CAPITOLUL 28

Ceea ce făcea Elis putea fi considerat excesiv de bun. Fie că era vorba de mâncat sau de dormit, Elis se ocupa de toate.


Cu toate acestea, unele dintre acțiunile lui Elis l-au făcut pe Patt, care își revenise aproape la normal, să scuture din cap stânjenit pentru că erau prea indulgenți.

- Chiar ai de gând să lucrezi cu mine? A întrebat Elis ezitant pentru a doua oară când l-a văzut pe Patt pregătindu-se pentru muncă, cu toate lucrurile pregătite până în punctul în care Elis nu a avut de ales decât să cedeze.

- Sunt deja îmbrăcat, a spus Patt, ajustându-și fularul din jurul gâtului care îi susținea greutatea brațului rănit, în timp ce cealaltă mână îi strângea în grabă documentele împrăștiate de pe masă în geantă. Elis suspină și clătină ușor din cap.

- Dacă te duci, vino mai întâi să mănânci niște terci de orez, a spus Elis în timp ce a strecurat un bol aburind de terci la locul obișnuit al lui Patt.

Tânărul chipeș îi ceruse menajerei să pregătească dimineața terciul de creveți preferat al lui Patt, deoarece Patt avea nevoie de ceva în stomac înainte de a-și lua medicamentele. Înainte, Elis s-ar fi putut să nu-i pese prea mult de propriile mese. Era ușor de hrănit și ușor de mulțumit. Patt îi putea aduce orice, iar el ar fi mâncat totul, fie că era vorba de sandvișuri sau hamburgeri de la locul lor obișnuit de lux, care era deja un răsfăț pentru micul dejun. Dar acum că Patt era în grija lui, si a sări peste micul dejun nu era o opțiune.

- Doar un moment.

- Ce faci? Lasă-l acolo, a insistat Elis, făcându-i semn lui Patt să-și pună lucrurile jos.

- Vino, ia loc și termină-ți mai întâi micul dejun. Mă voi ocupa de restul mai târziu.

- Bine.

Patt a trebuit să se oprească din ceea ce făcea și să se întoarcă la locul său. Elis a tras scaunul așa cum făcea întotdeauna, a turnat apă într-un pahar și a așezat mai multe medicamente în căni separate.
Patt a zâmbit, obișnuindu-se cu inversarea rolului de a fi îngrijitorul și de a fi îngrijit. Și-a folosit stângaci mâna non-dominantă pentru a amesteca lingura și a răci terciul înainte de a lua câteva înghițituri.

- E bun? A întrebat Elis, privindu-l în ochi.

Privirea lui Elis se schimbase atât de mult față de acum trei ani, încât era de nerecunoscut. Elis, care odată evita relațiile, devenise o umbră a lui. Era greu de crezut că firea lui de ratat de altădată îl putea târî într-o disperare atât de profundă. Ceea ce se numea „dragoste” și ceea ce se numea „relații” nu mai erau lucruri de care voia să fugă.

Acum, erau stări pe care voia să le folosească pentru a-l ține pe Patt aproape, deoarece Patt câștiga controlul asupra tuturor lucrurilor.

- E delicios.

- Dacă e delicios, mănâncă din belșug, a spus Elis cu un zâmbet larg, bucuroasă să-l vadă pe Patt mâncând mai mult.

Cât timp fusese în spital, observase în secret că Patt mânca foarte puțin, dar acum că se întorsese acasă, varietatea de alimente atent selecționate părea să-i crească lui Patt apetitul. La scurt timp după aceea, telefonul lui Elis a sunat. Numele de pe ecran era JZ. Proprietarul telefonului și-a lăsat lingura jos și a răspuns imediat.

- Care-i treaba?

Elis a salutat dezinvolt, bucurându-se să-l vadă pe Patt savurând creveții mari pe care îi comandase special.

- Patt este mai bine acum? Îmi pare rău că nu l-am putut vizita.

- E mai bine acum. Se încăpățânează să meargă la muncă, indiferent cât de mult încerc să-l opresc.
Elis și-a încrucișat brațele și a vorbit pe un ton relaxat.

- Și tu îl lași? Ai grijă de Patt, vrei? Dă-i o pauză. Îl pui să facă totul. Serios, își merită salariul?a glumit JZ.

- De unde știi că nu am grijă de el? Și lasă-mă să te corectez: banii mei sunt banii lui Patt. Orice câștigă, el păstrează tot. Dacă nu e de ajuns, va trebui să mă ocup de mai multe proiecte pentru a mai câștiga câteva sute de milioane pentru soțul meu, a vorbit Elis intenționat, cu dulceață, astfel încât persoana din fața lui să audă, tachinându-i atât pe JZ, cât și pe Patt, ceea ce a funcționat.

Patt și-a ridicat privirea și s-a înecat cu apa pe care o bea. Elis s-a ridicat repede pentru a-l bate pe spate, apoi i-a întins un șervețel pentru a-și șterge gura în timp ce tușea.

Elis râse încet, mândru că reușise să facă pe cineva atât de stoic ca Patt să roșească și să tremure.

- Deci, e oficial acum?a întrebat JZ.

- Ai putea spune asta, a spus Elis, mângâind obrazul lui Patt cu scuze.

Încă stânjenit, Patt i-a îndepărtat mâna și s-a uitat la el.

- Apropo, de ce ai sunat?

- A, bine... Am auzit ceva și m-am gândit că ar trebui să știi.

- Ce este?

- Run are probleme. Și din ce am auzit, Fei Long înnebunește pentru că cel care îi face probleme lui Run este Theeranai.

- Ce i-a făcut el lui Run?

Vocea lui Elis a devenit serioasă, ochii lui jucăuși de mai devreme devenind intensi, făcându-l pe Patt să observe fiecare schimbare în expresia lui.

- Ca de obicei. A drogat și a târât pe cineva la un hotel. Adesea face asta cu petrecăreții. Trebuie să fi auzit despre asta. Dar de data asta, a făcut o mare greșeală. Probabil că nu și-a dat seama cât de nebun este Fei Long după Run. Va fi greu pentru el.

- Și cum e Run? Ce i-a făcut Fei Long ticălosului? A întrebat Elis din obișnuință.

În interior, nu mai simțea aceeași preocupare intensă ca înainte, doar curiozitate și puțină îngrijorare, dar nu cu afecțiunea unui iubit. În acest moment, dacă ar fi fost Patt în loc de Run, totul ar fi fost diferit.
Dacă Theeranai îl atingea măcar pe Patt, jura că moartea ar fi prea blândă.

- Nu sunt sigur. Tot ce știu este că Theeranai este încă cu Fei Long. Viu sau mort, nu știu. Dar cu cineva ca el, care este atât de posesiv , nu il va lăsa pe Theeranai liber. În cel mai bun caz, s-ar putea să vrei să pregătești un costum negru pentru înmormântarea lui, dar, desigur, s-ar putea să nu găsești nici măcar cadavrul.

- Și-a făcut-o cu mâna lui, spuse Elis, părând stresată.

- Află pentru mine dacă Run este bine. Cât despre tipul ăla, nu-mi pasă ce se întâmplă cu el. O persoană murdară și josnică merită ceva mai rău. Îmi pare rău doar pentru mama lui. Are un singur copil, iar el nu e decât o durere de cap.

- Asta e tot ce am vrut să-ți spun. Dar... ești bine?

- Eu? Repetă Elis, părând gânditor, dar nu atât de supărat încât să fie orbit de furie.

- Da, tu.

- Cum rămâne cu mine? Nu mai sunt în poziția de a-mi face griji pentru nimic, a încheiat el, iar chipul bărbatului care îi ținea inima a apărut în fața lui. Nu-și putea lua ochii de la Patt.

- Asta e bine, atunci. Nu o să te mai rețin.

După ce a închis, Elis a scos un oftat mare, a închis ochii pentru câteva secunde, apoi și-a ridicat privirea cu ochii deschiși pentru a-l vedea pe Patt uitându-se la terciul său. Acesta emana comportamentul calm al bătrânului Patt, chiar dacă nu se simțea confortabil sau se îndoia de ceva în interiorul său.

- A sunat JZ. A spus că Run are probleme.

Elis a început cu ceea ce Patt ar fi putut auzi. Aștepta reacția ascultătorului, dar văzând comportamentul matur și indiferent al lui Patt, i-a răscolit inima.

- Este Theeranai, tipul ăla. Caută necazuri. S-a dus și a făcut ceva oribil cu cel mai de preț bun al lui Fei Long. În acest moment, cine știe ce fel de tratament brutal îi rezervă acel mafiot nebun? Fei Long este nemilos, mai ales când vine vorba de Run. Oricine se implică neglijent își dorește practic moartea.

- Ce vrei să spui? Explică-mi un pic. Înțeleg unele lucruri, dar nu totul.

Ochii lui Patt s-au mărit în timp ce încerca să pună cap la cap conversația pe care o auzise doar parțial. Știa că era vorba despre Run, dar nu înțelegea toate detaliile.

- L-a drogat pe Run și l-a târât la un hotel pentru a face lucruri josnice, a povestit Elis, vocea sa devenind tot mai gravă.

Cu cât se gândea mai mult la asta, cu atât devenea mai furios. Pe atunci, se temea că Theeranai i-ar putea face același lucru lui Patt, de aceea fusese atât de protector, deși Patt nu fusese foarte cooperant.

- Thee?

- Da, a făcut-o, mârâi Elis, accentuând pentru că cealaltă părea neîncrezătoare.

- Nu-mi vine să cred, murmură Patt, incapabil să accepte că cineva care părea atât de gentleman, cu statut și educație, putea avea gânduri și acțiuni atât de josnice.

- Probabil că nu știi cât de rău este cu adevărat. Când te-am avertizat până am fost albastru în față, a fost pentru că știam natura oamenilor ca el. Dacă îi place de cineva, se va impune asupra lui și îi va face fotografii pentru a-l șantaja. Poate că pe dinafară arată ca un gentleman perfect, dar odată ce își dă jos costumul de firmă, nu este decât un gunoi pur.

Elis vorbea cu o nuanță de furie, simțindu-se resemnat când își amintea cum Patt nu îi ascultase avertismentele, crezând că Elis era doar un răufăcător care încerca să îl discrediteze pe Theeranai.

- Nu știam că e așa, a spus Patt, părând confuz, lăsând lingura și frecându-și fața pentru a-și recăpăta calmul.

- Acum știi. Și data viitoare când menționez ceva sau te avertizez, încearcă să asculți. E un lucru bun că nu tu ești cel care a fost rănit. Dar te-am avertizat și m-am îngrijorat pentru că știu că oamenii ca el vor deveni răi într-o zi.

Cu cât Elis vorbea mai mult, cu atât devenea mai furios, scuturându-se de imaginea oribilă din capul lui a lui Patt ca potențială victimă.

- Și... cum e Run?

Patt nu era sigur dacă ar trebui să întrebe, dar mintea lui nu se putea opri din a vrea să știe.
- Habar nu am, dar ceea ce știu sigur este că Fei Long îl vrea mort pe Theeranai, spuse Elis, clătinând din cap, fără să arate vreo îngrijorare reală.

El doar a adăugat la ceea ce el și JZ se gândiseră probabil: ce se va întâmpla cu Theeranai?

- Vrei... să știi despre Run? Pot să aflu eu pentru tine, se oferi Patt cu sinceritate, principala lui grijă fiind întotdeauna sentimentele lui Elis.

- Nu, nu este necesar, răspunse Elis distrată, apoi păru nedumerit când îl văzu pe Patt scoțându-și cu nerăbdare telefonul.

- Ce faci?

- Vreau doar să întreb despre Run, a spus Patt, derulând încet prin contactele sale cu mâna sa mai puțin dominantă, mișcându-se atât de încet încât se simțea frustrant de ineficient.

- Stai, stai, hei, pe cine suni?

Elis îl opri, mai mult confuză decât amuzată. Părea o reacție exagerată. Dacă ar fi fost oricine altcineva, ar fi putut fi sarcasm, dar acesta era Patt. Tot ce făcea omul ăsta era grijuliu.

- Doar o clipă, lasă-mă să găsesc numărul, spuse Patt, ignorând protestele lui Elis până când acesta se ridică de pe scaun și se puse în spatele lui Patt.

O mână caldă se odihnea pe umărul lui nevătămat, în timp ce cealaltă îi mângâia ușor părul atent aranjat.

- Nu e nevoie, Patt. Nu vreau să știu. Orice s-ar întâmpla cu el nu este treaba mea, a spus Elis.

- Știu... vrei doar să știi, a răspuns Patt încet, cu o expresie înțelegătoare, ca un prieten mereu dispus să îl sprijine atunci când celălalt are probleme.

- Nu te simți inconfortabil în legătură cu asta. Nu mă simt inconfortabil și nu mă gândesc prea mult la faptul că îți faci griji pentru bunăstarea unui fost iubit. Țin prea mult la tine ca să fiu gelos pe lucruri de genul ăsta.

Acesta era adevărul. Patt avea suficiente motive pentru a distinge între situații diferite. A fi deschis și sincer unul cu celălalt era bine pentru relație. Ascunderea lucrurilor nu făcea nimic mai ușor; nu făcea decât să nască suspiciuni și întrebări fără sfârșit.

- Mulțumesc că ții cont de sentimentele mele.Sentimentele tale sunt întotdeauna importante pentru mine, a răspuns Patt.

- Um... dar nu e nevoie să suni pe nimeni. Lasă-l pe Fei Long să se ocupe de problemele lui Run. Dar... pe cine aveai de gând să suni?

Elis era încă curios.

- Aveam de gând să-l sun pe Fei Long Lodge, răspunse Patt cu sinceritate.

- Am numărul lui. Aveam de gând să încerc să-l întreb despre Run, dar nu sunt sigur dacă mi-ar răspunde la întrebări. Totuși, nu strică să încerc.

- De unde ai numărul lui, Patt? A întrebat Elis brusc, smulgând telefonul din mâna lui Patt și văzând „Fei Long Lodge” în lista de contacte.

Elis era furios... Respira greu, ochii lui gri fumuriu se îngustau cu intenție, iar firea lui impulsivă și dominantă revenea încet la suprafață ori de câte ori gelozia punea stăpânire pe el.

- Am crezut că i-am aruncat cartea de vizită. De unde ai făcut rost de ea? Spune-mi înainte să-l sun chiar eu.

- Stai, calmează-te, l-a îndemnat Patt, ținând mâna lui Elis cu fermitate.

Patt nu putea să râdă. Știind că Fei Long era nemilos și putea ucide fără să clipească, nu voia ca Elis să-l provoace.

- Nu mă pot calma pentru că nu-mi spui, a amenințat Elis.

- A fost în Krabi. Ne-am întâlnit întâmplător, iar el mi-a lăsat cartea lui de vizită.

Patt a decis să nu menționeze că Fei Long îl invitase să lucreze împreună, pentru că și asta ar putea-o face pe Elis să vrea să-l stranguleze din gelozie.

- L-ai sunat vreodată?

- Niciodată , a scuturat Patt rapid din cap.

Elis a întredeschis ochii cu suspiciune și apoi a repetat pentru a se liniști:

- Serios?

Era paranoic. Faptul că pierduse o persoană dragă din cauza lui Fei Long îl făcuse să nu-l placă pe om. Chiar dacă știa că Fei Long îl iubea pe Run mai mult decât orice, cineva la fel de răzbunător ca el ar putea găsi o cale să se răzbune pe Elis și să-i frângă inima. Cine știe?

- Serios.

- Ce a spus când ți-a dat numărul?

Elis s-a aplecat, aducându-le fețele și ochii la același nivel.

- Dacă nu răspunzi, o să regreți.

Patt a ezitat, strâmbându-și ușor nasul, întrebându-se dacă să rămână tăcut sau să vorbească ar fi mai rău.

- Nu te ameninț; vorbesc serios.

Elis a zâmbit, ochii strălucindu-i răutăcioși, gata să acționeze în funcție de decizia lui Patt.

- Spune-mi.

- M-a invitat doar să lucrez cu el. Nu a fost nimic, a spus Patt, cu vocea abia audibilă, temându-se că acest om impulsiv va cauza probleme.

- Și ce i-ai spus?

- L-am refuzat, bineînțeles. Dacă aș fi acceptat, aș mai fi stat aici cu tine? Dacă aș fi fost cu adevărat interesat să lucrez cu Lodge Industries, nu m-aș fi aflat aici, răspunzând întrebărilor tale enervante, răspunse Patt.

- Bine. Data viitoare, respinge-l clar. Spune-i că ești deja angajat și că nu intenționezi să schimbi locul de muncă. Intimidează-l spunându-i că lucrezi pentru Burton Group și că ești confidentul unui director. Nimeni altcineva nu-ți poate oferi asta.

- Bine, a spus Patt, ușurat și flatat în același timp. Când vocea lui Elis s-a înmuiat, expresia lui s-a răcorit, iar el i-a întors favoarea cu satisfacție.

- Dar dă-mi telefonul înapoi. Voi da eu telefonul.

- Nu e nevoie. Nu vreau ca Run să mai aibă probleme. E mai bine dacă ne trăim viețile separat. Uneori, bunele mele intenții ca prieten îi pot cauza lui Run mai multe probleme decât credem.

- Nici măcar ca prieten?

- În niciun caz. Fei Long nu face distincții, la fel cum nici eu nu pot deosebi uneori binele de rău. Dacă într-o zi te sună un fost de-al tău, arătând intenții bune, fie ele pure sau cu motive ascunse, nu cred că aș fi de acord cu asta. A fi prieten cu un fost poate funcționa pentru idealiști, dar Run și cu mine nu putem fi așa.

Fiecare cuvânt rostit de Elis avea greutate.

Era o declarație tacită că nu își va contacta fostele iubite și că se aștepta ca Patt să facă la fel. Elis și Patt au ajuns la birou la mai bine de o oră după ce începuse ziua de lucru.

La sosirea lor, avocatul companiei o aștepta deja pe Elis. Curios, Patt a urmat-o pe Elis într-o cameră liniștită, sperând să înțeleagă ce se întâmplă.

- Îmi pare rău că v-am făcut să așteptați, dle Pichai.

- Nu este nicio problemă.

- Este totul pregătit? Ne scapă ceva?

Elis s-a așezat și a început să examineze un teanc mare de documente.

- Totul este aici. Cu ceea ce avem, îl putem acuza pe Thiti de mai multe infracțiuni.

- Sunteți sigur că nu vor exista scăpări?

- Din experiența mea, este foarte puțin probabil. Cu dovezile, martorii, fotografiile și chitanțele de transfer bancar, nu trebuie să ne facem griji cu privire la mărturii. Avem destui martori care să îl incrimineze ferm pe Thiti.

- Dar designerul care a demisionat mai devreme?

Elis s-a referit la problema legată de designul proiectului hotelului Sathorn, care a cauzat probleme și a fost dificil de depistat. Numai după o investigație mai aprofundată au găsit sursa.

- Au fost de acord să depună mărturie și pentru noi.

- Bun. Nu vreau să fac nicio greșeală. Compania noastră nu s-a mai confruntat până acum cu o astfel de problemă și nu vreau ca acest lucru să creeze un precedent. S-ar putea să nu fie o pierdere uriașă, dar dacă nu îl pedepsim sever, în curând câteva sute de mii ar putea să ne cumpere oamenii și să facă rău companiei. Acuzați-l pe Thiti cu tot ce puteți, dle Pichai, indiferent cât de mare sau mic. Nu putem lăsa oameni ca el să umble liberi

- Aici sunt documentele pentru desemnarea unui avocat și împuternicirea. Te rog să semnezi aici, Elis, ca să pot continua.

Elis a semnat documentele conform instrucțiunilor, aruncând din când în când o privire către Patt, care a rămas un observator politicos și tăcut, reținându-și întrebările.

- Asta e tot?

Elis a verificat de două ori documentele înainte de a i le înmâna avocatului.

- Da, domnule Elis.

- Atunci puteți continua cu restul. Nu vă voi reține mai mult.

- Mulțumesc, domnule Elis. Vă urez însănătoșire grabnică, domnule Patt.

Odată ce avocatul a plecat, Patt, plin de întrebări, nu a ezitat să întrebe:

- Despre ce a fost vorba?

- Este vorba despre persoana care v-a rănit. Sunt pe cale să îl târăsc la închisoare.

Elis a ridicat din umeri, dar scurta sa explicație nu a satisfăcut curiozitatea lui Patt.

- Thiti?

- Hmm.

Apoi, Elis l-a tras pe Patt să se așeze pe canapeaua mare din colțul camerei, trecând un braț peste umărul lui și mângâindu-i ușor capul de câteva ori.

Când Patt a suspinat, Elis a râs.

- Ce? De ce suspini?

- Nu-mi spui niciodată nimic, s-a plâns Patt la rece, ochii lui arătând un amestec de reproș și frustrare. Nu era obișnuit ca Elis să facă lucruri fără să-l informeze, iar asta i se părea o jignire.

- Ai fost bolnav.

- Nu folosi asta ca scuză. Ne vedem în fiecare zi. Dacă ai fi vrut cu adevărat să-mi spui, ai fi făcut-o cu mult timp în urmă, l-a întrerupt Patt, cunoscând bine firea lui Elis, îi purta ranchiună și nu renunța niciodată, o trăsătură care părea de neschimbat.

- Ai fi fost stresat, iar doctorul ți-a spus să te odihnești. Am avut intenții bune când m-am ocupat de asta.
- Știu că ai avut intenții bune, a spus Patt, resemnat.

Dacă făcea scandal, Elis ar fi putut crede că era prost și nevrednic de iubire.

- Dacă știi asta, atunci nu mai face mofturi. Ți-aș fi spus până la urmă, mai devreme sau mai târziu. Nu pot să-ți ascund nimic pentru mult timp.

- Nu ai vrut să vin pentru că ai vrut să continui să ascunzi asta, nu-i așa?

Patt a întredeschis ochii, suspicios. Văzând expresia inocentă a lui Elis, era sigur de ceea ce bănuia.

- Bine, nu voi mai întreba. Du-te și ocupă-te de documentele de pe birou. Voi examina mai întâi teancul acesta. Cât despre acestea, le puteți semna; le-am verificat deja.

- Bine.

Elis a răspuns simplu, dar înainte de a se ridica pentru a face așa cum i-a ordonat Patt, nu a uitat să-i planteze un sărut mare pe obraz.

- Elis.

- E pentru a scăpa de stres...

- Haide, avem o întâlnire la zece. Dar... nu l-am văzut pe Thiti pe aici. L-ai anunțat deja?

- Nu, vreau să fie o surpriză când va primi citația la tribunal.

Elis intenționa să-l lase pe Thiti să afle dintr-o dată când începea procesul legal.

- Cred că absența lui se datorează mai mult unor probleme personale. După cum știți, Theeranai a intrat în niște probleme, iar Thiti probabil îl caută. Să așteptăm să vedem în ce fel de încurcătură a intrat. N-aș fi surprins dacă Thiti ar sfârși prin a-i tăia gâtul în locul lui Fei Long. Din câte am văzut, Thiti este genul de soț nespus de gelos.

Patt a rămas fără cuvinte. Unele lucruri, unii oameni, iar expresiile și acțiunile superficiale pe care le arată în mod deliberat publicului nu pot determina ce fel de persoană sunt cu adevărat. Este ca scoarța unui copac; dacă te uiți mai adânc în miez, interiorul ar putea fi un adăpost pentru termite pe care nu le-ai vedea niciodată din exterior.

Ca Theeranai și Thiti, uneori, chiar și atunci când credeau că sunt precauți și perspicace, s-ar putea să nu fie de fapt.