CAPITOLUL 16 (revizuit)

- Da, Four, spune-mi... pe cine alegi? Vom continua cu asta în curând, spuse fata, strângându-l de braț pe Four și aruncându-i lui Gus o privire plină de dispreț.

- Spune, Four. Trebuie să mă mai uit o dată la mașină, mormăi Gear furios.

- Hai, urmează-ți inima. Nu trebuie să te uiți la mine, mă descurc singur, replică Gear, știind că Four s-ar putea simți obligat pentru că i-a cerut să se prefacă drept iubitul fratelui său mai mic.

Four își ridică încet privirea spre Gus, care stătea în fața lui fără să-l privească măcar.

- Eu îl aleg... pe fratele tău, spuse Four răspicat.

Ochii lui Gus se măriră uimiți. Cât despre Night, acesta zâmbi cu satisfacție. Dar...

- Four!!! De ce spui asta? Nu ești grijuliu cu Gear?! strigă Pens indignată.

- Wow, chiar mă scoți din sărite, Pens! Arăți ca o găină care ciugulește în gol. Ți-am spus vreodată că suntem iubiți? Am fost doar parteneri, atât! Cine ești tu să ceri ceva de la mine? strigă Four, pierzându-și răbdarea.

- F... Four! De ce vorbești așa cu mine?! fata tremura de furie și își îndreptă privirea spre Gus.

- Din cauza nemernicului ăsta?! De aceea te-ai răzgândit?! urlă ea.

- Cine e idiotul?! explodă Gus imediat, fără să-i pese că vorbește cu o femeie.

- Tu! țipă fata, dar Gear interveni, aruncându-i o privire de gheață.

- Pleacă de aici! Sau îi las pe oamenii mei să te dea afară, mârâi Gear, făcând liniștea să devină grea și apăsătoare.

Poc!

Toți au rămas uluiți când obrazul lui Pens a fost lovit de palma lui Four.

- Nu-l jigni pe Ai’Gus! scrâșni Four din dinți.

Fata își duse mâna la obrazul roșu, izbucni într-un țipăt și fugi.

- De ce ai lovit-o?! întrebă Gus imediat.

- Pentru că te-a jignit, răspunse Four.

- Dar de obicei și tu îmi spui așa! Atunci de ce nu mă lovești pe mine? Ea e o femeie! replică Gus, încă șocat.

- Pentru că numai eu am dreptul să-ți spun așa. Nimeni altcineva nu are voie să te umilească, spuse Four hotărât.

Gus rămase fără cuvinte.

- Păi, din moment ce te-ai decis, mă duc să mai verific mașina. Am cursa în curând, spuse Gear, aruncând o privire spre Night înainte de a pleca.

Four încă fierbea de furie, în timp ce Gus încerca să-l tempereze:

- Nu trebuia să mă alegi... Gear nu e supărat pe tine, spuse Gus.

- Ce treabă are Gear cu asta?! se răsti Four.

- Știu că ai făcut-o din grijă pentru Gear... îți era teamă că oamenii ăștia periculoși m-ar putea răni, nu-i așa? adăugă Gus încet, convins.

Four îl privi fix, apoi oftă adânc.

- Chiar ești prost, spuse el.

- Mă înjuri din nou?! Ești tu prostul, Four! izbucni Gus.

- Eh, prostii... mormăi Four, întorcând capul.

- Oricum, probabil că te vei întoarce la fata aia, nu? adăugă Gus, încercând să-l provoace.

- Tu... chiar ești prost! izbucni Four din nou, dar Gus deja își deschidea gura să-l înjure.

- Gata, nu vă mai certați, e pe cale să înceapă cursa, interveni Night, văzând cum mașinile concurenților se aliniau la start.

Unul dintre prietenii lui Gear veni în grabă:

- Nong Night, Gear e gata. Du-te la el, îl așteaptă!

Night se ridică și îl urmă, oprindu-se lângă mașină. Mai multe perechi de ochi se întoarseră după el. Gear coborî și se rezemă de portieră. Ochii lui alunecară spre Neil, care din mașina sa îl privea fix pe Night.

Fără să ezite, Gear își trecu brațul în jurul taliei subțiri a lui Night.

- Ce vrei? întrebă Night sec, dar fără să-l respingă.

- Dă-mi puțin sprijin, murmură Gear.

- Și de ce ai nevoie de încurajare? întrebă silueta mică, simțind totuși tremurul din brațele care îl strângeau.

- Oamenii care au iubiți au nevoie de puțină încurajare, spuse Gear, privindu-l pe Night cu ochi strălucitori.

- Ți-am mai spus, nu? Nu poți să-mi faci nimic dacă nu-ți permit, replică Night rece.

- Nu am făcut-o încă, de aceea întreb, răspunse Gear serios.

Cei din jur, văzându-i, ar fi putut crede că sunt un cuplu dulce. Dar adevărul era departe de asta.

- Nu, spuse Night scurt. Amândoi vorbeau încet, fără să ridice tonul.

- Oh, nu fi rău cu mine... Gear își lăsă vocea să devină cerșetoare.

- Nu încerca să fii blând și dulce, știu că doar vrei să te arăți în fața adversarului tău, îl străpunse Night.

- Bine, dar dacă pierd, să nu mă învinovățești, mormăi Gear furios.

- E în regulă. Dacă pierzi, merg cu adversarul tău, se repezi Night, stârnind și mai mult furia lui Gear. Totuși, mâna subțire i se ridică ușor și îi mângâie obrazul.

- Dacă îmi permiți să aparțin altcuiva, atunci nu mai e nevoie să iei cursa în serios. Dar dacă nu vrei să fiu al nimănui... atunci câștigă, spuse Night cu un zâmbet misterios.

Gear îl privi adânc.

- Dacă câștig, pot să-ți cer ceva? Nu va fi nimic prea mult, promit, murmură Gear.

- Și ce vrei? întrebă Night suspicios.

- Lasă-mă să termin cursa mai întâi. Îți spun după, zâmbi Gear.

- Sper să nu fie vreo glumă sau vreo nebunie de-a ta, avertiză Night direct.

- Ți-am spus că nu fac asta. Am fost de acord cu tine în toate. De ce nu mă crezi? replică Gear.

- Oamenii ca tine sunt greu de crezut. Mi-ai făcut prea multe, răspunse Night, întorcându-și privirea.

- Bine. Dacă îmi ceri ce pot să-ți dau, îți dau. Dacă ceri imposibilul, nu mai are rost să vorbim, spuse Night sec.

Gear ridică mâna și se întoarse spre mașină.

- Stai aici, așteaptă-mă. Voi câștiga cu siguranță, îi spuse înainte să urce.

Night păși spre el, se aplecă și îl sărută pe obraz în fața tuturor. Murmurul mulțimii se ridică imediat. Chiar și Gear clipea surprins.

- Atât pot să-ți dau ca încurajare, spuse Night calm.

Apoi trecu pe lângă mașina lui Neil. Însă un prieten de-al lui Gear îl apucă ușor de braț.

- Unde te duci, Night?

- Dă-mi o clipă. Vreau să rezolv ceva cu acea persoană, răspunse el și păși direct spre Neil, care era deja în mașină.

- Câștigă cursa, P’Neil, îi spuse Night încet.

- Nicio problemă. Dar, dacă câștig... pot să te întreb ceva? întrebă Neil.

Neil era prieten cu Day, adus special din Anglia pentru curse.

- Ce vrei? replică Night, cu o umbră de suspiciune.

- Nu mai căuta răzbunare. Vino cu mine. Uită trecutul și lasă-mă să fiu prezentul tău, Night, spuse Neil pe un ton grav.

Inima lui Night tresări. Știa prea bine ce însemnau acele cuvinte. Neil nu-l iubea ca pe un frate, îi ceruse de multe ori o șansă încă din Anglia. Dar Night îl refuzase mereu, pentru că nu voia să iubească pe nimeni... sau poate pentru că încă nu putea uita pe cineva care îl rănise adânc.

Chipul lui se încordă la auzul acelor vorbe.

- P’Neil, trebuie să concurezi acum. Eu trebuie să plec, altfel Gear va deveni suspicios, spuse Night și plecă imediat.

- Când vei înțelege, Night, că toți ceilalți nu au nicio șansă... murmura Neil în timp ce motorul răcnea.

Night reveni lângă Gus.

- Despre ce vorbeai cu tipul ăla, Neil? întrebă Gus.

- Nimic, doar un salut, răspunse Night cu o expresie serioasă, trimițând rapid un mesaj fratelui său:

// P’Day... de ce l-ai adus pe Neil la cursă? // Night

// Pentru că Neil e cel mai bun la curse. // Day

// Te întorci acasă diseară? // Night

// Probabil că nu. Sunt ocupat. // Day

Night închise telefonul. Zgomotul motoarelor răsuna, mulțimea se agita. Pista întortocheată era luminată de faruri, iar fiecare privire era ațintită pe duelul ce urma.

„M-am răzgândit... O să vin să te încurajez, Gear. Câștigă pentru noi,” gândi Night, nervos, dar hotărât.

Steagul negru flutură. Motoarele urlară, roțile scrâșniră pe asfalt și cele două mașini se avântară. Mulțimea explodă în aplauze. Night își ținea respirația, privind cum Gear și Neil se luptau cot la cot pe curba mortală.

- Câte ture sunt? întrebă Night, neliniștit, către Four.

- Trei, răspunse acesta scurt.

Night a rămas pe loc, dar pe chipul lui se citea o îngrijorare evidentă.

- Nu-ți face griji pentru Gear. Chiar dacă adversarul îi creează probleme, priceperea lui e suficientă, spuse Four cu încredere.

Night nu răspunse, dar ochii lui erau ațintiți pe mașina de lux pregătită pentru cursă.

Pe pistă, ambele mașini se aliniau periculos la colțuri, iar Neil lovea intenționat lateralul lui Gear, de parcă voia să-l scoată din competiție. Fiecare izbitură făcea inima lui Night să strângă, iar expresia sa devenea din ce în ce mai sumbră.

De fiecare dată, Gear reușea să redreseze la timp, dar tensiunea creștea.

- La naiba! Ce vrea să facă ticălosul ăsta? înjură Four.

- De ce? întrebă Gus speriat, simțind și el că ceva e în neregulă.

- Uite! Ăsta nu e stil de cursă, e încercare de eliminare. Trisor nenorocit... mormăi Four serios.

Când intrară în ultima rundă, Night nu mai rezistă. Ridică telefonul și formă imediat numărul fratelui său.

- Hei, Night, răspunse vocea lui Day.

Night își acoperi gura cu palma ca să nu fie auzit de alții.

- Phi Day, asta nu era în plan. De ce face Phi Neil așa ceva? întrebă el precipitat.

- Nici eu nu știu... dar nu-i așa că e bine? Să-l facem și pe el să sângereze puțin, răspunse Day, rece.

- Phi... Gear... - Night se opri brusc, pentru că auzi o voce neliniștită pe fundal.

- A cui e vocea? întrebă imediat.

- Nimic, e radioul. Stau în mașină, răspunse Day rapid.

- Huh... dar P’Day, Night nu vrea asta, insistă el.

- De ce îl compătimești? întrebă Day tăios.

Ochii lui Night se ridicară din nou spre pistă exact în clipa în care mașina lui Gear lovi puternic blocul de ciment.

Un țipăt puternic se auzi din mulțime. Impactul nu răsturnă mașina, dar era clar că nu mai putea continua cursa.

- Hei! Aduceți stingătoare! strigă Four. Chiar dacă nu era foc, era mai sigur așa.

- Night, așteaptă-mă! strigă Gus, dar Neil trecuse deja linia de sosire.

Night întrerupse apelul și alergă spre mașina lui Gear, urmat imediat de Gus, cu inima cât un purice. Chiar dacă jurase răzbunare, nu voia să-l vadă rănit... ar fi purtat acea vină pentru tot restul vieții.

Ajuns la mașină, Night și prietenii lui Gear bătură cu pumnii în ușă. Unul dintre ei folosi cheia de rezervă și reuși să o deschidă. Din fericire, partea laterală unde stătea Gear nu fusese lovită direct.

Când ușa se deschise, Gear își desprinse centura. Prietenii îl sprijiniră să coboare. Pe sprânceana lui și în colțul gurii i se vedeau tăieturi mici, din care curgea sânge.

- Gear, ce faci? întrebă Four alarmat.

- La naiba! Nu mă întreba, lasă-mă să plec! mârâi Gear, împingându-și prietenul din cale și pornind direct spre Neil, care își parcase deja mașina.

- Unde te duci? Sprânceana ta e spartă! strigă Night, apucându-l de braț.

- Sprânceana mea e spartă, dar am de gând să-i sparg fața nemernicului ăla! izbucni Gear, smucindu-se înainte.

Night știa exact ce urma să facă și, cu un gest disperat, alergă și îl trase brusc înapoi.

- Nu, Gear. Hai la spital, spuse Night, încercând să-l tragă, dar Gear voia să meargă direct la Neil.

- Gear, nu provoca scandal, interveni Gus.

Unii dintre prietenii lui Gear se repeziră spre Neil, dar imediat se iscă o busculadă, lumea intervenind să îi oprească.

- Nenorocitule! Vrei ceartă cu mine? Hai, suntem în afara pistei, vino aici! urlă Gear, arătând cu degetul spre Neil.

- Și de ce aș vrea? Aici nu există reguli, pot face orice. Am câștigat și e suficient, replică Neil rece, aruncând o privire către Night. - Și acum, cum am câștigat… sper să primesc toate recompensele mele, adăugă el cu un zâmbet.

- Nu merg nicăieri cu Neil, spuse Night răspicat.

- Nu mă înțelege greșit, Nong Night, rosti Neil mai apăsat. Dacă cineva ar fi atent, ar putea bănui ceva între noi.

Night își mută brusc privirea dincolo de Neil.

- Atunci clarifică mai întâi cu persoana din spatele tău, spuse el liniștit.

Toți, inclusiv Neil, se întoarseră. Un bărbat înalt, cu privirea tăioasă, înainta încet, o mână în buzunar, cealaltă ținând o țigară aprinsă.

- Phi Day! exclamă Gus surprins.

Gear și Four îl priveau fixați, simțind că îl cunosc, dar fără să-și amintească exact.

- Este fratele tău, Night? întrebă Gear, iar silueta mică încuviință din cap.

Day se opri între Gear și Neil. Neil deschise gura să-l salute, dar Day îl reduse la tăcere dintr-o singură privire.

- Tu, ia-ți fratele mai mic și plecați de aici. Restul rezolv eu, spuse Day pe un ton scăzut, dar plin de autoritate. Murmurul oamenilor din jur trăda suspiciune și teamă.

- Vreau să rezolv eu asta! se răsti Gear.

Day își întoarse capul spre el. - Sau vrei ca fratele meu să plece cu altcineva? Înfrântul ești tu. Pe o pistă sălbatică, ori depășești, ori îți elimini adversarul. Ai pierdut, deci învață să pierzi. Cât despre fratele meu, mă ocup eu.

- Hai, ascultă-l. Mai întâi trebuie să îți îngrijești rănile, interveni Night, apropiindu-se de fratele său.

- P’Day… eu… Night voia să explice, dar când îl văzu pe Neil, își coborî privirea, simțindu-se vinovat.

- Vorbim mai târziu. Pentru azi e suficient. Întoarce-te, porunci Day.

Night dădu din cap, apoi se întoarse spre Gear.

- Mă întorc doar din cauza fratelui tău, spuse Gear cu frustrare, aruncând o privire tăioasă spre Neil, care deja se retrăgea spre mașina lui.

Night continua să se uite în urmă, între fratele său și Neil.

- Four, tu condu, ordonă Gear, aruncându-i cheia.

- Băieți, duceți mașina la garaj pentru reparații, adăugă el prietenilor care se ocupau de vehicul.

- Îngrijește-ți rănile mai întâi, îi replică unul dintre ei.

Gear urcă pe bancheta din spate, lângă Night, în timp ce Gus se așeză în față, lângă Four.

- Gus, sună-i pe May și Kyu. Spune-le că nu ne mai întoarcem la pub, își aminti Night.

Gus îi sună imediat și închise repede. Între timp, Night scoase o eșarfă din mașină și începu să-i curețe sângele de pe sprânceană lui Gear.

În față, Gus și Four se contraziceau pe tema celui mai apropiat spital.

- Ce căuta fratele tău pe pistă? întrebă Gear brusc, făcându-l pe Night să înțepenească.

- Probabil că era îngrijorat de mine. Când ai intrat pe pistă, l-am sunat și cred că m-a urmărit, spuse Night pe un ton normal.

- Dar ce-i cu ticălosul ăla? De ce părea atât de apropiat de fratele tău? insistă Gear.

- Nu știu! Vrei să-l suni tu pe fratele meu și să-l întrebi? izbucni Night.

- Eu doar vreau să știu... Nu poți fi supărat pe mine? Mă simt amețit, murmură Gear, sprijinindu-și capul pe spătar, cu ochii închiși.

- Cred că o să fie nevoie să te coase, spuse Gus, întorcându-se să se uite la el.

- Doar să mă coase... dar mai bine aș coase fața nenorocitului ăla de Neil. Ce trișor ordinar, mormăi Gear nepăsător.

- Arăți ca un om mort, îl tachină Gus.

- Arată ca tine, idiotule, replică Four din față.

- Hei, idiotule! Jur că-ți trag una peste gură chiar acum! Nu te mai băga în vorbă când discut, izbucni Gus, întorcându-se să-l certe.

- Asta depinde doar de mine, îl provocă Four sarcastic.

- Ai dureri de cap? îl întrebă Night, privind atent la Gear.

- Ești îngrijorat pentru mine? întrebă Gear cu ochii închiși, doar amețit, dar dorind să-și lase privirea în repaus. - Nu mor eu așa ușor.

- Știu... oamenii răi sunt greu de omorât, spuse Night, într-un final.

- Oh, îți insulți iubitul, numindu-l un băiat rău, Night? chicoti Gear.

- Păi chiar ești rău și-ți place să faci lucruri rele. Ai uitat? răspunse Night, făcându-i pe Gus și Four să tacă imediat.

- Îmi amintesc... altfel de ce ți-aș mai fi cerut o a doua șansă? spuse Gear calm.

- Hm... atunci sper să nu irosești ocazia asta doar ca să-mi faci rău din nou, rosti Night.

Four îl privi prin oglinda retrovizoare. Văzu cum Gear își deschidea ochii, fixând drumul cu o expresie încordată, fără să scoată un cuvânt. Apoi Four își mută privirea spre Gus, care ședea lângă el.

- Uau... Ai’Gus... a tăcut o clipă și deja dormi? îl necăji Four, împingându-i ușor capul.

- La naiba! De ce mă împingi, ce dracu faci?! sări Gus furios, împingându-l pe umerii puternici.

- Taci și stai locului. Dacă adormi, te las pe marginea drumului să mori, spuse Four cu un ton rece.

- Nenorocitule, mori singur dacă vrei! răspunse Gus, supărat, dar în cele din urmă închise ochii și rămase tăcut până la spital.


Gear intră în camera de urgență însoțit de Night, iar Four și Gus se îndreptară spre Seven’s să cumpere ceva de mâncare.

- Ține coșul, îi întinse Gus coșul lui Four.

Înaltul îl luă fără un cuvânt, urmându-l pe Gus care a început să caute gustări.

Deodată, Gus se opri și se întoarse mirat când auzi cum Four ridica un coș mare, plin de produse.

- Ce faci, Four? întrebă Gus.

- Am găsit gustarea ta preferată. Știu ce tot căutai. E pusă pe raftul de sus, unde piticii ca tine nu ajung. Și ești prea încăpățânat ca să întrebi pe cineva.

Gus rămase înmărmurit o clipă. Era adevărat - chiar asta căuta. Dar nu credea că Four observase.

- Eh, nu... nu o iau, zise Gus, prefăcându-se nepăsător, temându-se să nu-și piardă cumpătul.

Four zâmbi subtil. - Atunci o pun la loc, spuse, ridicând brațul spre raft.

- N... nu! Nu o pune! Adu-o aici! se smiorcăi Gus cu voce scăzută.