era spartă.

-Cine s-a izbit în spatele mașinii mele? a întrebat Brick, deoarece nu vedea pe nimeni în parcare.

- Am fost

Se auzi o voce familiară din spatele lui. Brick s-a întors repede să se uite înainte de a vedea fum de țigară care se ridică peste tot. O siluetă înaltă cunoscută se uita la Brick, iar silueta scundă aproape că a încetat să mai respire când a văzut clar fața persoanei.

- Ah... Ai'Day , a spus Brick, strigându-l pe celălalt cu voce joasă... simțindu-se amorțit din cap până în picioare.

-Urcă-te în mașină, te duc să cureți daunele aduse apartamentului meu , a spus din nou Day, mergând încet spre Brick, care s-a întors.

- Nu plec!! a strigat Brick către Day și s-a prefăcut că fuge spre magazin.

*Ține*

Mâna puternică a lui Day l-a prins de brațul lui Brick și l-a târât la propria mașină.

- Dă-mi drumul idiotule! Ai răsfățat... nenorocitul... Brick a încercat să se zbată dar Day a reușit să-l târască până la mașină înainte să-l apuce pe Brick și să-l împingă pe scaunul de lângă șofer.

- Dacă nu vrei să mori, nu coborî din maşină, spuse Day cu o voce severă, făcându-l pe Brick să îngheţe.

Day s-a dus apoi la scaunul șoferului și a plecat imediat.

Brick a rămas fără cuvinte. Nu știa ce să facă acum, nu știa dacă să fie fericit sau trist sau dacă ar trebui să plângă sau să vorbească cu Day. Brick stătea liniştit.

Day a luat telefonul și a sunat.

- Eu...... el este cu mine acum... Nu trebuie să-ți faci griji... O, mulțumesc foarte mult. Asta-i tot , termină Day de vorbit și închise.

Apoi s-a întors să se uite la fața lui Brick care se uita din mașină.

Day nu a spus nimic până nu a ajuns la apartamentul său, Brick nu mai pusese piciorul în el de mai bine de o lună. Înainte, Brick dormea aici în mod regulat, așteptând ca Day să se întoarcă.

- Ieșiți din mașină, spuse Day în timp ce parca mașina.

Brick era încă tăcut. Deci, Day l-a scos destul de greu pe Brick din mașină.

- Ai!! Doare , a strigat el, dar Day nu i-a acordat prea multă atenție, l-a prins pe Brick și l-a condus în camera lui.

Intrând în cameră, Day îl conduse pe Brick direct în dormitor și aruncă silueta zveltă pe patul lat.

- Ce naiba faci? la certat Brick, cu vocea tremurândă.

Day stătea cu brațele încrucișate, rezemat de ușa dormitorului și se uita la Brick.

- Ce ai făcut în cârciumă? a întrebat Day, uitându-se la Brick care îl privea și el cu ochi tremurători.

- Ce am făcut? a întrebat Brick.

- De ce dansezi și seduci alți bărbați? Înveți să te comporți ca un rinocer după Nick?!! țipă Day, cu ochii arzând.

- Dacă am de gând să seduc pe cineva sau nu nu are nimic de-a face cu tine... tu...

m-ai lăsat... nu mai ai nevoie de mine. Nu pot găsi pe cineva nou? a spus el cu un tremurat.

Day se apropie de Brick și își strânse cu putere bărbia rotunjită.

- Îndrăznești să găsești pe cineva nou? Vrei să mori, nu? zise Day cu o voce profundă.

Brick împinse cu putere mâna lui Day.

- Da!! Voi găsi pe cineva nou!...Voi găsi pe cineva care mă iubește cu adevărat și nu mă va lăsa ca tine...heh...dacă vrei să mergi undeva, du-te...tu nu trebuie să te întorci la mine! a spus Brick strigând.

- Chiar credeai că altcineva mă va înlocui? a întrebat Day încet, stând la picioarele patului.

Brick s-a îndepărtat puțin de Day.

- Da

Brick a dat din cap ca răspuns, deși în inima lui nu este așa, gura lui este cea care o spune.

- Așa e... ți-am făcut multe lucruri rele. Te-am rănit tot timpul. Nu ar fi ciudat dacă ai vrea să mă părăsești ,a spus din nou Day.

Inima lui Brick tremura când auzi tonul lui Day.

- Întoarce-te... Îmi pare rău că te-am adus aici în felul ăsta. Poți să-mi iei mașina și o să iau și eu un taxi , spuse Day,

întinzându-i cheile mașinii lui Brick, care se uită șovăitor la cheile mașinii.

Brick a așteptat în tot acest timp să se întoarcă Day, s-a gândit că dacă îl va vedea din nou pe Day va alerga să-l îmbrățișeze și să nu-l lase pe Day să plece, dar acum... nu este ceea ce și-a imaginat Brick.

- Nu m-ai iubit niciodată cu adevărat, nu? a spus Brick încet.

Day se întoarse imediat să se uite la Brick.

- De ce spui asta? a întrebat Day.

- Dacă mă iubești cu adevărat, de ce m-ai lăsa să plec atât de ușor? Huk... nemernic... De ce ai venit și m-ai făcut să te iubesc... Îmbrățișare... nenorocit... persoană fără inimă, a spus Brick cu voce tare cu lacrimi în ochi.

*Pup*

Buzele subțiri au fost aspirate de buzele calde ale altuia, se auzi un sunet insultător de blestem de la Brick, în timp ce o siluetă înaltă împingea o siluetă mică pe patul larg.

Day este în vârf, ținându-l strâns pentru a-l împiedica pe Brick să se miște. Brick, care părea a fi rebel la început, a trebuit să renunțe la propria inimă pentru a răspunde la ceea ce i-a oferit Day.

Limba fierbinte a lui Day s-a încurcat cu limba minusculă cu dor, sugând până când Brick a întins mâna și și-a înfășurat brațele în jurul gâtului lui Day din neatenție.

- Ummm… uh , gemu Brick , înainte ca Day să se îndepărteze încet.

Fața lui Brick era roșie, cu ochii ațintiți asupra lui Day. Brick și-a mușcat buza din întâmplare, asta îl face pe Day să ridice un deget și să-l mângâie ușor pe buzele lui Brick, fața lui era total fierbinte.

- Cine a spus că nu te iubesc? a întrebat Day încet.

- Ei bine, nu mi-ai spus niciodată, spuse el încet.

Day încă zăcea deasupra lui Brick.

- Am scris-o , a răspuns Day.

- Nu vreau să o citesc, înțelegi? Vreau să o aud , a spus din nou.

- Ești atât de egoist, spuse Day în glumă.

Brick se uită la Day cu ochi tremurători.

- Pot fi răsfățat? a întrebat Brick înapoi, Day s-a aplecat și i-a sărutat buzele lui Brick încet, nu intruziv.

- Cum vrei să te răsfăț dacă nu vrei să mă vezi?

Day se prefăcu că amenință, chipul lui Brick se încruntă.

- Nu ești supărat pe mine, nu?”a întrebat Day.

- Sunt supărat... atât de supărat... m-ai părăsit fără să-mi spui un cuvânt. Cum să nu mă enervez? a spus Brick.

-Și eu sunt supărat , a răspuns Day.

- Supărat, de ce? a întrebat Brick confuz.

- Ai mers să dansezi cu altcineva tocmai acum... cum îndrăznești, um... ai uitat că ai un soț, spuse Day, făcându-i fața lui Brick roșie.

- Am fost abandonat, răspunse Brick încet.

- Cine te-a părăsit? Ți-am spus înainte să plec, nu-i așa? Dacă nu sunt aici, ai grijă de tine , a spus Day.

- De ce ai plecat? a argumentat Brick.

- Trebuia să merg pentru tine, știi asta, a răspuns Day, Brick arătându-și o privire nedumerită pe față înainte ca Day să se întindă și să-l îmbrățișeze pe Brick.

- Pentru mine? De ce... Day... Îmi poți spune unde ai fost? întrebă el curios.

- Dacă vrei să știi, încearcă să întrebi această persoană , terminând de vorbit, Day ridică telefonul și formează un număr.

- Sunt eu, te rog, vorbește cu Brick... E cu mine , i-a spus Day apelantului fără ca Brick să știe cine este, înainte de a preda telefonul lui Brick, care l-a acceptat în tăcere.

- Bună , a răspuns el târziu pentru că nu știa cine este cealaltă parte.

(- Hei, ticălosule, ce vrei să știi?) a răsunat o voce familiară făcându-i ochii lui Brick să se mărească de șoc.

- Tata!!

Brick a recunoscut clar vocea.

(-O, e tata... unde ești? A venit Day și în loc să se odihnească, a trebuit să meargă să te caute) a răspuns tatăl lui.

-Tată, despre ce este vorba? Sunt confuz, a întrebat el înapoi.

Tatăl lui Brick chicoti încet.

(-Nimic, doar am făcut o mică înțelegere cu Day) a răspuns tatăl lui Brick.

-Ce afacere?întrebă Brick imediat.

(-Știi, nu? Tatăl acela a deschis un alt service în Chonburi) a spus tatăl său.

- Știu...magazinul tocmai s-a terminat de construit acum trei luni... ah... pa... tata nu-mi spune asta...îi spuse el tatălui său gânditor.

(- Uh-huh... Trebuia să arate dacă are vreo abilitate, voia să știe dacă poate avea grijă de tine. Poate să aibă grijă de afacerile tatălui tău în viitor? Așa că tata i-a cerut lui Day să aibă grijă de magazinul lui tati, în decurs de trei luni ar trebui să genereze un profit pentru magazin de cel puțin 50%.Cine ar fi crezut că Day va avea mai mult profit decât s-a convenit?Astăzi este scadența, Day a adus profitul astăzi pentru a te vedea acasă. Dar, tu te-ai hotărât să ieși ) a spus tatăl lui Brick, făcându-l să înghețe.

-Atunci... de ce... nimeni nu mi-a spus despre asta? a întrebat el din nou.

(-Tata a fost de acord cu Day că în acest timp nu se puteau întâlni. Nu puteau avea niciun contact până la expirarea termenului limită.)

Brick a auzit ce spusese tatăl său și a rămas uluit. În ultimele trei luni, Brick s-a tot gândit la furia tatălui său. Nu credea că se va comporta așa.

- Tata... îmi pare rău... eu... El rămâne fără cuvinte. simțit foarte vinovat

(- Nu-ți cere scuze. Tata a vrut și el să vadă dacă l-ai iubit pe Day la fel de mult cum ai spus. Dar, din ceea ce am observat în aceste 3 luni... știu acum) a spus tatăl lui pe un ton blând.

(-Bine. Spune-i lui Day să vină să doarmă în această casă. Nu-l lăsa să doarmă în altă parte.) După ce a spus asta, tatăl lui Brick a închis telefonul.

Brick era încă uluit de ceea ce auzise.

-Acum înțelegi? a întrebat Day încet.

Brick se uită la Day cu o emoție profundă în inimă. Brick înțelege acum că ceea ce a spus Day este serios, ar face orice pentru el. Brick se uită la Day și se ghemui în el.

- Uh... înțeleg, Day... înțeleg... tu ai făcut totul pentru mine. Tot timpul... Îmbrățișează... Sunt un prost pentru că am crezut că m-ai părăsit și nu ți-a păsat mai despre mine, gemu de bucurie la ceea ce a auzit.

Golul din inima lui din ultimele trei luni a fost umplut în câteva minute. Day îl îmbrățișa strâns pe Brick.

- Știi, eram foarte îngrijorat pentru tine... dar nu te-am putut întâlni. Puteam doar să am încredere în Gear și Neil că vor avea grijă de tine în locul meu, a spus Day.

- Oh, știau și ei asta? a întrebat Brick, cu vocea tremurând și plângând puțin.

- Știau, dar nu puteau să spună nimic. Dacă ar fi făcut-o, aș fi rupt înțelegerea cu tatăl tău , a răspuns Day, făcându-l pe Brick să-și dea seama de ce prietenii lui au avut grijă de el tot timpul. Era pentru că Day le ceruseră să o facă.

- De ce trebuie să faci asta? a întrebat Brick încet.

- Nu știi încă, nu? a întrebat Day înapoi, făcându-l pe Brick, care dorea să audă câteva dintre cuvintele lui Day, să rămână tăcut pentru o clipă.

Nu este că nu știa de ce Day a făcut tot ce a făcut, dar Brick spera în secret să audă asta de pe buzele lui Day. Day nu voia să vorbească și Brick nu voia să glumească prea mult, voia doar să audă ceea ce știa deja, ziua aceea l-a iubit prea mult.

- Știu, răspunse Brick liniștit, încă întins, îmbrățișându-l pe Day.

- Te iubesc ♥️ spuse o voce blândă, dar Brick o auzi clar.

Silueta zveltă se simțea amorțită pe tot corpul. Inima îi bătea cu putere de parcă i-ar fi sărit din piept. Brick se uită la Day cu o expresie tremurândă.

- Ce ai spus? la întrebat el din nou, doar pentru a fi sigur. Day îi zâmbi încet lui Brick.

- Eu... te iubesc ♥️... pe tine, spuse Day, subliniind cuvântul.

Brick închise gura înainte de a-l îmbrățișa pe Day cu un corp tremurând. Brick știa că de când l-a cunoscut pe Day devenise mai sensibil.

- Uh... huh... huh , a suspins Brick în pieptul lui Day. Silueta înaltă l-a îmbrățișat și a zâmbit.

- Ce, regreti că ți-am spus că te iubesc? a întrebat Day, Brick a clătinat din cap.

- Mă bucur, um... spuse Brick, cu vocea tremurândă.

Day l-a luat pe Brick și l-a așezat în poală, astfel încât să fie unul față în față. Brick a călcat pe poala lui Day, cu mâna lui Day înconjurând talia subțire a lui Brick. Day își lipi fruntea de fruntea lui Brick.

- Deci mă iubești? a întrebat Day.

- Te iubesc ♥️… Îmbrățișare… Te iubesc ♥️ mai mult , a spus el din nou.

- Deși ți-am făcut multe lucruri rele? ..." a spus Day.

- Mă mai iubești? a întrebat el din nou.

Brick își scutură puțin fața înainte de a ridica mâna la fața lui Day.

- Uh… ascultă Day… eu… te iubesc atât de… la fel de brutal ca tine… și tu ești singura persoană pe care o pot iubi atât de mult , a spus el înainte de a-și înclina fața spre Day.

Cei doi s-au sărutat cu multe sentimente amestecate.

Cunoașterea reciprocă și trecutul i-a determinat pe amândoi să aibă sentimente bune unul pentru celălalt. De la răzbunare la legătură, de la cruzime la iubire inconștientă.

Brick nu a vrut să uite acel trecut, pentru că asta îi face pe amândoi să se iubească mult mai mult acum.

Sfârșit ❤️‍🩹

Aceasta minunata poveste este gata 😘 Dar v-a urma...

Între timp vă dau o veste bună...O mică supriză păstrată până acum și anume că acest volum va avea si 8 capitole speciale 🫣❤️‍🩹❤️‍🩹❤️‍🩹

Începând de săptămâna viitoare vor fii aduse în limita timpului disponibil 😘😘😘