Capitolul 4

 Consultant

   ☆☆⁠☆

 Situația pe care Plerng și cu mine o avem în comun este ca un lanț care îmi leagă mâinile și picioarele. Imaginea pe care o aveam în cap era că Plerng probabil mă va supune des cicălelilor. Când voi bea, va veni și el și va bea cu mine, ca să mă împiedice să sun accidental pe cineva și să-mi dau drumul la gură. Măcar el îmi este prieten, consultant și are grijă de o persoană cu inima zdrobită ca mine până mă împac cu Darin. Am crezut că nu va mai fi nimic între noi. Dar cum era să știu eu ce ne rezervă viitorul? Viața mea s-a schimbat imediat ce am fost de acord să fiu cu el...

-Întoarce-te și fă-o! Silueta înaltă a deschis ușa camerei mele cu o servietă și o pungă în mână. Plerng s-a apropiat de mine, care încă stăteam pe telefon după ce toată ziua încercasem să o contactez pe Darin. A pus punga cu mâncare pe masă și a intrat în camera lui. Da, Plerng mă supraveghea! Aproape că și-a mutat lucrurile la mine! Iar eu sunt confuz și nu înțeleg nimic. La trei zile după ce am convenit să ne comportăm normal, mi-a cerut să stea în apartamentul meu în fiecare noapte. Dormim în camere separate și nu interferăm unul cu celălalt. În plus părăsim camera doar pentru a ne întâlni la bucătărie, pentru a sta pe canapea la discuții, băuturi și apoi ne despărțim și dormim fiecare în camera lui.Nu-i așa că e ciudat? Cred că e ciudat. Nu sunt obișnuit să fiu cu cineva. Am trăit singur în tot acest timp și chiar dacă am avut o prietenă, nu am fost atât de mult cu ea. Darin a fost la studii mulți ani. Eu am fost mereu singur și deodată a venit să locuiască cu mine nepotul celui mai bun prieten al meu. Nu voi putea să-l alung din nou, deoarece Plerng nu mi-a provocat deloc probleme. Uită-te la el, de fiecare dată când ne întâlnim, îmi oferă mereu un zâmbet dulce. De parcă el însuși este bucuros că nu trebuie să fiu singur.

-Ce ai mâncat azi?

-Am comandat mâncare.

 Un alt lucru ciudat pe care îl simt este că nu trebuie să-mi cumpăr cina. În ultimul timp, Plerng îmi aduce mâncare de la hotel în fiecare zi. Un director ca el, poate comanda un meniu de lux în bucătăria hotelului doar ridicând un singur deget. Am mâncat mâncare bună în fiecare zi. De la a ,,nu vreau să mănânc”, am ajuns la ,, vreau să mănânc mai mult”, pentru că mâncarea este delicioasă. Însă deși pare ciudat, este și normal în același timp. În trecut când venea în vizită, cumpăra mereu ceva de mâncare, așa că și acum era normal să o facă, dacă tot trecea pe acolo. Dar în ultimele zile inima mea a fost neliniștită. Nu puteam să văd acțiunile lui Plerng la fel de normale ca înainte, chiar dacă el nu se schimbase. Singura persoană care își face griji sunt eu. Cum să-i spun să se oprească, când de obicei îmi cumpără mâncare? Dar acum îmi oferă un zâmbet pe care nu mi amintesc să mi-l fi oferit înainte. Zâmbetul este atât de dulce încât nu mă pot obișnui cu el. În plus face asta des, mult mai des. În trecut, Plerng venea la mine mereu, încât Suea știa că va rămâne în apartamentul meu să aibă grijă de mine și de inima mea frântă. El doar dădea din cap în semn de acord, fără să se simtă deloc jenat. Unui om cu bun simț ca el nu-i păsa, dar la naiba, eu mă simțeam ca și cum trebuia să-mi reconciliez relația cu nepotul său. Am fost foarte apropiați în trecut. Ceilalți încă nu știu ce s-a întâmplat între noi, așa că nimeni nu poate simții că relația mea cu Plerng nu mai este la fel. Acest copil a îndrăznit să flirteze cu mine mult mai mult decât înainte.

-Uite, ai mâncat ? Hai să mâncăm împreună.

-Nu, am așteptat să mănânc cu tine. Cum te simți azi ? Ce ai făcut în camera ta toată ziua?

-Ce era să fac? Am stat și m-am uitat la telefon. I-am trimis mesaje lui Darin, pe care ea nu le citește. Sunt atât de obosit

-Uit-o, probabil că a plecat pentru că și-a dorit foarte mult, nu din cauza furiei sau a sarcasmului, așa cum crezi tu. Te-a părăsit și e o cu o altă persoană. Acum trebuie să fie foarte fericită, așa că nu cred că se va întoarce.

-Nu mai vorbi, nu vreau să ascult, trebuie să vorbesc cu ea. Suntem împreună de aproape trei ani, cum poate să mă lase așa? Voi reveni la buna mea dispoziție doar când se întoarce. Am oftat lung, înainte de a merge să iau farfuriile și bolurile din bucătărie și să le pun pe masă în fața lui. Era rândul meu să servesc mâncarea. Un moment de reculegere m-a făcut să mă gândesc scurt, ce i-am făcut lui Darin în trecut și ce nu a mers. Nu am găsit niciun răspuns. Totul se rezuma la încercarea mea de a o contacta. Însă acest lucru era unilateral din păcate.

  Sunt obosit. Sunt prea obosit. Dar nu pot să renunț, pentru că nu vreau să renunț. Am simțit că era nedrept față de mine, că Darin aducea în discuție povestea relației mele cu un bărbat, drept declanșator al despărțirii. Suntem îndrăgostiți de aproape trei ani. Nu, nu voiam să mă despart de ea, dar cred că nu este vina mea că m-am întâlnit cu un tip în trecut.

-Plângi din nou. Of... Credeam că ești o persoană mult mai puternică. N-am văzut niciodată așa ceva. A rostit Plerng încet.

-Nu vreau să plâng. Lacrimile curg de la sine.

-Nu, nu plânge, hai să mâncăm.

 În viața mea până la vârsta de treizeci și doi de ani, acest incident mi-a provocat cele mai multe lacrimi. Aproape că nu plângeam niciodată. Regretul este de neconceput acum. Poate pentru că dragostea mea a fost prea mare și nu m-am gândit niciodată să renunț, încă din ziua în care Darin m-a părăsit. Cine ar fi crezut că într-o zi voi plânge și voi plânge până voi murii? Tristețea face ca lacrimile să curgă. Persoana care m-a văzut într-o stare atât de deplorabilă a fost nepotul prietenului meu foarte apropiat, Plerng. Eram atât de apropiați încât am plâns fără să-mi fie rușine.

-Deci... cum a fost ziua ta azi? Cum a fost munca ta? A decurs totul bine? Am încercat să schimb subiectul și să-l invit să vorbească. Dar după ce am terminat de întrebat, Plerng nu a răspuns, ci a stat și s-a uitat la mine cu o privire ciudată.

-Ce, la ce te uiți?

-Nimeni nu m-a întrebat asta până acum. A răspuns el cu emoție în glas.

-Am întrebat doar cum merge munca ta, ce e atât de ciudat?

-Nu știu, nimeni nu m-a întrebat niciodată. Nu este nimeni acolo care să mă întrebe. În fiecare zi, mănânc, călătoresc, muncesc, mă întorc la somn, mă trezesc devreme și repet aceleași lucruri. Trăiesc singur, Ah Singh și unchiul Suea, nu m-au întrebat niciodată asta.

-Nu te întreabă pentru că îți cunosc deja munca, știu cât de bun ești. Instinctul meu de psihiatru îmi spune că este sensibil la asta. Prin urmare, este datoria mea să-i inspir energie pozitivă și să-l încurajez. Cel puțin ar ști că ceea ce face este bine nu rău, așa că nu va lăsa lucrul acesta să-i submineze stima de sine. Dar, așa cum am spus, nu am inventat asta pentru al impresiona. Sunt aproape de Suea și știu cât de mândru este de felul în care îi crește nepotul. Chiar dacă Plerng nu e prea încântat și nu face ceea ce își dorește, el este cu adevărat mândria fratelui Singh și a lui Suea, indiferent dacă face treabă bună sau nu. El este nepotul lor iubit.

-Înțeleg ce spui. E ca și cum am lucrat mult și soția mea mă întreabă cum mă simt sau dacă sunt obosit.

-Stai puțin, cine e soția ta, nu vorbi despre asta așa!

-Hei, nu vreau să spun asta. Era doar un exemplu! Nu vă grăbiți să fiți suspicios, doctore.

Eram în gardă, de fiecare dată când trebuia să mă apropii de povestea din acea noapte. E ceva care mă bântuie tot timpul. Ca și cum aș avea o aventură în secret cu cineva. Dar chiar dacă nu este așa, tot trebuie să ne ascundem păcatele de alții. Acest sentiment de vinovăție nu este diferit de a avea o aventură.

-Deci, care este concluzia? Suea a ordonat să muncești mai mult? De ce arăți atât de obosit astăzi?

-Nu, nu mă forțează să muncesc foarte mult pentru că știe că nu pot. Câte lucruri poate face un tip modest ca mine? Astăzi am discutat despre evenimentul care va avea loc în cele două restaurante noi care se vor deschide în hotel. Îl ajut pe Ah Singh să schimbe materiile prime, care vor fi primite de la ferma lui Pee So.

-Casa este atât de bogată, dar toate soțiile sunt bărbați, vor exista copii care să moștenească proprietățile ? Sunt îngrijorat.

-Eu sunt deschis la astfel de lucruri. Poate fi femeie sau bărbat, dragostea este dragoste. O persoană poate fi îndrăgostită de orice gen, ce putem face noi? Cât despre copii... probabil au ei un plan. Nu știu cum își vor continua cei doi unchi ai mei planurile de familie, dar eu vreau să muncesc mai mult ca ei să nu obosească când vor îmbătrânii. Vreau ca unchii mei să trăiască confortabil cu familiile lor.

-Hm... O nebunie cu unchii tăi. Dețin astfel de bogății, dar nu au încetat niciodată să lucreze. Atât fratele Singh, cât și Suea.

-Da, i-am văzut muncind încă din copilărie. Am vrut să ajut mai mult, dar nu am fost atât de capabil. Nu pot ajuta prea mult, gândesc încet și îmi dau seama greu de anumite lucruri.

  Nu este prima dată când mănânc orez cu Plerng și stăm de vorbă, dar pentru prima dată, am simțit că conversația noastră a fost diferită. Pare să pătrundă mai adânc în viață, gânduri și sentimente decât de obicei. În trecut, aveam un subiect despre care discutam des, și anume simptomele lui Suea. Trebuia să analizez simptomele lui și trebuia să aud păreri de la persoanele din afară pentru a concluziona. Ascultam doar ceea ce Suea putea spune, pentru că uneori mințea. Dincolo de subiectul stării lui Suea, cu Plerng nu vorbeam decât lucruri care nu erau probleme serioase. Chiar dacă aduceam în discuție chestii personale, întotdeauna discuția se finaliza cu o poveste amuzantă. Nu vorbeam niciodată serios, dacă nu era vorba despre Suea. Acum, se simțea ciudat, dar era bine, pentru că nu l-am văzut niciodată pe Plerng vorbind despre muncă cu o expresie atât de serioasă. Nu știu de ce a fost desemnat să aibă grijă de hotel. Nu am interacționat niciodată cu viața vreunui director înainte. Dar când mă uit la el din afară, cred că este un angajat bun. De fapt, are și o latură serioasă. Masa a trecut cu schimbări constante de subiect. Încerc mereu să alung atât gândurile negative ale lui Plerng, cât și deprecierea de sine și să-i ofer cuvinte de încurajare.

-Du-te și ia o pauză, voi spăla singur vasele.

-Deci ce vei face mai departe? Plerng s-a ridicat de îndată ce m-am oferit voluntar să spăl vasele. Nu-mi place deloc să fac treburile casnice, dar casa asta este a mea. Inițial, am angajat o femeie de serviciu să facă curățenie aproape în fiecare săptămână, așa că nu am fost atât de strict în privința acestor lucruri. Pot să o fac, dar în ultimul timp nu vreau să fac nimic în afară de...

-Voi sta să mă uit puțin la telefon și o să aștept ca Rin să citească mesajul.

-Pf... Mai ușor găsesc o nouă iubită pentru tine, nu cred că se va întoarce doctore, îmi pare rău.

-Nu trebuie să-ți pară rău. Într-o zi, Rin trebuie să se întoarcă. Am dus un vas de spălat în bucătărie. În capul meu, credeam opusul a ceea ce spusese gura mea. Dacă Darin nu se întoarce la mine până la urmă? Pur și simplu nu mai suport. Cred că nu i-am făcut nimic rău. Nu e corect, nu am dezamăgit-o niciodată și nu am neglijat-o niciodată. Îmi tratez iubita perfect. Deci aceasta este recompensa pe care o merit? Cel puțin, chiar dacă Darin și cu mine nu ne împăcăm, vreau măcar să am ocazia să vorbesc cu ea despre asta. Dacă se desparte pentru că are pe altcineva și nu mă mai iubește, să-mi spună greșeala pe care am făcut-o de nu mă mai poate iubi. Și chiar vreau să discut cu ea ce e în neregulă cu mine că m-am întâlnit cu un tip. Ce a făcut-o să nu aibă încredere în mine? Îi era teamă că o voi lăsa să mă întâlnesc din nou cu un bărbat sau ceva de genul ăsta? Lasă-mă să o spun chiar aici, când mă întâlneam cu ea, nu m-am gândit niciodată să renunț. Nu cred că m-am gândit niciodată dacă încă îmi plac bărbații sau nu. Dar ea m-a părăsit așa, fapt care m-a făcut să vreau să încerc să am un iubit bărbat încă o dată.

Ora 20.30

  M-am așezat pe canapea gândindu-mă la asta. Am lăsat televizorul pornit dar atenția mea nu era îndreptată spre ecran nici măcar o secundă. M-am gândit la nesfârșit, până mi-a explodat creierul. Un alt lucru care mă îngrijorează este faptul că familia mea nu știe despre mine și Darin nici acum. Toată lumea știe că mi-am cumpărat un cămin și că mă voi căsătorii cu ea când va absolvii. Am visat atât de mult la asta, încât mi-a fost rușine să le spun tuturor că am fost părăsit. În inima mea, nu aveam nicio speranță că ea se va întoarce la mine într-o zi și vom continua ceea ce am plănuit. Am oftat... mă doare capul când mă gândesc la asta. Când sunt distras, nu simt nevoia să consum alcool, dar astăzi îmi vine să beau, dar nu vreau să mă îmbăt prea tare. Așa că m-am dus să iau două cutii de bere din frigider și m-am îndreptat direct spre camera lui Plerng, cu intenția să-l invit să bem puțin. Camera în care se află acum Plerng, în trecut era o cameră goală. Am rezervat-o pentru sora mea care trece ocazional să doarmă. Acum a devenit camera nepotului celui mai bun prieten al meu. De când Plerng a venit aici, am refuzat întotdeauna vizita surorii mele. Oh... Am fost șocat. Plerng stătea la un birou mic din colțul camerei. Pe masă era un caiet deschis. Unul lângă altul se aflau patru dosare subțiri, inclusiv câteva coli de hârtie. De îndată ce am deschis ușa, a apucat hârtiile de parcă ar fi făcut ceva rău. Doar sta și lucra, nu-i așa? Ce era atât de șocant?

-Vrei o bere?

-Thana, de ce faci fața aia? Te-ai gândit din nou la ea? I-am aruncat o cutie de bere. Plerng a prins-o rapid și s-a grăbit să o deschidă. Cât despre mine, m-am dus și m-am așezat pe patul lui ca un om epuizat. Nu-mi place când sunt așa slab.

-Am fost confuz, acum dorința de a mă împăca cu Rin s-a diminuat. Vreau să șterg totul sau nu, vreau să continui să mă întâlnesc cu Rin dar, pe de altă parte vreau să ajung să mă întâlnesc cu altcineva, simt că nu pot fi singur. Trebuie să am pe cineva.

-Mă ai, locuiesc cu tine, sunt aici în fiecare zi.

-Nu, vreau să spun că... să am din nou un iubit. Mă întâlnesc cu Rin de aproape trei ani,m-am obișnuit așa. Când nu voi avea niciun iubit, o să fiu foarte singur. Dacă aș putea alege, între a avea un nou iubit sau să se întoarcă Rin, aleg varianta aceasta din urmă, nu îndrăznesc să o iau de la capăt. Of... Sunt confuz. Vreau să scap, dar mă întorc. Eu însumi nu pot spune ce voi face cu viața mea.

-Deci să presupunem că ai o nouă iubită. Va fi o femeie sau un bărbat?Această întrebare este dificilă. Nu pot să răspund. Mă simt de parcă nu mă pricep să mă port în calitate de iubit, când sunt cu o femeie. Dar dacă am un iubit bărbat, ne vom înțelege? Din experiența de demult, când am avut un iubit, știu că eu am fost cel care l-a părăsit. Așa că acum nu mai știu care ar fi alegerea potrivită.

-Nu știu, orientarea mea sexuală este confuză. Nu știu ce sunt, la naiba!

-În noaptea aceea când am făcut sex, Thana, te-ai simțit bine, nu?

 Nu am îndrăznit să răspund, mi-am luat berea am băut-o și mi-am mușcat buzele. Revenind la evenimentele din acea noapte, este... trist.

-Ah, doctore, gândește-te la mine ca la un pahar gol. Dacă te face fericit, ia-l până când este plin. Dacă te face nefericit, aruncă-l afară. Nu trebuie să stabilești reguli care să te limiteze, nu trebuie să fie așa. Doar să-ți trăiești viața, fără să rănești pe nimeni ar trebui să fie suficient, nu?

-Este jenant! Am treizeci de ani și încă sunt confuz în privința acestor lucruri.

-Nu văd nimic rău în asta. Thana, te gândești prea mult. Când acționezi ca medic, există multe principii de gândire pe care le urmezi pas cu pas. Însă nu te poți gândi la nimic când este vorba despre tine.

-Trebuie să mă fi gândit mult... Mi-am planificat viitorul și s-a prăbușit. Nu este ușor să încep din nou. Vorbim și vorbim, berea am băut-o și am rămas fără cutii. Plerng a ieșit să ia mai multe pentru că urma să meargă și la baie. M-am ridicat în secret să mă uit la biroul lui să văd ce făcea Plerng când am intrat. De ce a fost atât de șocat când am deschis ușa? Pe hârtie erau câteva rânduri scrise de mână. Mi-am mijit ochii și am citit, probabil era fișa postului și planul de întâmpinare a clienților. La fiecare subiect, el a scris mai multe sub-secțiuni despre cum se gestionează și cum funcționează sistemul. Pe ecranul laptopului său, era deschisă o lucrare pe tema unei întâlniri viitoare din următoarele zile. Știu ce face Plerng. Analizează diferite subiecte și revizuiește informațiile disponibile pentru a le prezenta la întâlnire. Văzând asta, am fost șocat să văd latura asta atât de serioasă a lui. Nu cred că un copil care nu vrea să facă ceva, va munci din greu așa. Dacă Suea ar ști, ar fi entuziasmant. Singurul lui nepot, de care s-a plâns, dar care muncea atât de mult.

-Ce faci? Hei, nu-l citi.

-Este un secret de stat? Sunt doar detaliile întâlnirii.

-Știu, nu sunt atât de capabil în ceea ce privește munca. Nu mă pricep la asta. Nu îmi amintesc multe. Trebuie să-l revizuiesc des. Citesc mult și scriu multe concluzii.

Mă bucur mult că prietenul meu are un nepot care depune atâta efort. Ei bine, din moment ce nu vrea să mă amestec, nu-l voi mai deranja în legătură cu munca lui. Am mai luat o cutie de bere de la Plerng înainte de a mă așeza înapoi pe pat.

-Oamenii trebuie să aibă părți bune și rele. S-ar putea să nu fii foarte bun la serviciu. Dar ai putea fi un amant grozav.

-Oh, nu știu. Nu am mai avut o prietenă de mulți ani, doctore.

-Dar ai grijă de toți partenerii tăi din câte știu eu.

-Ei bine, tu ce crezi?

Ce vrea să spună? Mă consideră unul dintre partenerii lui și mă întreabă dacă s-a îngrijit de mine? Hei, nu mă număr printre cei de pe listă. Nu vreau să stau și să vorbesc despre asta cu el, nu este normal. Mi-e rușine. Nu vreau, trebuie să schimb subiectul.

-Păi... nu ai o prietenă? Ești mare acum, nu te întâlnești cu nimeni?

-Nu am găsit persoana cu care vreau să fiu.

-Deci... dacă ai o nouă iubită? Va fi o femeie sau un bărbat?

-Orice, pe cine voi ajunge să iubesc, voi fi cu el.

-Bine, aș vrea să fie la fel de ușor și pentru mine. Dar când știu că la vârsta mea ar trebui să găsesc stabilitate, nu îndrăznesc să mă gândesc mai departe. Nu am avut încă timp să mă regăsesc. Plerng ridică deodată berea și o bău repede. Silueta lui înaltă s-a apropiat și s-a așezat pe pat lângă mine. O mână mare s-a întins și mi-a prins brațul, pe fața lui puteam vedea o expresie serioasă.

-Spun adevărul, Thana, vrei să mai încerci o dată cu mine?

-Huh!? Despre ce vorbești, nepotul meu?

-Așa putem găsi o rezolvare pentru tine. Dacă îți place să faci sex cu bărbați, simte-te complet liber. Să nu mai crezi vreodată că te-ai întâlnit cu cineva greșit. Orice te face fericit du-te acolo, ce zici să încerci?

-Este o nebunie. Ai uitat ce statut avem? Sunt cel mai bun prieten al tău. Ești nepotul celui mai bun prieten al meu.

-Este mai bine să încerci cu mine decât să încerci cu altcineva. Cel puțin, sunt sigur că te prețuiesc mai mult decât oricine altcineva și secretul tău este în siguranță. Chiar dacă te regăsești și indiferent care este rezultatul, nu voi vorbi. Vreau să te ajut. Sincer să fiu, când te văd confuz și spunând ceva în repetate rânduri, mă enervez.

-Și eu am fost enervat pe mine, dar...

-Dacă mă gândesc bine, nimeni nu ne păstrează secretele mai bine decât noi înșine. Indiferent de câte ori vei vrea să încerci, va fi un secret. Sunt fericit să te servesc. Remarcile lui m-au amețit. Sigur nu am făcut fața potrivită, am putut doar să iau o bere și să o beau, apoi am ieșit din camera lui în tăcere. Nu am înțeles deloc gândurile lui Plerng. Este adevărat că el vede sexul ca fiind normal. Dar eu... nu încerc să fac sex. Nu este ceva ușor de făcut cu alți oameni, nu-i așa?

  Pff... copilul ăsta e rău. Simțeam pericol din partea lui. Dar pericolul care am crezut că trecuse, din cauza celor trei săptămâni petrecute împreună, în care eu am fost fără serviciu, mă va urmării imediat înapoi. Până atunci, s-ar putea să mă hotărăsc asupra treburilor noastre. Totuși, vina că l-am ademenit pe nepotul celui mai bun prieten să se umilească, nu poate fi mai mică. Oricum nu pot nega că în tot acest timp am fost slab. Mă simt bine să-l am ca prieten. Cel puțin Plerng este acum singura persoană din lume care îmi ascultă toate problemele. Și am îndrăznit să plâng în fața lui fără nicio jenă. Aceasta este ceea ce eu numesc intimitate. ♡