CAPITOLUL 1

 Notă ⚠️ Aceasta poveste este facinata povestea a cuplului Ruj💙Lop💙Kit ( cei trei bodyguarzi lui Kamol)

++++++++++++++++++++++++++++++

- Nenorocitule!! Îndrăznești să înșeli la cazinoul meu?

Vocea unui om puternic a răsunat împreună cu alți trei care stăteau în calea unui băiat de 17 ani care a fugit doar pentru a se opri pe o alee fără fund.

- Ce naiba? Nenorociții ăia s- au jucat prostesc de unul singur. În plus, am ridicat mâinile. Ce dovezi ai că trișez? replică fără teamă tânărul.

- Băieții mei s- au uitat la CCTV. Ți- ai ascuns cărțile în mâneci , a spus bărbatul înalt furios. Tânărul și- a suflecat apoi mânecile.

- Unde?... unde... unde, Găsiți ceva? Puteți încerca să mă căutați, a provocat tânărul.

- Sass, când ai fugit, l- ai aruncat la gunoi. Dar l- am ridicat și eu, iată- l.

Cealaltă persoană ținea un cartonaș în mână.

- Îți faci mai multe probleme. Dacă pot să joc, vei spune că trișez, a argumentat tânărul fără compromisuri.

- Vă certați din lateral. Nu ne mai interesează. Hei, dă- ne toți banii înapoi.

Bărbatul înalt de vârstă mijlocie a spus înainte ca ceilalți 3 bărbați să se grăbească să caute banii tânărului. Dar părea că tânărul nu va renunța ușor. A început o ceartă. Dar tânărul nu era la fel de mare ca cei 4 bărbați, așa că nu a putut să riposteze prea mult.

Înainte de a deveni deputat, era înghesuit și călcat pe o alee fără fund. Sunetele aspre l- au făcut pe un bărbat care stătea în picioare să privească în jos prin fereastra de la etajul al treilea al clădirii de alături, care apoi s- a întors către persoana care stătea în spatele lui.

- Coborâți- vă și aduceți- l pe băiatul ăla la mine, a spus o voce puternică înainte ca persoana care a primit ordinul să- și plece ușor capul. și a ieșit din cameră

Tup.. Tup..!

Sunetul loviturilor și pumnului a continuat, în timp ce tânărul a refuzat să permită celeilalte părți să ia banii în buzunarul pantalonilor.

- Stop!

Vocea unui bărbat înalt a răsunat, făcându- i pe grupul de bărbați care roiau pe băiatul de 17 ani să se întoarcă și să privească în direcția vocii.

- Nu fi neplăcut,! a strigat unul dintre cei patru bărbați înainte ca bărbatul înalt să scoată pistolul și să o îndrepte spre capul persoanei care vorbea cu o expresie lină.

- Nu mă lăsa să- mi irosesc gloanțele , a spus tânărul înalt.

Cealaltă parte a privit cu ochii încrucișați.

- Cine ești și despre ce vorbești?

Bărbatul cu o armă îndreptată spre cap a întrebat, deși inima îi era încă puțin nervoasă.

- Cine sunt eu? Nu trebuie să știți. Dar șeful meu vrea acest copil, așa că vă retrageți, spuse tânărul înalt cu o voce severă.

- Și cine este stăpânul tău? De ce trebuie să te ascultăm? răspunse celălalt.

Cât despre tânăr, acesta era încă întins la pământ.

- Sunt eu.

O voce puternică a sunat de sus, făcându- i pe toată lumea să ridice privirea și a găsit un bărbat cu o expresie lină și ochi ascuțiți, trăgând în jos tocul ferestrei din camera de la etajul 3, privind în jos la grupul de oameni de pe alee cu o atitudine dezinvoltă. .

- Khun Kamol, a spus unul dintre cei patru oameni cu o voce îngrozită când a văzut cine era cealaltă parte.

- Mă cunoști și tu pe mine? Ei bine, tocmai mi- am dat seama că sunt destul de celebru, a răspuns Kamol cu o expresie calmă.

Dar el și- a ridicat un zâmbet răutăcios din colțurile gurii, făcându- i pe chipurile celor patru oameni să pălească de frică. Acolo. se uitau unul la altul încercând să- și dea seama ce să facă.

— Dacă vrei copilul ăsta atunci ia- l.

Cealaltă parte este de acord înainte de a ieși în grabă pe alee fără să- i acorde deloc atenție tânărului.

— Adu- l Kom, spuse Kamol, înainte ca tânărul pe nume Kom să ordone încă doi subalterni să- l ducă pe băiat în camera în care se afla Kamol.

Tânărul a fost așezat pe podea. Tânărul s- a uitat la oamenii din jur cu ochi suspicioși, dar puternici, făcându- l pe Kamol să cunoască personalitatea copilului prin ochi.

- Care e numele tău? întrebă Kamol.

Tânărul îl privi pe Kamol cu suspiciune și ezitare.

- La..Lop , a răspuns tânărul.

Ceva în persoana numită Kamol l- a făcut pe Lop să nu îndrăznească să se certe sau să se joace cu cuvintele.

- Da, Doamne, spune...

Kom, care stătea în spatele lui, l- a bătut ușor pe Lop pe cap, făcându- l pe Lop să se uite furios. Dar nu a spus nimic.

- Doamne , a răspuns tăios tânărul făcându- l pe Kamol să zâmbească de satisfacție.

— Ai înșelat la cărți așa cum susțin nenorociții ăia? a întrebat Kamol mai departe. Lop rămase tăcut.

- Răspunde- mi și nu mă minți, repetă Kamol.

Ochii lui Kamol îl priviră ascuțit pe Lop. Lop își abătu puțin privirea.

- Am înșelat , a răspuns tânărul fără îndoială, făcându- l pe Kamol să ridice un zâmbet mulțumit din colțul gurii.

- Hm, ești interesat să lucrezi cu mine? întrebă Kamol, făcându- l pe Lop să se uite confuz.

- Munca? Ce fel de munca sa fac? a întrebat el înapoi.

- Este aceeași treabă ca acești frați.

Kamol dădu din cap spre Kom care stătea nemișcat. Lop strălucea.

- Gardă personală?Lop se întoarse imediat spre Kom.

— Depinde de tine ,a răspuns Kom.

Lop se întoarse din nou către Kamol.

- Da, o voi face, îmi doream de mult timp să fac o treabă grozavă ca aceasta , a răspuns vesel tânărul.

- Nu credeți că această lucrare este făcută pentru că este mișto. E mai mult decât credeți , răspunse Kamol făcându- l pe tânăr să zâmbească.

- O să te pun mai întâi să mergi la mine acasă pentru ucenicie. Dacă te poți dezvolta bine, te voi lăsa să fii garda mea de corp. E ca și frații tăi, ești bine? răspunse Kamol înapoi.

Tânărul a dat din cap pentru că nici el nu are încotro. Camera închiriată era pe cale să fie eliberată pentru că nu are bani pentru a plătit. Tânărul a fost nevoit să vină să trișeze la cazinou pentru a face rost de bani pentru a plăti chiria

- Am uitat să întreb, ai părinți sau frați? întrebă Kamol când și- a amintit. Lop clătină din cap.

- Nu, părinții mei sunt morți, am locuit cu mătușa mea, dar am fugit din casa mătușii mele la vârsta de 15 ani , a răspuns Lop cu voce joasă.

Pentru că nu era foarte bună cu el, așa că nu avea de ales decât să scape. Kamol dădu din cap în semn de acceptare.

- Ei bine, atunci poți să mergi să lucrezi la mine acasă. Există loc de trăit și mâncare de mâncat. Nu- ți fie teamă că vei muri de foame , a spus Kamol.

Tânărul ridică imediat mâna pentru a saluta. Kamol și- a gândit, pentru că nu se înțelegea, de ce ar fi cineva de acord să lucreze cu el atât de ușor?

- Aceasta este camera ta. Fă un duș și schimbă- ți hainele. Va fi cineva aici să te învețe treaba.

Kom, care a mers să- l trimită pe Lop în camera lui de pe teritoriul casei mari a lui Kamol, a spus în timp ce îi dădea tânărului niște haine.

- Mulțumesc

Lop și- a fluturat mâna în semn de salut înainte de a lua hainele și a închide ușa. Lop se uită la patul de trei picioare și jumătate cu ochi orbitori. Dormea mereu pe o saltea subțire. A avut doar meritul să doarmă în pat de data asta.

- Sper că pot începe o viață nouă ca toți ceilalți , și- a spus Lop înainte de a merge la baie pentru a face un duș pentru a curăța corpul.

— Ne- ai chemat pe noi doi? Doi tineri au intrat să- l găsească pe Kamol în birou.

Kamol dădu din cap în semn de acord.

- Astăzi am fost să întâlnesc un copil. Vârsta lui este cam în aceeași perioadă ca și voi, așa că l- am adus cu mine ,aveți grijă și de noul venit.

Vocea lui Kamol le- a vorbit celor doi băieți de 17 ani pe care i- a crescut. Cei doi au scăpat din orfelinat de când erau mici. Cei doi sunt cei mai buni prieteni, dar obiceiurile sunt destul de diferite.

— Cum îl cheamă, domnule? întrebă tânărul pe nume Ruj în timp ce celălalt tânăr pe nume Kit stătea în picioare și asculta în liniște.

- Numele lui este Lop. Acum trebuie să facă un duș și să se îmbrace în cămăruța mică. Puteți merge amândoi să aruncați o privire. Luați medicamentul și aplicați- l pe el. Tocmai a fost călcat pe picioare. Oh, învață- l cum să lucreze și ce să facă aici?spuse din nou Kamol.

— Da, răspunse Kit înainte de a ieși din biroul lui Kamol.

S- a dus să ia cutia de prim ajutor, apoi s- a îndreptat direct în camera mică a casei. Deocamdată, toată lumea locuiește în casa mare a lui Kamol, deoarece Kamol are oameni care să construiască o casă pentru toți subalternii săi.

- Cum crezi că va arăta? a întrebat Ruj în timp ce se îndrepta spre o cameră mică.

- Probabil ca un om ca noi , a răspuns Kit.

- Huh, știu că arăți ca un om , a spus Ruj în glumă înainte de a întinde mâna să deschidă ușa cămăruței care nu era încuiată.

- Hei !!!

Un țipăt puternic al băiețelului a răsunat în cameră, de îndată ce cei doi băieți au deschis ușa pentru că tânărul din cameră stătea gol, când termina de făcut duș și era pe cale să se îmbrace.

Brusc !!

- Oiiii , strigătul lui Kit și Ruj a ieșit la unison când cineva din cameră a luat un scaun de plastic și l- a aruncat în ei.

- La naiba! Cine ești și de ce ești aici?

Vocea limpede a lui Lop se auzi înainte ca tânărul să apuce în grabă un prosop pentru a- și înfășura corpul.

- La naiba... alb!... ah, doare, a spus vocea lui Ruj.

Lop i- a privit pe Kit și pe Ruj cu neîncredere.

- Ce naiba faci? întrebă Kit cu o voce adâncă.

- De ce ați intrat băieți? Nu vedeți că sunt gol? se certa Lop imediat.

— Înțeleg, a răspuns Ruj zâmbind, făcându- l pe Lop să vrea să apuce un alt scaun și să- l arunce din nou în el.

Dar i- a fost teamă că vor veni cei doi și vor călca mai întâi pe el.

— Lasa- ma sa te vad. Data viitoare, daca vrei sa te dezbraci, poti invata si sa inchizi usa, a spus din nou Kit.

Lop se uită la Kit nemulțumit înainte de a- și lua grăbit hainele în baie. Ruj zâmbi timid.

- La naiba că e drăguț, nu crezi?

Ruj și- a înghiontat prietenul cu cotul. Kit zâmbi obraznic.

— Si laptos, spuse Kit, nu foarte tare.

— Bine, ce vrei? întrebă Ruj luând indiciu.

— Îl vrei și tu, nu- i așa? întrebă Kit înapoi, dar nu avu timp să vorbească mai departe. Lop a ieșit din baie deja îmbrăcat.

- Sunt îmbrăcat, ce vrei?întrebă Lop înapoi, simțindu- se speriat și în inima lui pentru că era noul copil de aici.

Dar făcându- și curaj înăuntru, Lop a acceptat să fie în grija lui Kamol, deoarece Kamol îl scăpase de la a fi călcat și aglomerat până la moarte.

- Am venit să aplicăm medicina pentru tine și vom veni să te învățăm și pe tine să lucrezi , a spus Kit înainte de a merge spre Lop.

Lop, care era puțin mai mic decât Kit și Ruj i- au privit suspicios și s- au dat puțin înapoi.

- Nu vă fie teamă. Suntem aici cu Khun Kamol. Suntem ca niște frați și surori, spuse Ruj, făcându- l pe Lop să aibă un pic de încredere în el.

— Stai jos, îți dăm niște medicamente, răspunse Kit.

— Nu trebuie să o faci. O pot face singur spuse Lop, smulgând cutia cu medicamente din mâna lui Kit.

- Mai ceva? întrebă Lop.

- Îți dăm 20 de minute să aplici medicamentul și apoi să ieșim să ne întâlnim în fața casei, a spus Kit înainte de a- l convinge pe Ruj, care zâmbea strălucitor, să părăsească camera lui Lop.

Lop se duse imediat să încuie ușa.

- În prima zi, am întâlnit doi nebuni, a mormăit Lop înainte de a începe să- și aplice medicamentul.

- Tu ce crezi, idiotule? a întrebat Ruj când ieșiră din cameră.

- La ce te gandesti?întrebă Kit.

- Despre noul copil? a întrebat Ruj mai departe. Kit a fost puțin tăcut.

- Știu că și pe tine te interesează, a continuat Ruj.

— E un bărbat ca noi, spuse Kit categoric.

- Nu este la fel ca bărbații? Tot îi plac și bărbații, a spus Ruj zâmbind, Kit ridicând un ușor zâmbet.

Dar era prea târziu să mai spună ceva. Lop a ieșit din camera lui încruntat

— Ce vrei să mă înveţi? întrebă Lop scurt.

— Nu ai de gând să te prezinți mai întâi? întrebă Ruj zâmbind, Lop scoase un mic mormăit în gât.

- Numele meu este Lop, a răspuns Lop.

- Numele meu este Ruj și acesta este Kit. Probabil că noi trei avem aceeași vârstă , spuse Ruj, iar Kit dădu din cap în semn de acord.

— Păi, atunci, ce este de învățat? continuă Lop, observând și atitudinile celor doi.

— Se pare că ești sârguincios să înveți, spuse Kit, întorcându- se.

— Al cui cap este atât de greu? strigă Lop înapoi, făcându- l pe Kit să se încruntă, prefăcându- se că merge spre Lop.

Lop dă înapoi puțin. Cât despre Ruj, acesta a intervenit.

- Calmează- te, idiotule. Trebuie să vii și să- l înveți să lucreze. Nu ne vom lovi unii pe alții, a exclamat Ruj.

- Hei, tocmai ai sosit aici. Nu fi rău cu alți oameni așa.

Kit arătă cu degetul spre faţa lui Lop şi spuse cu o voce întunecată. Lop îşi păstră faţa nemişcată.

— Ajunge, Lop, să te ducem mai întâi să vezi casa.

Ruj a tăiat scenariul înainte de a- l duce pe Lop să se uite prin casă spunându- i în ce zonă este și în ce zonă este interzis să intre.

- De ce nu este permisă intrarea în această zonă? întrebă Lop când Ruj arătă spre o direcție în care copacii erau copaci.

— Khun Kamol a crescut doi tigri, răspunse Kit scurt, cu ochii strălucitori.

- Serios? E tare. Vreau să- l văd.

Pot să intru și să arunc o privire? Lop

întrebă imediat provocându- i pe Kit și pe Ruj să se uite la Lop, cu ochii nemișcați pentru că când un tânăr este interesat de

ceva, ochii îi vor străluci puternic. Așa că nu se pot abține să nu se uite la el.

- Hei, de ce taceți voi doi?

Lop flutură mâna în fața lui Ruj și Kit. Kit apoi s- a prefăcut că privește în altă parte. Cât despre Ruj, acesta a ridicat mâna și s- a scărpinat pe ceafă.

- Ce naiba faceți voi doi? spuse Lop confuz.

- Dacă vrei să mergi să vezi, trebuie să mergi să- l întrebi pe P’Kom, a spus Kit.

Lop dădu din cap în acord, ceea ce se potrivea perfect cu locul unde Kom trecu. Lop se repezi imediat spre Kom.

- Frate Kom, pot să intru să văd tigrii? N- am mai văzut niciodată un tigru, a spus Lop imediat.

Acest lucru i- a făcut pe Ruj și pe Kit să rămână puțin uimiți pentru că nu credeau că Lop ar îndrăzni cu adevărat să- l întrebe pe Kom. Kom și- a ridicat puțin sprâncenele și se uită la Ruj și Kit.

— L- am dus să se uite mai întâi prin casă, frate Kom, spuse Kit.

- Vrei să mergi să vezi? întrebă Kom.

Lop dădu din cap. Ochii străluceau de dorința de a vedea fiarele.

- Atunci lasă- i pe cei doi ticăloși să te ia înăuntru. Ruj, știi că Day e pe cale să- i hrănească pe cei doi? Așa că nu te apropia prea mult de cușcă , ia avertizat Kom.

- Da, au răspuns Ruj și Kit la unison înainte ca Kom să meargă pe cealaltă direcție.

Lop s- a apropiat în grabă de Ruj și Kit din nou înainte de a le strânge ambele mâini entuziasmat.

— Ia- mă puțin, te rog..., spuse Lop cu o voce emoționată.

— Te las să vii cu noi să vezi. Ai ceva pentru noi doi? întrebă Kit cu o voce calmă.

În timp ce Ruj zâmbea puțin în secret. Lop ridică ușor o sprânceană.

- Am niște bani , a răspuns Lop încet.

- Nu vrem bani ,a răspuns Kit din nou.

- Deci ce vreți băieți? întrebă Lop, dorind să meargă să vadă tigrii. Kit se întoarse să se uite ușor la Ruj.

- Dacă încă nu poți să- ți dai seama. Atunci lasă- l pe noi să ne dăm seama și să- ți spun mai târziu. Și tu, nu uita că voi ține treaba asta, a spus Ruj.

Lop dădu imediat din cap, ceea ce îi făcu pe Ruj și Kit să zâmbească ușor. Apoi toți trei au mers să vadă tigrii de la cușcă.

După ce a intrat în casa lui Kamol, Lop s- a obișnuit să facă câteva treburi casnice precum spălarea mașinii, măturarea frunzelor, grădinărit. Chiar dacă e ca treaba unui grădinar, dimineața Lop trebuia să se trezească la 5 dimineața ca să iasă și să alerge pe alee cu alții.

Apoi s- a întors să facă un duș și să termine de mâncat. Dimineața târziu, a trebuit să meargă să învețe box cu alți seniori din casă. În unele zile, cineva venea să- l învețe artele marțiale.

Cioc cioc..!

Kit și Ruj au bătut la ușa cămăruței lui Lop la ora 5 dimineața, înainte ca ușa să se deschidă, cu un băiat care stătea cu ochii mari, dar deja îmbrăcat gata să plece la alergat. Kit și Ruj au zâmbit.

Acum cei doi au devenit apropiați de Lop pentru că erau de aceeași vârstă, așa că s- au înțeles bine. În plus, Kit și Ruj au fost nevoiți să aibă grijă și de Lop.

— Nu te- ai trezit încă? Kit i- a frecat mâna și a împins fruntea lui Lop cu putere, făcându- l pe Lop să se ciudă în timp ce îi făcu mâna lui Kit.

- Tu... fă- o ușor , a spus Ruj că munca nu era serioasă înainte de a pune mâna pe fruntea lui Lop. Kit ridică un zâmbet viclean din colțul gurii.

- Am fost obosit aseară până când P'Kom mi- a cerut să nu mai bat cu piciorul în sacii de nisip. Aveam picioarele epuizate. Știi asta , se plânse Lop brusc.

- Hai, așa a fost la noi la început , l- a încurajat Ruj pe Lop.

— Nemernic, ești prea slab, spuse Kit, ieșind făcându- l pe Lop să se uite la el.

- Ești slab, a răspuns Lop.

- Dacă nu ești slab, atunci poți fugi cu noi acum , continuă Kit să- l tachineze pe Lop.

— Hai să mergem, spuse Lop indiferent înainte de a părăsi camera și de a ieși la alergat cu ceilalți.

Lop a alergat înainte, Kit și Ruj alergând în spate. După ce a alergat o vreme, Lop a încetinit și s- a întors să se uite la Kit și Ruj.

- De ce vă place să alergați în spatele meu? De ce nu veniți și fugiți în fața mea? întrebă Lop curios pentru că de fiecare dată când ieșea să alerge pe Kit și lui Ruj îi plăcea să alerge în spatele lui de fiecare dată.

Kit și Rut s- au întors să se uite unul la altul și au zâmbit.

- Vă urmărim spatele , a spus Ruj zâmbind.

— La ce trebuie să fii atent? întrebă el, fără să fie serios, înainte de a continua să alerge năucit.

Kit și Ruj alergau după el în timp ce se uitau la fesele care se mișcau înainte și înapoi în urma mișcării de alergare.

- Ai grijă să nu lași pe nimeni să intre în afară de noi doi

Kit vorbi încet înainte de a se întoarce să bată din palme cu Ruj cu bună știință și să alerge în continuare.

- Lop, Lop, poți să faci asta?

Se auzi vocea lui View, un tânăr pe care Kamol a acceptat să lucreze înainte ca Lop, care avea aceeași vârstă cu Lop, Kit și Ruj, să intre în camera lui Lop cu manualul său.

Kamol i- a trimis pe cei patru tineri să studieze în Educație Nonformală pentru a termina primul liceul, în care toți cei patru copii au studiat împreună.

- Care? întrebă Lop înapoi înainte ca View să se aşeze pe podeaua camerei lui Lop.

Cât despre Lop, s- a mutat imediat să stea lângă View pentru a vedea ce a întrebat prietenul său. Kit și Ruj care stăteau acolo și își făceau temele s- au întors să arate puțin.

- Acesta este numărul patru, sunt confuz , a spus View.

Lop s- a mutat să privească, făcându- i să se atingă capul lui View cu capul lui View.

- Oh.. este nevoie.. hei! Ce treaba ta?

Lop, care era pe cale să- l învețe pe View dar a strigat șocat când Kit l- a împins brusc capul lui Lop . View și- a ridicat privirea nedumerită.

- Hei evreu, te voi învăța

Ruj, de cealaltă parte, sa mutat imediat să stea și să predea View în schimb.

- Uh.. Da, numărul patru ,i- a spus View lui Ruj, care stătea să- l învețe în loc de Lop care era ocupat să țipe la Kit.

- De ce îmi împingi capul? Nu vezi că predau View?

Lop se întoarse și țipă la bărbatul care stătea pe pat. Lop s- a așezat pe podea lângă pat.

- Tocmai atunci, am văzut că țânțarii zboară în jurul capului tău , a răspuns Kit cu o față neclintită în timp ce se uita la Ruj cu coada ochiului.

Ruj și- a ridicat ușor sprâncenele spre Kit.

- Spune- mi frumos, la naiba, a spus Lop, fără a lua asta în serios.

Kit ridică mâna și frecă capul lui Lop unde împinse ușor.

— Împinge puțin și te prefaci că îți cade capul, spuse Kit, iar Ruj se așeză râzând.

- Ești un bivol , la certat Lop în glumă, pentru că s- au obișnuit să se certe unul pe altul în felul ăsta.

- Altul este Ruj, la fel de puternic ,l- a acuzat Lop pe celălalt prieten.

- Aww, chestia asta, sunt foarte bine , a spus Ruj zâmbind împreună cu predarea View.

- Blestemați bivolii. Vrei să fii înțepat de un bivol? spuse Kit înapoi făcându- l pe Ruj să- și muște cu sârguință propria buză.

- Ah, hem! Calmează- te, prietene.

Vocea lui Ruj a răsunat, făcându- i pe Lop și pe View să se uite la el, confuzi.

- Ce e în neregulă cu tine? întrebă Lop înapoi, dar niciunul dintre ei nu spuse nimic.

Până când Ruj a terminat de predat Vederea, temele. Apoi View se întoarse în camera lui.

- Nu vă întoarceți voi doi în camera voastră? Nu e târziu? întrebă Lop când Kit și Ruj încă zăceau în camera lui.

- În seara asta, noi doi vom dormi cu tine , a spus Ruj, făcându- l pe Kit să zâmbească cu satisfacție pentru că era pe cale să spună același lucru.